- Decembrie 2003 -

HARUL IMBELSUGAT A LUI DUMNEZEU

Vineri 12/12/03

Harul Si biserica

 Larry Pitcher

Oamenii vor fapte. Desi îi stimãm pe oameni pentru inteligenta pe care le-a dat-o Dumnezeu, noi nu apreciem superlativele în conversatiile politicoase din bisericã sau în cadrul Scolii de Sabat. Dar poate cã ar trebui sã folosim cuvinte cum ar fi curajos, remarcabil, teribil si nemaipomenit. Scriitorii Evangheliei au folosit astfel de cuvinte. Ei au fost nevoiti sã foloseascã termeni care ajungeau pânã la apogeul exprimãrii pentru a descrie faptele incredibile ale Domnului Isus. Când cititi evangheliile, puteti simti veneratia cu care Îl priveau pe Domnul Isus.

Învãtãturile pe care Domnul Isus le-a spus scriitorilor Evanghe-liei dezvãluie faptul cã harul lui Dumnezeu face ca iubirea Sa sã fie activã. Pentru cã este activ, harul lui Dumnezeu  are puterea de a ne lega de Hristos, de a ne uni cu poporul lui Dumnezeu, de a ne înzestra cu darurile fãgãduite de El si de a da putere mãrturiei noastre. Harul si iubirea lui Dumnezeu creeazã o relatie de pãrtãsie în cadrul cãreia crestinul poate trãi si lucra pentru zidirea Împãrãtiei cerurilor.

Pãrtãsia harului

Dacã studiem câteva experiente pe care Domnul Isus le-a avut cu Petru, putem învãta cum ne leagã harul lui Dumnezeu de Hristos. Din raportul lui Ioan, învãtãm cum Domnul Isus l-a gãsit pe Petru prins cu totul în lumea lui, alcãtuitã din pesti mirositori, corãbii fisurate, furtuni periculoase si oameni cu muschii de fier.

Doi dintre ucenicii lui Ioan Botezãtorul auziserã declaratia acestuia cã Isus era „Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1,35). Cuvintele lui au stârnit în inima lui Andrei si a lui Ioan curiozitate, care i-a determinat sã doreascã sã-L cunoascã pe acest Om.

De-a lungul timpului, iubirea lui Dumnezeu a umplut inima lui Andrei. Convins cã Îl întâlnise pe Mesia, el nu si-a gãsit odihna pânã când nu l-a gãsit pe fratele sãu. Pentru a-l atrage pe Petru sã-l cunoascã pe Domnul Isus, Andrei a folosit acest anunt senzational: „Noi am gãsit pe Mesia” (Ioan 1,41). Socat, dar interesat si plin de speranta cã fratele lui ar putea avea dreptate, Petru l-a urmat pe Andrei pentru a-L întâlni pe Isus.

Cu ocazia primei lor întâlniri, Isus a fãcut ceva remarcabil. El
i-a dat lui Simon un nume nou. Domnul Isus nu avea sã-l mai cheme dupã vechiul lui nume, Simon, fiul lui Iona, ci l-a numit Chifa (piatrã), care se traduce cu Petru. El a folosit puterea harului pentru a-l aduce pe Petru aproape de inima Sa. Aceastã legãturã avea sã devinã atât de puternicã, încât pescarul, impulsiv si orgolios a renuntat la planurile proprii si s-a dedicat zidirii Împãrãtiei lui Isus.

Prima observatie cu privire la har

Harul lui Dumnezeu ne atrage în mod activ într-o pãrtãsie cu Domnul Isus. Harul se strãduieste sã-i gãseascã pe cei care sperã, pe cei pierduti sau respinsi, si cautã cãi de a ajunge la inimi închise. Dumnezeu doreste ca toti sã-L cunoascã pe Isus.

Iar când ajung sã-L cunoascã, Domnul Isus are o fãgãduintã specialã pentru cei care intrã în pãrtãsia harului lui Dumnezeu: „Celui ce va birui, îi voi da sã mãnânce din mana ascunsã, si-i voi da o piatrã albã, si pe piatra aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l stie nimeni decât acela care-l primeste” (Apocalipsa 2,17).

Nu este minunat?! Asa cum Isus l-a chemat pe Petru si i-a dat un nume nou, tot astfel fãgãduieste cã ne va chema si pe noi si ne va da un nume nou, când vom veni la El. O datã ce Îi apartinem Domnului Isus, nici o putere de pe pãmânt, absolut nimic, nu-L poate împiedica pe Dumnezeul nostru sã ne mentinã în aceastã relatie cu El.

A doua observatie cu privire la har

Harul lui Dumnezeu nu ne va îngãdui sã ne complãcem într-o pãrtãsie confortabilã cu harul pe care îl avem în Isus. De asemenea, harul lui Dumnezeu nu asteaptã pânã când noi considerãm cã avem un timp disponibil pentru El. Harul lui Dumnezeu ne cheamã sã lucrãm pentru zidirea Împãrãtiei lui Dumnezeu, atunci când Dumnezeu stie cã este timpul potrivit pentru El si pentru noi. Domnul Isus i-a adresat lui Petru chemarea la lucru pe când acesta muncea, nu în timp ce participa la serviciul de închinare (vezi Matei 4,18). Domnul Isus nu a asteptat un timp convenabil. Dimpotrivã, harul l-a chemat pe Petru când era foarte ocupat. Domnul Isus i-a cerut sã lase totul si sã devinã ucenic. Aceasta a fost o cerere extrem de îndrãzneatã. Aceasta este chemarea harului la actiune.

Probabil cã veti auzi si voi chemarea îndrãzneatã a Domnului Isus la actiune. Stiti cã aveti atâtea de fãcut. Ce veti face cu copiii, casa, locul de muncã, vecinii, rudele si prietenii? Nu vã mai rãmâne timp pentru altceva. Simtiti îndemnul puternic al harului de a face ceva special pentru Dumnezeu?

Poate cã ar trebui sã urmati exemplul lui Petru, sã vã opriti si sã rãspundeti imediat invitatiei îndrãznete si pline de har a Domnului Isus. Probabil cã acum nu este un timp convenabil pentru voi, dar în planul lui Dumnezeu este timpul potrivit. Când rãspundem afirmativ la invitatia lui Isus, noi ne alãturãm unui grup de oameni care au auzit chemarea si au spus: „Da, Doamne, poti sã te bazezi pe mine!”

Observati cum descrie Ellen White scena în care Domnul Isus le-a încredintat ucenicilor misiunea lucrãrii de pãstorire:

„Dupã ce i-a pregãtit pe ucenici, Isus a adunat grupa cea micã în jurul Lui si, îngenunchind în mijlocul lor si punându-Si mâinile pe capul lor, a înãltat o rugãciune, consacrându-i pentru lucrarea Sa cea sfântã.”1

A treia observatie cu privire la har

Prin acest act plin de semnificatie, Domnul Isus le-a arãtat ucenicilor cât de important este sã fie uniti, ca o echipã. Domnul Isus era Conducãtorul lor. Dar ei nu erau singuri în lucrare. Domnul Isus a stabilit o relatie între ei, în calitate de colegi, într-o echipã de evanghelisti.

„Domnul Hristos nu i-a trimis pe ucenici sã predice Evanghelia singuri, ci doi câte doi, pentru ca sã poatã lucra uniti în vederea rãspândirii adevãrului. Isus a vãzut cã acest plan va avea rezultate mult mai bune decât dacã fiecare ar fi fost trimis singur. Este nevoie de doi care sã lucreze împreunã, pentru cã unul îl poate încuraja pe celãlalt si se pot sfãtui, se pot ruga si pot cerceta Biblia împreunã.”2

A patra observatie cu privire la har

Harul lui Dumnezeu oferã vindecare si mângâiere, iubire si sigurantã, sperantã si putere când ajungem în perioadele cumplite ale vietii. Sã ne aducem aminte de fãgãduintele Domnului Isus: „Si iatã cã Eu sunt cu voi în toate zilele, pânã la sfârsitul veacului” (Matei 28,20) si „Nicidecum n-am sã te las, cu nici un chip nu te voi pãrãsi” (Evrei 13,5).

Dar harul nu este o putere magicã, care respinge orice tragedie si orice furtunã s-ar putea abate asupra bisericii lui Dumnezeu. Furtunile vietii vor veni. O prãbusire economicã poate spulbera toatã agoniseala pentru pensie. Un cancer se poate ivi din senin si poate lua viata unuia dintre cei iubiti ai tãi. O crizã financiarã a firmei la care lucrezi, te poate face sã-ti pierzi locul de muncã. Un copil rãzvrãtit îti poate frânge inima.

Faptul cã faci parte din rândul celor care se bucurã de harul lui Dumnezeu nu împiedicã o tragedie. Cu toate acestea, când furtuna este mai aprigã si când credem cã suntem pe punctul de a ne scufunda, harul lui Dumnezeu se aratã. Priveste în sus! Domnul Isus este cu tine în mijlocul furtunii. El îti oferã ajutorul Sãu.

Dacã treci astãzi prin furtunã, ascultã cuvintele pe care ti le adreseazã Domnul Isus prin Isaia: „Nu te teme de nimic, cãci Eu te izbãvesc, te chem pe nume: esti al Meu. Dacã vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine, si râurile nu te vor îneca, dacã vei merge prin foc, nu te va arde, si flacãra nu te va aprinde. Cãci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tãu” (Isaia 43,1-3).

Un ultim gând inspirat din experienta lui Petru, cu privire la iubirea si harul Domnului Isus, este pãrtãsia celor iertati. Petru jurase sã-L apere pe Domnul Isus, chiar dacã si-ar pierde viata. Dar dupã aceea, Petru a avut o cãdere deplorabilã. Acest fapt l-a zdrobit si l-a umplut de rusine.

Într-o searã, dupã învierea Domnului Isus, Petru le-a propus din nou tovarãsilor lui de ucenicie sã meargã la pescuit. Totusi, în noaptea aceea nu au prins nimic.

Dar Domnul Isus a intervenit, umplând mrejele lor cu pesti. Apoi, le-a oferit un mic dejun. Uimit si tãcut în prezenta Sa, Petru si-a amintit cã Domnul Isus umpluse pentru a doua oarã cu pesti mrejele lui. Ce urma sã mai facã El acum? – se întreba Petru.

Nu a avut mult de asteptat: „Petre, mã iubesti?” În timp ce tovarãsii lui Petru ascultau, întrebarea repetatã de trei ori de Domnul Isus l-a coplesit din nou pe ucenicul care fusese cândva mândru si plin de pretentii, zdrobindu-i inima.

În prezenta tuturor, Petru si-a deschis inima fatã de Domnul Isus. „Doamne, Te iubesc, Tu stii totul!” Petru L-a negat pe Isus de trei ori. Isus l-a întrebat de trei ori: „Mã iubesti?”

Harul si iubirea Domnului Isus fatã de Petru l-au învãtat pe el si pe tovarãsii lui sã-l trateze pe cel pãcãtos cu rãbdare, cu întelegere si cu o iubire care nu condamnã. Desi Petru Îl negase pe Domnul sãu, iubirea si harul lui Dumnezeu i-au redat în mod public pozitia în rândul ucenicilor.

Din experienta lui Petru învãtãm aceste lectii mereu actuale. Prima, harul uimitor al lui Dumnezeu ne atrage la Domnul Hristos si ne uneste cu El. A doua, harul uneste vietile noastre diferite
într-o singurã echipã – echipa lui Dumnezeu. A treia, harul lui Isus determinã, caracterizeazã si umple de putere mãrturia noastrã. A patra, harul vindecã viata noastrã zdrobitã si îi reasazã pe cei cãzuti într-o relatie de pãrtãsie. A cincea, harul impresionant al lui Dumnezeu transformã pãcãtosi, ca tine si ca mine, în sfinti care doresc cu nerãbdare sã-I slujeascã lui Isus.

Întrebãri pentru dezbatere:

1. Cum îi uneste harul lui Dumnezeu pe cei credinciosi?

2. Ce putem învãta despre har si despre iubire din experienta vietii lui Petru?

3. Ce este „chemarea harului la actiune”?

Larry Pitcher este presedinte al societãtii „Christian Record Services International”, cu sediul în Lincoln, Nebraska.

     2 Ellen G. White, în Review and Herald, 4 iulie 1893.

Ploiesti     Intercer  Toronto  AZS-Romania  UNIUNEA ROMANA

« Back =  Inapoi