- Decembrie 2003 -

HARUL IMBELSUGAT A LUI DUMNEZEU

Sabat dupa-amiaza 13/12/03

Predicarea harului

Paul Csavdari

Acum, dupã ce timp de o sãptãmânã am studiat despre harul îmbelsugat al lui Dumnezeu, dupã ce în fata ochilor nostri au apãrut atâtea orizonturi ale întelegerii bunãtãtii si îndurãrii Sale, ar fi de asteptat ca subiectul harului sã ne fie atât de clar, încât sã-l putem prezenta cu usurintã oricui doreste sã-l cunoascã. Numai cã, acum, parcã suntem si mai constienti de limitele pe care le avem în întelegerea acestui subiect atât de vast. Mai mult chiar, ne dãm seama cã suntem atât de mici pentru un subiect atât de mare!

Aceasta a fost si concluzia apostolului Pavel, în timp ce medita asupra Planului de Mântuire al lui Dumnezeu. El exclama plin de uimire: „O, adâncul bogãtiei, întelepciunii si stiintei lui Dumnezeu! Cât de nepãtrunse sunt judecãtile Lui, si cât de neîntelese sunt cãile Lui!” (Romani 11,33). Iar dacã el, ca apostol, ajunge la conclu-zia cã nu poate pãtrunde mai mult în întelegerea întelepciunii si stiintei lui Dumnezeu, ne punem si noi întrebarea: Atunci cine poate sã înteleagã pe deplin acest subiect al harului lui Dumnezeu, ca sã-l poatã predica si altora? Poate prezbiterii, pastorii sau cei de la conducerea bisericii... În nici un caz eu!

Dar sã nu ne grãbim cu rãspunsurile. Mai întâi de toate, vã invit sã ne amintim de o strofã pe care multi dintre noi am intonat-o, timp de zeci de ani, la începerea zilei de Sabat. Ea sunã astfel:

„Îngerii pot sã mãreascã, prin cântãri pe Dumnezeu,

Dar ca despre har sã cânte, ei nu pot, ci numai eu!”

Vã amintiti? Generatii întregi au intonat acest imn si au acceptat mesajul cântãrii. Sã ne luãm deci mandatul în primire, acela de a vorbi despre harul îmbelsugat al lui Dumnezeu si de a-l predica si altora. Cum?

Pentru a le explica oamenilor ce înseamnã „har”, primul pas ar fi sã cãutãm originea cuvântului în dictionar. Ce aflãm de aici? Cuvântul „har” provine din limba slavã. Asta nu ne ajutã prea mult în predicare, asa cã trecem mai departe. Al doilea pas ar fi acela de a le vorbi oamenilor pur si simplu despre Dumnezeul care a creat cerul si pãmântul, marea si izvoarele apelor. Le-am putea predica despre faptul cã „El dã ploaie si peste cei buni, si peste cei rãi”, cã „El nu tine seama de vremurile de nestiintã” si cã, în tot ce face, El are în vedere binele nostru, al tuturor. Le-am putea spune cã tot ce avem acum si tot ce vom mai avea în viitor ne este oferit prin har, datoritã bunãtãtii Sale fatã de noi.

Vorbindu-le astfel, n-am reusi prea multe, nu-i asa? Fiindcã am fi în situatia unui om care vede frumusetea naturii si acum trebuie sã-i explice unui nevãzãtor un cuvânt pe care acesta din urmã nu-l întelege, desi este atât de simplu. El nu întelege ce înseamnã „verde”! Încercati, vã rog, sã-i explicati unui nevãzãtor din nastere ce înseamnã „verde”. Dacã veti reusi, sunteti pregãtiti sã predicati despre har celor ce nu vãd bunãtatea lui Dumnezeu fatã de ei, fiindcã sunt… orbi din punct de vedere spiritual.

Ei bine, ar putea urma al treilea pas, al patrulea si tot asa, fãrã sã obtinem rezultatele dorite atât de noi, cât si de Dumnezeu. În final, veti fi de acord cu mine sã întrebãm: Ce este de fãcut? Vã propun sã deschidem împreunã Sfânta Scripturã pentru a gãsi rãspuns la aceastã întrebare. În acelasi timp, vã invit sã ne angajãm înaintea lui Dumnezeu cã suntem gata sã primim din partea Sa solutia pentru predicarea harului Sãu îmbelsugat, în asa fel încât cei ce zac în întuneric sã vadã „o mare luminã”.

Pentru început, sã deschidem la Tit 2,11, de unde citim urmãtoa-rele: „Cãci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toti oamenii, a fost arãtat”. Sã ne oprim putin, fiindcã aici avem de-a face cu metoda de predicare a lui Dumnezeu. El, care ar fi putut gãsi mult mai multe cãi prin care sã ne comunice tema harului, a ales sã foloseascã „arãtarea”, adicã punerea în practicã. Din acest motiv, El L-a trimis în lume pe unicul Sãu Fiu, pe Isus cel neprihãnit. Iar „El, mãcar cã avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sã fie deopotrivã cu Dumnezeu”, ci „S-a fãcut trup si a locuit printre noi, plin de har si de adevãr. Si noi am privit slava Lui, o slavã întocmai ca slava singurului nãscut din Tatãl” (Filipeni 2,6; Ioan 1,14).

Aceste texte biblice ne indicã drumul de urmat. Dacã Domnul Isus doar ne-ar fi vorbit despre har, fãrã sã ni-l arate, noi am rãtãci în continuare ca niste oi, fiecare vãzându-si de drumul lui. Din fericire, întreaga Sa viatã este o materializare a harului. Toate cuvintele si faptele Sale sunt har. El Însusi este har, cãci un Copil ni s-a nãscut, un Fiu ni s-a dat (Isaia 9,6). De aceea, exemplul Sãu este vrednic de urmat, dacã vrem ca predica noastrã sã aibã rezultate autentice. Iar exemplul Sãu înseamnã slujire, dãruire si iubire neconditionatã pentru cei din jurul nostru.

Asadar, harul poate fi predicat cel mai bine prin fapte ale harului. Poate cã, din acest motiv, cartea apostolilor se numeste „Fapte”. Într-adevãr, ei si-au însusit felul de predicare al lui Isus. Iatã-l, de exemplu, pe apostolul Petru în timp ce se îndreaptã spre templu. Un olog din nastere „se uita la ei cu luare aminte si astepta sã capete ceva de la ei. Atunci Petru i-a zis: ’Argint si aur n-am, dar ce am îti dau!’” (Faptele Apostolilor 3,5-6). Ce a urmat, stim foarte bine: ologul a primit har, fiindcã vindecarea lui era un dar nemeritat si neasteptat.

Probabil cã veti spune: Ei bine, dacã am avea si noi puterea de a face minuni, asemenea lui Petru, ne-ar fi usor sã slujim altora. Dar nimeni nu ne cere sã facem ce a fãcut Petru. Nici el nu credea cã toti trebuie sã fim în stare sã facem minuni pentru a putea predica despre har. De fapt, Petru avea o întelegere mult mai realistã atât despre sine, cât si despre posibilitãtile noastre. De aceea el ne spune: „Ca niste buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi sã slujeascã altora dupã darul pe care l-a primit” (1 Petru 4,10). Asa cã iatã ce ni se cere: sã privim putin în jur, sã descoperim nevoile altora si sã ne apucãm de treabã!

Vã puteti imagina ce s-ar întâmpla dacã, în zilele care urmeazã, o bisericã de o sutã de mii de persoane s-ar dãrui celor din jur si-ar fi gata sã foloseascã spre binele lor „harul felurit al lui Dumnezeu”? Poate cã nu. Dar cu sigurantã vã puteti imagina ce s-a întâmplat într-o zi de iarnã, când într-o casã de bãtrâni din judetul Mures a sosit o grupã de copii, însotiti de câtiva pãrinti si educatori de la Scoala de Sabat. Drãgãlãsenia si stângãcia lor, împletite cu bucuria de a dãrui fiecãrui bãtrân câte un mic cadou, au schimbat rapid întreaga atmosferã. Iar lacrimile de recunostintã nerostitã ale bãtrânilor ne-au confirmat cã mesajul implicit a fost înteles. Atunci si acolo, predicarea harului s-a fãcut doar prin fapte cu un bogat continut spiritual. Cel care a avut aceastã initiativã a fost un tânãr care nu obisnuia sã predice în comunitate, un tânãr care a înteles cã adevãrata predicare se face în afara comunitãtii, fiind sensibil la nevoile altora, poate chiar ale celor mai oropsiti. Câte proiecte de acest gen nu s-ar putea realiza!

În încheiere, vã propun sã luãm aminte la un mesaj scris special pentru noi: „Trãim în timpul când ultima solie de har, ultima invitatie, se adreseazã fiilor oamenilor. Porunca ’Iesiti la drumuri si la garduri’ a ajuns la împlinirea ei finalã. Iar invitatia Domnului Hristos va fi dusã la fiecare suflet… Ostile cerului asteaptã, fiind gata sã atingã corzile harpelor lor si sã înalte un cântec de bucurie, pentru faptul cã un alt suflet a primit invitatia de a veni la ospãtul Evangheliei”.1 Aceastã invitatie, aceastã ultimã solie de har, ne revine nouã, celor ce am înteles harul minunat al lui Dumnezeu. Si pentru cã îngerii sunt gata sã cânte, vã invit sã luãm din nou aminte la textul imnului cu care am început meditatia noastrã, imn care se încheie prin urmãtoarele cuvinte:

„Doamne, ajutã-mi sã-Þi cânt harul înaintea orisicui,

Cãci prin har sunt ce sunt astãzi, da, prin harul Domnului!”

Întrebãri pentru dezbatere:

1. Cine sunt aceia care au datoria predicãrii harului?

2. Care este metoda cea mai eficientã de predicare a harului lui Dumnezeu?

Paul Csavdari este directorul Casei de Editurã „Viatã si Sãnãtate”

Ploiesti     Intercer  Toronto  AZS-Romania  UNIUNEA ROMANA

« Back =  Inapoi