- Decembrie 2003 -

Harul este Si pentru copii !

Sabat                                 Miercuri

Duminica                    Joi

Luni                            Vineri

Marti                           Sabatul al doilea

Prelegeri pentru Sãptãmâna de Rugãciune 2003,

povestiri si activitãti pentru copii

Gloria Lindsey Trotman

Gloria Lindsey Trotman este directorul Departamentului de Slujire a Femeii si Copiilor, în cadrul Uniunii de Conferinte Caraibiene. Ea a slujit biserica timp de mai bine de treizeci de ani în domeniul educatiei si consultantei. Este cãsãtoritã cu Jansen Trotman, presedintele Uniunii de Conferinte Caraibiene si împreunã sunt angajati activ în slujirea familiei.

Sugestii pentru instructori

Subiectul acestei Sãptãmâni de Rugãciune pentru copii este: „Harul este si pentru copii!” Vom începe prezentarea cu o explicatie a harului, în asa fel încât sã fie usor de înteles pentru copii, si vom încheia cu rãspunsul nostru fatã de harul lui Dumnezeu – dragostea noastrã fatã de El. Pe parcursul textului, veti observa recomandãrile pentru instructori, scrise cu litere italice. (N.R.: Materialul de fatã va trebui adaptat la posibilitãtile si nevoile grupei de copii cu care lucrati. Este bine sã cititi povestirea mai înainte, pentru ca atunci când sunteti în fata copiilor sã puteti sã o spuneti, nu sã o cititi.
S-ar putea sã simtiti nevoia de a face mici adaptãri sau ajustãri, eventual sã o înlocuiti cu alta, mai potrivitã pentru grupa dumnea-voastrã.)

Activitate de început si materiale ajutãtoare

Vom începe fiecare prezentare folosind diferite materiale ajutãtoare, pentru o micã activitate de „motivare”, ca introducere. Aceasta poate consta din prezentarea unor mici obiecte, scenete, tablouri, orice alt fel de mijloace vizuale, prin care sã stimulãm interesul copiilor încã de la început. Trebuie sã aveti pregãtite coli de hârtie, creioane negre si colorate, foarfece, lipici sau orice alte articole doriti sã folositi.

Povestirea

Prezentati povestirile într-o manierã plinã de viatã si cu interes. Îngãduiti-I Duhului Sfânt sã vã foloseascã. Implicati copiii, invitându-i sã comenteze. Aceasta îi încurajeazã sã participe si sã înteleagã cã ideile lor sunt valoroase. Dacã este posibil, asezati-i pe copii în semicerc în jurul dumneavoastrã. Punându-le întrebãri, le veti stimula mintea si veti obtine idei din rãspunsurile lor, întelegând cum interpreteazã ei ceea ce aud. Mentineti contactul vizual.

Aplicatia

Scopul aplicatiei este acela de a-i încuraja pe copii sã se gândeascã la relatia lor personalã cu Dumnezeu. Observati rãspunsurile lor cu atentie, dar nu-i obligati sã rãspundã.

Activitate în clasã

Aceastã sectiune le oferã copiilor ocazia de a exprima felul în care înteleg povestirea. Aplicatia poate fi o dezbatere în grup, realizarea unui desen, o imagine de colorat etc. Puteti sã-i grupati pe copii în functie de vârstã si sã adaptati activitatea pentru fiecare grupã. Aveti grijã sã acordati suficient timp pentru aceastã parte a programului, deoarece este partea care le place cel mai mult.

Tema pentru acasã

Le dãm copiilor o temã pentru acasã, ca sã-i determinãm sã se gândeascã în continuare la povestire. La plecare, puteti sã le oferiti coli de hârtie pe care ati scris cerinta sau titlul temei. Aveti libertatea de a o adapta, în asa fel încât sã se potriveascã vârstei grupei de copii cu care lucrati. Petreceti câteva minute, la începutul întâlnirii din ziua urmãtoare, pentru a le oferi copiilor ocazia de a-si prezenta realizãrile.

Sabat

Acesta este adevãratul har

Cãderea în pãcat si semnificatia harului

Ioan 3,16.17

Introducere

Pregãtiti un glob sau o hartã a lumii si câteva obiecte care reprezintã lucrurile pe care Dumnezeu le-a creat în fiecare zi a sãptãmânii – o lanternã, flori, stele, fructe, animale de plus etc. Dati-le copiilor aceste obiecte. Întrebati ce a creat Dumnezeu în fiecare zi si rugati-i pe copii sã punã obiectele pe masã, pe mãsurã ce rãspund. Cu o grupã de copii mai mari, puteti desena, pe tablã, pe o coalã mare sau fiecare pe foaia lui, câte ceva reprezentativ pentru fiecare zi a creatiunii.  Nu uitati sã le spuneti cã Dumnezeu a fãcut ziua Sabatului. Probabil cã o imagine cu o bisericã ar putea reprezenta Sabatul.

Povestire

Cât timp credeti cã ar fi necesar pentru a construi o casã? (Acordati-le copiilor timp suficient pentru a rãspunde.) Aceasta depinde de cât de mare este casa si câte persoane ajutã la construirea ei. Cu multe mii de ani în urmã, Dumnezeu a fãcut întreaga lume în sase zile. Se pare cã ar fi nevoie de foarte multã muncã, dar pentru Dumnezeu nu a fost asa. El a fãcut o lume minunatã, cu pomi care se legãnau în bãtaia vântului, cu flori plãcut mirositoare si pãsãri cântãtoare. El a fãcut iepurii zburdalnici si veveritele sãltãrete, girafele înalte si maimutele jucãuse, pestii cu dungi, puncte si cerculete. În ape se scãldau vietuitoare mici si mari. (Întrebati pe cineva cum crede cã se jucau aceste vietãti în apã.)

Dumnezeu l-a fãcut pe om si i-a pus numele Adam. Apoi, a fãcut o femeie si a numit-o Eva. Dupã aceea, Dumnezeu i-a cãsãtorit si a avut loc nunta lor. Când a privit la toate lucrurile pe care le fãcuse, Dumnezeu a fost foarte multumit. În cele din urmã,  în ziua a saptea, Dumnezeu s-a odihnit. În loc sã lucreze, El a petrecut timpul cu copiii Sãi, pe care de-abia îi crease – cu Adam si cu Eva. Lui Dumnezeu Îi place sã ne odihnim în Sabat, sã mergem la bisericã, sã petrecem timpul discutând unii cu altii si bucurându-ne de lucrurile minunate pe care le-a fãcut El.

Adam si Eva s-au simtit bine în grãdina Edenului, unde locuiau. Le plãcea sã-si afunde picioarele desculte în iarba verde si catifelatã, sã mângâie leii si sã ia în brate tigrii. Ce v-ar fi plãcut cel mai mult sã faceti, dacã ati fi locuit în grãdina Edenului? (Acordati-le copiilor timp suficient pentru a rãspunde.) Adam si Eva puteau mânca orice fruct pe care l-ar fi dorit, cu exceptia fructelor unui pom mare, aflat în mijlocul grãdinii. Dumnezeu le-a spus sã nu ia din fructele acelui pom si sã nu mãnânce din ele, deoarece dacã o vor face, vor muri. Sã citim textul din Geneza 2,16.17.

Într-o zi, Eva s-a dus la acel pom si stiti pe cine a întâlnit acolo. Da, pe Satana. (Întrebati-i pe copii cum cred ei cã ar putea arãta Satana. Nu uitati sã obtineti rãspunsuri si de la copiii mai mici.) De fapt, Satana a apãrut asemenea unui sarpe frumos, care vorbea. El i-a spus Evei cã poate sã mãnânce din fructele pomului si sã nu asculte de Dumnezeu, deoarece nu va muri. A crezut Eva ce îi spusese Dumnezeu sau l-a crezut pe Satana? Stiti cã Eva a mâncat din fructul acela si apoi i-a dat si sotului ei. Amândoi au fost neascultãtori. Ei au fãcut un lucru îngrozitor si trist – au pãcãtuit. Cititi despre aceasta în Geneza 3,6.

Faptul acesta i-a întristat foarte mult pe îngeri si pe Dumnezeu, pentru cã îi iubeau pe Adam si pe Eva si nu voiau ca ei sã moarã. De atunci, tot ce avea viatã pe pãmânt – florile, pomii, animalele si ei, oamenii –, toate urmau sã moarã. Ah, cât de îngrozitor! Dar Dumnezeu nu a încetat sã-i iubeascã pe oamenii care pãcãtuiserã. Întelegeti? Dumnezeu nu înceteazã sã ne iubeascã, nici atunci când gresim. Îmi place acest fapt cu privire la Dumnezeu, vouã nu?

Dumnezeu si Domnul Isus aveau un plan. Domnul Isus urma sã vinã în aceastã lume, sã trãiascã aici si sã ne învete sã-L iubim pe Dumnezeu si sã ascultãm de El. Apoi, urma sã moarã în locul nostru, pentru ca noi sã nu suferim moartea vesnicã. Când a venit, oamenii nelegiuiti L-au ucis, rãstignindu-L pe cruce, într-o zi de vineri. El S-a odihnit în ziua Sabatului, iar duminicã dimineata, Tatãl Sãu L-a chemat sã iasã din mormânt – viu! Pentru cã Domnul Isus a murit si trãieste iarãsi, noi putem trãi vesnic alãturi de El.

Aceasta este semnificatia harului. Când cineva face bine celor care nu îl iubesc si se poartã frumos cu ei, acesta este harul. Înte-legeti? Harul lui Dumnezeu este iubirea care le este dãruitã oame-nilor, asa încât sã poatã fi salvati de la moarte, de la moartea vesnicã. Desi unii nu Îl iubesc pe Domnul Isus, El îi iubeste pe toti si doreste sã-i mântuiascã. Acesta este adevãratul har.

Aplicatie

Ce ati învãtat din povestirea de astãzi? (Ascultati rãspunsurile copiilor si rugati-vã ca Duhul Sfânt sã-i ajute sã dea rãspunsuri potrivite.) Textul din Ioan 3,16 ne aratã cã Dumnezeu ne-a iubit atât de mult, încât L-a trimis pe Fiul Sãu sã moarã pentru noi. Dumnezeu considerã cã tu esti o persoanã suficient de pretioasã pentru a fi mântuitã, ca sã poti trãi în ceruri alãturi de El. Nu-i asa cã harul este ceva minunat? Sã spunem: „Îti multumesc, Doamne Isuse!”

Activitate în clasã

Faceti un desen care sã-i reprezinte pe Adam si pe Eva înainte de a pãcãtui. Faceti un alt desen care sã arate cum credeti cã s-au simtit îngerii dupã ce Adam si Eva au pãcãtuit.

Temã pentru  acasã

Cititi Ioan 3,16. Scrieti-l, asezând numele vostru în locul cuvântului „lumea”. Apoi, înlocuiti cuvintele „oricine crede în El” cu numele vostru. Arãtati-le noul verset membrilor familiei voastre.

Duminicã

Suficient pentru mine, pentru tine si pentru toti oamenii

Este har suficient pentru noi toti.

 Romani 5,17; Efeseni 4,7

Introducere

Pregãtiti o tavã cu mici sandviciuri sau biscuiti. Invitati copiii sã stea la rând, instructorii fiind ultimii, pentru a primi sandviciurile. La început, împãrtiti sandviciurile cu generozitate, asa încât, pe mãsurã ce vã apropiati de ultimii, sã aveti din ce în ce mai putine, iar ultimii (adicã instructorii) sã nu aibã ce sã primeascã.

Povestirea

(Întrebati-i pe cei care au primit doar câteva sandviciuri sau nici unul cum s-au simtit.)

Ati participat vreodatã la o nuntã? V-a plãcut? Cu putin timp în urmã, Iulian s-a dus la nunta verisoarei lui, Corina. Mireasa avea o rochie frumoasã, iar mama lui Iulian a spus cã este foarte elegantã. Cui îi pasã de rochia miresei? Aceste lucruri le intereseazã doar pe fete, s-a gândit Iuli. Dar a trebuit sã recunoascã faptul cã mirele era foarte chipes.

Lui Iulian i s-a pãrut cã ceremonia de nuntã a durat o vesnicie. Corul a cântat de mai multe ori. Unchiul Relu a interpretat o piesã la vioarã, iar predicatorul a vorbit îndelung. Între timp, pe Iulian a început sã-l doarã stomacul. Mama fusese asa de ocupatã, ajutând la pregãtirile pentru nuntã, încât nu a avut timp sã-i pregãteascã prânzul.

– Uite un mãr, cred cã mai sunt vreo douã felii de pâine si niste compot, i-a spus ea. Va trebui sã astepti pânã la masa de nuntã.

La masã au participat o multime de persoane. Iulian s-a uitat la cei care serveau, cum umpleau tãvile cu mâncare delicioasã. Ce greu i-a fost sã aibã rãbdare pânã i-a venit si lui rândul. În cele din urmã, a ajuns si el la tava pe care fusese un aperitiv bogat. Bãiatul nu-si putea crede ochilor – nu mai rãmãseserã decât o jumãtate de cartof copt si douã bucãtele de morcov! Iulian a simtit cã-i dau lacrimile. Mama a venit lângã el.

– Mamã, uitã-te putin! Ce s-a întâmplat cu toatã mâncarea bunã? Uitã-te la farfuriile celorlalti si uite ce am eu!

De fapt, nu era necãjit prea tare din pricina legumelor, dar pânã la el se terminaserã si pateurile, si icrele, si chiftelutele! Desigur, mai erau alte feluri, dar… Lui Iulian i-a pãrut rãu pentru ce i se întâmplase. Cu sigurantã nu a putut sã spunã cã fusese o zi bunã pentru el.

Biblia spune cã harul lui Dumnezeu nu se terminã niciodatã. Sã citim în Romani 5,17, partea a doua a versetului: „… cei ce primesc în toatã plinãtatea harul si darul neprihãnirii, vor domni… prin Isus Hristos”. Ati observat cuvântul „plinãtate” (în versiunea engle-zã, „îmbelsugare” – n. tr.) din text? Iuli a fost nemultumit cã pânã la el, tava se golise. Dumnezeu nu ne dã nimic pe jumãtate, nici nu ne oferã ceva care e pe terminate. El are mult har, chiar si pentru oamenii neascultãtori. Vã rog sã cititi Romani 5,20. Apostolul Pavel spune: „Dar unde s-a înmultit pãcatul, acolo harul s-a înmultit si mai mult”. Domnul Isus are atâta iubire, încât nu se va termina niciodatã. El le dã iubirea si harul Sãu milioanelor si miliardelor de oameni de pe întregul pãmânt, în acelasi timp. Nu numai acelora care sunt amabili, frumosi, bogati, cunoscuti, puternici sau buni, ci acelora care sunt mici si neînsemnati, necunoscuti si care au im-presia cã pe ei nu îi iubeste nimeni. Dumnezeu le dã har tuturor. Harul lui este suficient pentru toti.

Aplicatie

Ce ati învãtat din aceastã povestire?

(Timp pentru rãspunsuri.) Nu trebuie sã fiti primii la rând pentru a primi o portie mare din harul lui Dumnezeu. Harul Sãu ajunge la voi, oriunde ati fi. As vrea sã-I multumim acum împreunã. „Doamne Isuse, Îti multumesc si sunt fericit cã Tu îmi dai si mie harul Tãu bogat!”

Activitate în clasã

Invitati fiecare copil sã spunã ce ar face dacã ar avea multe lucruri care îi plac – jucãrii sau jocuri, cãrti, casete sau CD-uri. La cât de multe ar fi dispusi sã renunte pentru a obtine ceva ce îsi doresc foarte mult? Întrebati-i: Ce Si-a dorit Domnul Isus cel mai mult? La ce a renuntat? Ce putem învãta din alegerea fãcutã de El?

Temã pentru acasã

Gânditi-vã la lucrurile pe care le doriti cel mai mult. Existã în viata voastrã ceva ce ati dori sã se schimbe, dar simtiti cã nu puteti schimba? Gânditi-vã la aceasta, scrieti pe o foaie de hârtie si vorbiti cu Domnul Isus despre aceste lucruri, cerându-I ca, prin harul Sãu, sã facã El acele schimbãri si sã  vã facã tot mai mult asemenea Lui. Notati în fiecare zi, pânã la sfârsitul sãptãmânii, ce s-a întâmplat.

Luni

Îti pare rãu? Totul este în regulã

Iertarea lui Dumnezeu si nevoia noastrã de a ierta

Matei 6,14.15

Introducere

Amenajati un asa-zis magazin. Pregãtiti câteva obiecte (un radio, câteva cãrti, o pãpusã,  o masinutã mai specialã, un joc sau alte lucruri pe care copii ar putea dori sã le cumpere) cu etichete de pret pe ele. Dati-le câtorva copii niste bani „de jucãrie” sau biletele de hârtie cu valoarea monetarã scrisã pe ele. Aveti grijã ca banii pe care îi primesc sã nu fie suficienti pentru a cumpãra obiectele. Ei vor trebui sã meargã la o bancã (la unul dintre conducãtorii care detin banii de jucãrie) pentru a împrumuta bani. Dati-le un cartonas pe care este scris cuvântul „datornic”.

Povestire

Ati avut vreodatã datorii? Aceasta înseamnã cã ati împrumutat bani, pe care trebuia sã-i înapoiati. Oamenii care împrumutã bani se numesc „datornici”. (Invitati-i pe copii sã-si povesteascã experientele personale, în care au fost datornici. Acestea pot fi reale sau imaginare. Cu toate acestea, ascultati-i si faceti aprecieri corespunzãtoare.) Nu este plãcut sã ai datorii de plãtit, dar, ori de câte ori împrumutãm ceva – bani, jucãrii sau orice altceva, trebuie sã dãm înapoi cât mai repede cu putintã.

Jeni si Mihaela învârteau coarda peste care sãrea Tamara. Deodatã, Mihaelei i-a alunecat din mânã capãtul corzii, care a zburat prin aer, rotindu-se, si a lovit-o pe Tammy în obrazul stâng.

– Auuu! a strigat Tammy, tinându-si palma pe obraz, învârtindu-se si cãzând pe o movilã de pe terenul de joacã.

Printre degete i se prelingeau lacrimi si sânge.

Jeni si Mihaela au alergat lângã Tammy.

– Oh, îmi pare rãu, a spus Mihaela plângând. Tammy, te rog, iartã-mã!

Mama  Tamarei a alergat cu ea la spital, unde dr. Leonte i-a spãlat rana si a cusut pielea. Doctorul a asigurat-o pe Tammy cã se va face bine.

În ziua urmãtoare, la scoalã, Mihaela si Jeni au continuat sã se gândeascã la Tammy. Fetele auziserã cã pe obrazul prietenei lor va rãmâne o cicatrice. „Acum, într-adevãr ne va urî toatã viata.” Deodatã, au vãzut-o pe Tammy.

– Bunã, Jeni! Bunã, Mihaela! le-a salutat ea.

– Oh, Tammy, au spus ele, ne bucurãm asa de mult sã te vedem! Ne pare foarte rãu de ce s-a întâmplat ieri. N-am vrut…  Te rugãm sã ne ierti! Ai toate motivele sã fii supãratã pe noi si sã ne urãsti, dar…

– Cum sã vã urãsc?!  le-a rãspuns Tammy zâmbind. Nu vã urãsc. Stiu cã nu ati vrut sã mã faceti sã sufãr. Cred cã vã pare rãu si totul este în regulã.

Într-o zi, Domnul Isus a povestit o întâmplare interesantã. Sã citim în Matei 18,23-35. (Rugati fetele sã citeascã versetele cu numere impare, iar bãietii, versetele cu numere pare.)

Asadar, slujitorul care îi datora împãratului o sumã foarte, foarte mare de bani a fost bucuros cã acesta „i-a iertat datoria” (versetul 27). Aceasta însemna cã el nu trebuia sã-si vândã mobila si casa, nici copiii si sotia ca sclavi, nici sã meargã la închisoare. Asa li se întâmpla în zilele acelea oamenilor care nu îsi puteau plãti datoriile.

Curând dupã aceea, omul acesta s-a întâlnit cu un coleg al lui, un om care îi datora doar câteva mii de lei – cu mult mai putin decât îi datorase el împãratului. Ce credeti cã a fãcut slujitorul nostru, care fusese iertat?! L-a prins pe omul acela de gât si i-a cerut banii. A fost un gest frumos? Ce a fãcut împãratul când a auzit ce s-a întâmplat?

În Rugãciunea Domneascã, noi Îi cerem lui Dumnezeu sã ne ierte, asa cum îi iertãm si noi pe altii (Matei 6,12). Domnul Isus a iertat. El a fãcut aceasta atunci când a murit pe cruce. Rog pe cineva sã citeascã textul din Luca 23,34. Satana vrea ca noi sã credem cã, atunci când facem lucruri rele, Domnul Isus nu ne va mai ierta. Nu, nu. Când Îi spunem Domnului Isus cã ne pare rãu, El spune: „Este în regulã. Te iert si continuu sã te iubesc. Tocmai de aceea am murit pentru tine.” Noi numim iertarea Sa – har. Când prietenii nostri gresesc fatã de noi si le pare rãu pentru ce au fãcut, ce ar trebui sã spunem? Chiar dacã ei nu spun cã le pare rãu, noi Îi putem cere Domnului Isus sã ne ajute sã-i iertãm.

Aplicatie

(Pregãtiti un ghiozdan plin cu pietre si cereti-i unui copil sã-l ducã putin în spate. Îngãduiti si altora sã vadã cum este, dacã doresc acest lucru. Invitati-i si pe cei mai retrasi sã participe.) A nu-i ierta pe altii sau pe noi însine este ca si când am cãra mereu, în spate,  un ghiozdan plin cu pietre grele. „Pietrele” supãrãrii, ale mâniei si ale urii ne fac nefericiti. Când credem cã Domnul Isus ne-a iertat, noi încetãm sã cãrãm aceste pietre grele. Dacã gresim si dupã aceea ne dãm seama, ne pare rãu si ne cerem iertare de la cel cãruia i-am gresit si cerem iertare si de la Dumnezeu, putem sã ne iertãm si noi însine. El ne iartã si harul Sãu este deja pregãtit pentru noi. Sã ne plecãm capul si sã-I cerem Domnului Isus, în tãcere, sã ne ajute sã-i iertãm pe altii si, de asemenea, pe noi însine.

Activitate în clasã

Desenati câteva pietre pe coala voastrã de hârtie si pe fiecare piatrã scrieti o gresealã pe care ati dori ca Domnul Isus sã vi-o ierte. Rugati-vã pentru iertare, apoi decupati pietrele si aruncati-le în cosul de gunoi. Din acest moment, sunteti liberi datoritã harului lui Dumnezeu.

Temã pentru acasã

Scrieti frumos, cu litere mari si viu colorate, pe o coalã de hârtie mai groasã, cuvântul iertare. Faceti un chenar frumos. Pe partea cealaltã, faceti douã liste – una cu persoane de la care trebuie sã cereti iertare si una cu persoane pe care trebuie sã le iertati. Puneti foaia undeva, la vedere, pe birou, lângã orar sau calendarul de perete. Rugati-L pe Domnul Isus sã vã ajute sã vã cereti iertare, chiar dacã este greu si, de asemenea, sã iertati. Bifati pe lista de pe spatele foii fiecare persoanã de la care v-ati cerut iertare sau ati iertat-o. Nu uitati sã-I multumiti de fiecare datã Celui care, prin harul Sãu, v-a ajutat.

Marti

Toti sunt îmbrãcati si pregãtiti de plecare

Nasterea din nou si neprihãnirea Domnului Hristos

Zaharia 3,3.4

Introducere

Asezati pe umerase, în sala de întâlnire, câteva haine frumoase, de diferite mãrimi. În timp ce le arãtati copiilor, cereti-le sã vã spunã, unde cred cã ar fi potrivit sã fie purtate – la o serbare, la scoalã, la bisericã?

Povestire

Multor fetite le place sã se joace de-a printesele si sã se îmbrace cu rochii lungi. Ele îmbracã rochiile mamelor si le strâng pe talie cu fel de fel de cordoane, încaltã pantofii cu tocuri înalte, pãlãriile, îsi pun esarfe sau baticuri pe care si le aranjeazã ca miresele, uneori iau si posetele, si ochelarii de soare. Ce puteti spune despre voi? Ce vã place sã îmbrãcati?

Adesea, bãietii sunt prea ocupati ca sã se mai ocupe de îmbrãcã-minte fãrã vreun motiv special. Dar un bãietel s-ar putea oferi sã intre în joc, pretinzând cã-si duce sora cu masina, oriunde ar dori ea sã meargã. Pãcat cã surioara, asa de frumos îmbrãcatã, nu are unde sã meargã, dacã locul de joacã este o camerã cam micã. Asta se întâmplã cu copiii mici, dar celor mari le place sã se îmbrace asa ca… un prieten mai mare, un sportiv renumit sau un actor.

Magazinele au o varietate de haine – de la costume, la pantaloni decolorati si uzati. În zilele noastre existã tot felul de haine. Si Biblia ne vorbeste despre haine. Citim despre ele în Geneza 3,7. Dupã ce au pãcãtuit, Adam si Eva si-au fãcut haine din frunze de smochin. V-ar plãcea sã purtati o asemenea hainã? Apoi, vã amintiti de haina pestritã pe care i-a dãruit-o Iacov fiului sãu Iosif? (Invitati bãietii sã citeascã textul din Geneza 37,3.4.) Femeia harnicã din cartea Proverbe face haine frumoase. (Fetele vor citi textul din Proverbe 31,19.21.22.) Domnul Isus a avut o hainã asa de frumoasã, încât la rãstignirea Sa, soldatii au dorit sã o ia. Puteti citi despre aceasta în Luca 23,34.

Bãietii si fetele care sunt ai lui Isus doresc sã arate bine. Ce faceti voi ca sã arãtati bine? (Încurajati copiii sã rãspundã.) Ne spãlãm zilnic pe corp, pe dinti, ne pieptãnãm pãrul si ne îmbrãcãm cu haine curate. Aceasta nu numai cã ne face sã ne simtim bine, dar oamenilor de lângã noi le place sã stea în apropierea noastrã, când suntem curati si mirosim frumos. Hainele ne pot face sã arãtãm mai bine sau mai rãu. Când tata sau bunicul îsi schimbã  salopetele vechi, cu care lucreazã în grãdinã, si cizmele pline de noroi, cu pantaloni frumos cãlcati si o cãmasã curatã, gândim: „Hmmm, ce bine aratã!”

Domnul Isus ne-a promis o înfãtisare nouã si frumoasã nu numai pe dinafarã, ci si pe dinãuntru. El ne va da o inimã nouã. Aceasta înseamnã cã ne va ajuta sã avem gânduri curate si sã facem lucruri bune. El ne va face întru totul noi. Unii oameni, cãrora nu le place forma nasului lor sau cred cã ochii lor sunt prea mici sau buzele prea groase, fac operatii estetice pentru a-si schimba înfãtisarea. Ei îsi schimbã fata. Domnul Isus face altceva. El nu ne schimbã doar înfãtisarea, ci ne face sã ne nastem din nou! Dacã acceptãm iubirea Domnului Isus, putem deveni bãieti si fete noi.

Rog pe cineva sã citeascã textul din 2 Corinteni 5,17. „Cãci, dacã este cineva în Hristos, este o fãpturã (sau zidire) nouã. Cele vechi s-au dus: iatã cã toate lucrurile s-au fãcut noi.” Nu suntem nevoiti sã purtãm zdrente vechi si murdare, ci suntem îmbrãcati în hainele noi, pe care le primim de la Domnul Isus. Aceste haine noi se numesc hainele neprihãnirii, pentru cã ne acoperã cu bunãtatea lui Isus. Ce este mai încântãtor decât faptul cã Domnul Isus a ales sã nu-Si mai aducã aminte de pãcatele noastre! Acesta este harul. El nu spune: „Iat-o pe Mariana, cea cãreia îi place sã spunã minciuni”. Sau: „Luna trecutã, Justin a furat bani de douã ori din poseta mamei”. O, nu! Domnul Isus stie cã Marianei i-a pãrut rãu si a recunoscut cã a gresit, stie cã si-a cerut iertare. Stie si cã Justin i-a spus mamei si si-a cerut iertare  de la ea. Domnul Isus ne iubeste, ne iartã, uitã greselile noastre si ne mântuieste. Din nou, acesta este harul lui Isus, pentru cã El ne iubeste si Si-a dat viata pe cruce pentru noi. Prin urmare, într-o zi, foarte curând, Domnul Isus ne va primi în ceruri, la El. Vom fi niste oameni  noi, cu corpuri noi si frumoase. Cu totii vom fi îmbrãcati cu haine noi si vom fi pregãtiti de plecare spre locurile minunate pe care le-a pregãtit Domnul Isus pentru noi.

Aplicatie

Rog pe cineva sã citeascã textul din Zaharia 3,4. „Iatã cã îndepãr-tez de la tine nelegiuirea, si te îmbrac cu haine de sãrbãtoare!” Când vezi hainele pe care ai dori sã le ai, gândeste-te la hainele pe care ti le dã Domnul Isus. Adu-ti aminte cã harul Domnului Isus ne face sã arãtãm mai bine si sã ne simtim mai bine decât dacã am îmbrãca cea mai frumoasã hainã pe care am putea sã o cumpãrãm de la vreun magazin. Sã-I multumim Domnului Isus pentru cã ne face sã fim niste oameni noi.

Activitate

Desenati un copil care nu poartã „hainele frumoase si noi” ale lui Isus. Faceti un alt desen cu bãieti si fete care poartã haina neprihãnirii lui Isus. (Sugestie: comportamentul va arãta dacã poartã sau nu haina lui Isus.)

Temã pentru acasã

Vorbiti cuiva din apropierea voastrã despre „hainele frumoase si noi”, pe care ni le dãruieste Domnul Isus. Gânditi-vã cum vor fi schimbati bãietii si fetele care vor purta aceste haine frumoase si noi. Îmbrãcati-vã cu niste haine cu adevãrat învechite si uitati-vã în oglindã. Apoi, schimbati-vã în haine mai bune si priviti din nou în oglindã. Scrieti cum ati arãtat sau v-ati simtit de fiecare datã. Scrieti ce credeti cã pot face pentru voi hainele neprihãnirii Domnului Isus. Pregãtiti-vã sã povestiti grupei.

Miercuri

Unii da, unii nu

Povestiri biblice despre oameni care au acceptat mântuirea si oameni care nu au acceptat-o

Romani 6,23; Efeseni 2,8

Mijloace de motivare

Asezati pe o masã mai multe cadouri ambalate si numerotate. Invitati fiecare copil sã ia un numãr dintr-un sãculet. Dati-i fiecãrui copil darul care corespunde numãrului sãu.

Povestire

As dori sã priviti oamenii în timp ce primesc cadouri. Unii scuturã pachetul, altii îl strâng în mânã. Unii îl deschid, rupând ambalajul, altii îl despacheteazã cu atentie. Ce faceti voi când primiti daruri? (Asteptati rãspunsurile.) Oamenilor le place sã primeascã daruri. Ati primit vreodatã un cadou care nu v-a plãcut? (Invitati-i pe copii sã relateze cum s-au comportat când au primit un cadou care nu le-a plãcut. Încercati sã mentineti povestirile scurte.)

Doreste cineva sã citeascã Luca 23,39-43? Unii Îi întorc spatele Domnului Isus, dar cei inteligenti acceptã iubirea si harul Sãu. Tâlharul care L-a acceptat pe Domnul Isus a fost inteligent. El
L-a vãzut pe Domnul Isus murind si a înteles cã  Isus murea pentru cã îi iubea pe oameni. Tâlharul ajunsese vestit pentru toate lucrurile rele pe care le fãcuse si I-a spus lui Isus: „Doamne, adu-Þi aminte de mine, când vei veni în Împãrãtia Ta!” (Luca 23,42). Sã citim rãspunsul lui Isus, în versetul 43. Domnul Isus pãrea cã asteaptã ca tâlharul sã accepte darul special al harului Sãu.

Totusi, regele Agripa nu a fost la fel de întelept. Autoritãtile
l-au închis pe apostolul Pavel pentru cã predica despre Domnul Isus. De aceea, apostolul Pavel a trebuit sã meargã la tribunal si sã dea socotealã de faptele lui. Judecãtorul era regele Agripa. (Întrebati copiii dacã stiu ce este un tribunal si un judecãtor.) Regele Agripa a ascultat relatarea lui Pavel. Când a auzit cum a murit Domnul Isus pentru a-i mântui pe toti oamenii, regele s-a gândit sã accepte si el iubirea lui Isus. El i-a spus apostolului Pavel: „Curând mai vrei tu sã mã îndupleci sã mã fac crestin!” (Fapte 26,28). Sãrmanul rege Agripa! Puteti crede cã regele Agripa „aproape” Îl acceptase pe Domnul Isus? Nu este întelept sã-L acceptãm pe Domnul Isus doar în parte. Trebuie sã primim cu adevãrat harul Sãu. Aceasta este calea spre o viatã fericitã în ceruri.

Asadar, ce fel de oameni ar putea refuza darul iubirii Domnului Isus si de ce? Poate pentru cã Satana îi minte... Satana le spune tinerilor: „Esti prea tânãr. Esti plin de putere.  Lucrurile acestea sunt pentru cei bãtrâni si slabi.” Apoi, celor în vârstã le spune: „Esti prea bãtrân si ai fost rãu prea multã vreme”. Biblia spune cã Satana vrea sã vã împiedice sã intrati în ceruri. Nu vã lãsati înselati de minciunile lui.

Aplicatie

Cine are nevoie sã accepte harul Domnului Isus? (Încurajati copiii sã rãspundã.) Fiecare om. Nu lãsati pe nimeni sã vã facã sã amânati aceastã decizie? Acceptã acum iubirea si harul Domnului Isus. Sã repetãm împreunã textele din Romani 6,23 si Efeseni 2,8. Sã ne plecãm capul si sã spunem în inima noastrã: „Doamne Isuse, te rog, ajutã-mã sã accept darul harului Tãu. Eu Te iubesc cu adevãrat. Îti multumesc, pentru darul Tãu!”

Activitate în clasã

Desenati sau confectionati douã cutii pentru daruri. Pe o cutie, scrieti: „Darul lui Isus pentru mine – HARUL”. Pe cealaltã cutie scrieti: „Darul meu pentru Isus – (scrie numele tãu)”.

Temã pentru acasã

Fiecare sã ia acasã cutiile pentru daruri si sã le aseze într-un loc în care sã le poatã vedea adesea. Sã identifice pentru zilele care au trecut deja din aceastã sãptãmânã, câte un dar  pentru fiecare dintre cutii si sã le împãrtãseascã grupei mâine, la începutul întâlnirii. Sã continue, încercând sã gãseascã în fiecare zi cu unul mai mult decât în ziua precedentã. La sfârsitul sãptãmânii, gãsiti un moment potrivit pentru a vorbi cu copiii despre aceste cutii si despre felul în care i-au ajutat sã înteleagã mai bine relatia lor cu Acela care ne face pãrtasi bogãtiilor harului Sãu.

Joi

Te rog, ia si tu!

Acceptarea harului lui Dumnezeu si împãrtãsirea binecuvântãrilor Sale

Efeseni 4,7; 6,24

Introducere

Stati la usã cu un sãculet cu surprize. Invitati fiecare copil sã ia douã surprize si sã le împartã cu un prieten care participã la întâlnire. Întrebati-i cum s-au simtit datoritã faptului cã au putut sã împartã ceva special cu un prieten.

Povestire

Într-o zi, când micul Vali, care avea trei ani, mânca înghetatã, a vãzut o fetitã intrând în cofetãrie.

– Mami, mami, uite, fetita asta nu are înghetatã. Cumpãrã-i si ei o înghetatã, a rugat-o Vali.

În Efeseni 4,7 ni se spune cã Dumnezeu i-a dat har fiecãruia dintre noi. Noi Îi multumim pentru harul acesta, dar acum dorim sã le oferim si altora din ce avem. Putem oferi har? (Întrebati-i pe copii ce pãrere au.) Harul Domnului Isus ne aduce multe binecu-vântãri, iar noi le putem oferi si altora. Una dintre binecuvântãrile care vin din har este bucuria. Bucuria este un sentiment plãcut în adâncul sufletului nostru. O bucurie poate sã tinã putin, doar un timp scurt, dar se poate si sã o pãstrãm în inima noastrã zi de zi.

Biblia ne vorbeste despre bucurie. Rog pe cineva sã citeascã ce spune David în Psalmi 16,11. „Înaintea fetei Tale sunt bucurii nespuse.” Aceasta înseamnã cã atunci când Îl iubim pe Domnul Isus si rãmânem alãturi de El, avem bucurie.

„V-am spus aceste lucruri, pentru ca bucuria Mea sã rãmânã în voi, si bucuria voastrã sã fie deplinã” (Ioan 15,11). Prin urmare, Domnului Isus Îi place sã fim niste crestini fericiti si veseli. Stiti cã unora le este teamã sã devinã crestini, deoarece cred cã nu vor mai putea fi niciodatã veseli? Este o mare gresealã! Desigur, veselia crestinilor nu provine din folosirea drogurilor sau a alcoolului, din vizionarea unor lucruri rele, sau din faptul cã spun cuvinte urâte. Toate acestea ne aduc necazuri. Când Îl iubim pe Domnul Isus, El ne aratã cum sã ne petrecem timpul simtindu-ne bine, fiind fericiti si fãcându-i si pe altii fericiti.

Cea mai bunã cale de a le împãrtãsi altora binecuvântãrile noastre este aceea de a le vorbi despre iubirea minunatã a Domnului Isus. Poate cã nu suntem în stare sã rostim o predicã sau sã le arãtãm texte din Biblie, dar putem sã îi învãtãm despre Domnul Isus prin lucrurile frumoase pe care le facem. Vã puteti gândi la o faptã care îi va ajuta pe altii sã învete despre Domnul Isus? (Încurajati copiii sã rãspundã.) Ce putem spune despre ascultarea de pãrintii nostri, atunci când ne cer sã facem ceva? Putem ajuta în casã fãrã sã ne plângem si sã ne îmbufnãm? Suntem amabili cu oamenii vârstnici, sãraci sau invalizi? Care sunt câteva cãi prin care îi putem ajuta?

Când prietenii si vecinii nostri ne vãd fãcând fapte frumoase si când vãd fata noastrã fericitã, vor dori sã fie în preajma noastrã si, de asemenea, sã-L cunoascã pe Domnul Isus. A-L cunoaste pe Isus înseamnã a-L iubi si a te bucura de binecuvântãrile Sale. Acesta este un secret minunat pe care dorim sã-l împãrtãsim cu altii. Prin urmare, dacã vã bucurati de binecuvântarea de a-L cunoaste si de a-L iubi pe Domnul Isus, cui doriti sã-i împãrtãsiti acest secret?

Aplicatie

Ce ati învãtat din povestirea de astãzi? (Încurajati-i pe copii sã rãspundã. Acceptati toate rãspunsurile.) Dacã Îi spunem în fiecare zi Domnului Isus cã Îl iubim si dacã facem ce doreste El, putem avea „bucurie în inima noastrã”. Atunci si ceilalti vor simti aceastã bucurie. Iatã ce înseamnã a mãrturisi despre Domnul Isus.

Activitate în clasã

Împãrtiti copiii în grupe mici si invitati fiecare copil sã joace un rol în care sã arate ce poate face el pentru a împãrtãsi binecuvântãrile lui cu altii.

Temã pentru acasã

Ca sã vã aduceti aminte de Domnul Isus si de harul Sãu, cântati unul sau douã cântece în timpul zilei, pentru a vã ajuta sã pãstrati simtãmântul de bucurie. Ca sã vã aduceti aminte sã zâmbiti adesea si sã împãrtãsiti cu altii iubirea Domnului Isus, desenati un chip vesel pe hârtia pe care ati scris  iertare. Sub chipul acesta, scrieti: Zîmbeste mereu!

Vineri

În casa lui Dumnezeu

Ce este de fapt biserica?

Psalmi 122,11; 46,10

Introducere

Dati fiecãrui copil câte un cartonas pe care sã scrie, la alegere, unul dintre cuvintele scrise deja pe tabla din clasã sau pe o coalã mare („respect”, „laudã”, „multumire”, „rugãciune”, „iubire”). Acestea vor fi darurile lor. Le veti strânge la sfârsit, în timp ce copiii cântã.

Povestire

Uneori, oamenii vin în vizitã în casa noastrã. Ce faceti când asteptati musafiri? (Asteptati rãspunsurile copiilor.) Alteori, noi suntem cei care mergem în vizitã în casa altora. Care sunt lucrurile pe care nu le facem, când mergem în casele altora? Dacã un presedinte, un rege, o reginã, un prim-ministru sau un guvernator v-ar invitat în casa lui, ce ati face? Ati lua loc pe scaun sau ati sta în picioare, într-o manierã care s-ar cuveni într-un asemenea loc? Locuieste cineva dintre voi într-un palat sau într-o vilã? Ati vizitat vreodatã o asemenea resedintã?

Biserica este casa lui Dumnezeu, iar El ne întâmpinã cu bratele încãrcate de binecuvântãri! Noi mergem la bisericã pentru a ne închina lui Dumnezeu, alãturi de alte persoane. În cântãrile si rugãciunile noastre, spunem: „Doamne, noi Te iubim si Îti mul-tumim pentru cã ne-ai creat!” Domnului Isus Îi place când ne în-chinãm Lui. Vã place ca prietenii sã vinã în casa voastrã? Spuneti-ne câteva dintre lucrurile pe care le faceti voi si prietenii vostri, când acestia vã viziteazã. (Asteptati rãspunsurile copiilor.) Sã presupunem cã atunci când vã viziteazã, prietenii vostri spun: „De fapt, nu am vrut sã venim, pentru cã nu ne place casa voastrã”. Apoi, ei lipesc guma de mestecat de scaune si mâzgãlesc cu un creion mare, rosu, tapiteria canapelei. Cum v-ati simti. Nu-i asa cã ar fi îngrozitor?

Când venim în casa lui Dumnezeu, ce putem face pentru a-I arãta cã suntem bucurosi sã fim acolo? (Invitati copiii sã rãspundã.) Noi ne arãtãm respectul si dragostea fatã de Dumnezeu prin faptul cã pãsim încet si vorbim în soaptã, atunci când trebuie neapãrat sã-i spunem cuiva ceva. Pentru cã trebuie sã ascultãm ce are sã ne spunã Dumnezeu si sã-i lãsãm si pe ceilalti sã asculte, în bisericã, stãm linistiti. Doreste cineva sã citeascã textul din Psalmi 46,10? Citind din Biblie, cântând si ascultând predicatorul, noi învãtãm despre Domnul Isus si despre harul Sãu. Deoarece stie cât de important este acest lucru pentru noi, Dumnezeu spune: „Sã cinstiti locasul Meu cel sfânt” (Levitic 19,30). Aceastã atitudine se numeste respect.

Când ne rugãm este ca si cum am vorbi cu un prieten, pe care îl  iubim si îl respectãm. Noi Îi spunem Domnului Isus cã Îl iubim si Îi multumim pentru binecuvântãrile Sale. Îi spunem cã ne pare rãu pentru ocaziile în care am fost neastâmpãrati si Îi cerem sã ne ierte. De asemenea, ne rugãm pentru altii. Întotdeauna când venim la bisericã, noi ne rugãm.

La bisericã, ne place sã-i întâlnim pe prietenii nostri. Desi nu ne putem juca împreunã în acest loc, putem sã le spunem cât de bucurosi suntem cã îi vedem. Unii preferã sã stea acasã, în loc sã meargã în Casa lui Dumnezeu. Aceasta este ca si cum i-ai spune unui prieten cã nu vrei sã mergi în vizitã la el acasã. Biblia ne sfãtuieste „sã nu pãrãsim adunarea, cum au unii obicei” (Evrei 10,25). Este minunat sã mergi la Casa lui Dumnezeu. El este Împãratul universului si doreste sã venim la El, în Casa Lui, alãturi de ceilalti prieteni ai Sãi.

Aplicatie

Ce ati învãtat din povestirea de astãzi? De acum înainte, ati dori sã mergeti la Casa lui Dumnezeu? Rugati-L pe Domnul Isus sã vã ajute. Spuneti-I: „Doamne Isuse, Te rog, ajutã-mã sã iubesc Casa Ta mult mai mult. Amin!” Cereti-i fiecãrui copil sã spunã ceva despre darul pe care a ales sã I-l ofere lui Dumnezeu. De exemplu, cei care au ales „respect” sã spunã în ce fel vor arãta practic respect fatã de Casa lui Dumnezeu, fatã de Dumnezeu, de pãrinti, de prieteni si de colegi.

Activitate

Desenati o bisericã în care sunt oameni fericiti. Apoi, cântati cu entuziasm câteva dintre cântecele voastre preferate. (Luati cartonasele pe care le-au oferit copiii si arãtati darurile lor de laudã si  închinare pentru Dumnezeu.)

Temã pentru acasã

Invitati un prieten sã vinã la bisericã împreunã cu voi.(Planificati modalitatea  prin care participarea copiilor la serviciul divin sã fie mai interesantã decât aceea de a sta pe scaun si de a asculta.) Aduceti mâine si „cutiile cu daruri” sau listele.

Sabatul al doilea

Te iubesc, Isuse!

Sã ne bucurãm de harul lui Dumnezeu si sã rãspundem, iubindu-L pe Domnul Isus

1 Ioan 3,1; 1 Ioan 4,19

Introducere

Expuneti pe perete un tablou cu Domnul Isus si o coalã mare de hârtie imediat sub aceasta. Pregãtiti pentru fiecare copil câte o inimioarã decupatã din carton sau din hârtie coloratã pe care o va folosi în timpul destinat activitãtii în clasã.

Povestire

– O, ce am sã fac cu atâta iubire? a zâmbit mama, cu lacrimi în ochi.

Cei doi gemeni ai ei, Gina si Emil de 11 ani, si Ana, de 3 ani, plãnuiserã o mare surprizã pentru mama. Nu, nu era ziua ei. Nici mãcar nu era Ziua Mamei. Pur si simplu, aleseserã o zi pentru a-i arãta cât de mult o iubeau. Copiii au pregãtit o tavã cu un mic dejun delicios si trei trandafiri rosii cu tulpinã lungã – câte unul de la fiecare.

– Te iubesc! au strigat ei într-un glas.

Apoi, au asezat în poala ei o inimã rosie mare, fãcutã din hârtie de servetel, cu o margine albã dantelatã, de jur împrejur, si au spus:

– Te iubim, mami!

Iubirea ne determinã sã facem lucruri frumoase pentru cei care ne sunt dragi. Ce faptã frumoasã ati fãcut pentru cineva pe care îl iubiti? (Invitati-i pe copii sã rãspundã.) Ce altceva plãnuiti sã faceti pentru a vã arãta iubirea?

Dupã ce Adam si Eva au pãcãtuit, peste lumea noastrã au venit mari necazuri. Prin urmare, Domnul Isus a venit sã trãiascã alãturi de noi. Imaginati-vã! El a venit ca un copilas si a crescut aici pe pãmânt. Voi ati renunta la o casã frumoasã din Paradis pentru a veni în aceastã lume, unde este atâta tristete, unde este boalã si moarte? (Povestiti-le copiilor despre oameni care stiti cã au plecat din tara lor, pentru a merge într-o altã tarã, unde lucrurile erau mai bune, nu mai rele.)

Ati fi gata sã muriti pentru niste oameni care nu vã iubesc? I-ati lãsa sã vã omoare? Domnul Isus ne iubeste asa de mult, încât este greu sã întelegem. Niste soldati brutali L-au târât pe o colinã. L-au bãtut cu biciul. Apoi, L-au crucificat! Vestea bunã este cã Domnul Isus nu rãmas în mormânt. Dupã trei zile, Dumnezeu, Tatãl Sãu, L-a chemat sã iasã din mormânt. Doreste cineva sã citeascã Marcu 16,2-6? Acesta este motivul pentru care si noi vom merge în ceruri. Doar datoritã harului Sãu, datoritã marelui dar al iubirii si bunãtãti Sale.

Asadar, ce vom face noi cu atâta iubire? Vom rãspunde, iubindu-L. Când Domnul Isus devine prietenul nostru apropiat, cea mai mare bucurie a noastrã va fi sã locuim, sã ne jucãm si sã lucrãm alãturi de El. Bãietii si fetele care Îl iubesc pe Domnul Isus le vor spune si altora cum este El. Astfel, toti vor sti cât de mult îi iubeste Domnul Isus.

Aplicatie

Ce ati învãtat din povestirea de astãzi? (Încurajati rãspunsurile copiilor.) Când vã gânditi la tot ce a fãcut Domnul Isus, puteti spune: „Doamne Isuse, am vãzut marea Ta iubire fatã de mine. Si eu Te iubesc! Te rog, ajutã-mã sã fiu asa cum doresti Tu! Amin.”

Activitate în clasã

Fiecare copil sã-si scrie numele pe inima pe care a fãcut-o si sã o lipeascã sub tabloul lui Isus. Aceasta este o modalitate de a spune: „Te iubesc, Isuse!” (Invitati copiii sã ia inimioarele si sã le aseze sub tabloul Domnului Isus. Apoi, cântati împreunã un cântec preferat care vorbeste despre iubirea fatã de Domnul Isus.)

Pe o coalã mare sau pe tablã, faceti o listã cu motivele de multumire – darurile lui Isus din cutiile harului, aduse de copiii (activitatea de marti) – si una cu darurile lor pentru Isus – cealaltã cutie. Încheiati cu o rugãciune de multumire „în lant”.

Temã pentru acasã

Luati-vã câteva minute în fiecare zi, sã vã gânditi la iubirea Domnului Isus si la harul Sãu si spuneti-I: „Multumesc!”

Ploiesti     Intercer  Toronto  AZS-Romania  UNIUNEA ROMANA

« Back =  Inapoi