Sabatul
„Ele sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru!”
Valoarea Sabatului ca mijloc educativ este mai presus de orice apreciere. Orice ar cere Dumnezeu de la noi, ne dă înapoi îmbogăţit şi transformat de propria Sa slavă. Zecimea pe care a pretins-o de la Israel a fost folosită pentru păstrarea printre oameni, în frumuseţea sa slăvită, a modelului Templului Său din ceruri, dovada prezenţei Sale pe pământ. Tot aşa, timpul pe care-l pretinde de la noi ni-l dă înapoi, purtând de data aceasta Numele şi sigiliul Său. „Acesta va fi între Mine şi voi”, spune El, „un semn după care se va cunoaşte că Eu sunt Domnul”; „căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o”. Exodul 31,13; 20,11. Sabatul este un semn al puterii creatoare şi răscumpărătoare; el arată către Dumnezeu, ca izvor al vieţii şi cunoaşterii; aduce aminte de slava de la început a omului şi dă astfel mărturie despre scopul lui Dumnezeu de a recrea în noi propriul Său chip.
Atât Sabatul, cât şi familia au fost instituite în Eden, iar în planul lui Dumnezeu ele sunt în mod indisolubil legate. În această zi, mai mult ca în oricare alta, ne este cu putinţă să trăim viaţa din Eden. Planul lui Dumnezeu era ca membrii familiei să se unească în muncă şi studiu, în închinare şi recreere; tatăl ca preot al casei lui, iar mama şi tata deopotrivă ca învăţători şi tovarăşi ai copiilor lor. Însă rezultatele păcatului, schimbând condiţiile de trai, au împiedicat într-o mare măsură strângerea lor laolaltă. Adesea, tatăl abia dacă vede feţele copiilor săi în cursul săptămânii. El este aproape complet lipsit de ocazia de a a-şi educa sau însoţi măcar copiii. Dar dragostea lui Dumnezeu a pus o limită cerinţelor trudei. El Îşi pune mâna milostivă asupra Sabatului. În ziua Sa, El păstrează pentru familie ocazia comuniunii cu El, cu natura, a fiecăruia cu ceilalţi.
Întrucât Sabatul este memorialul puterii creatoare, el este ziua mai presus de oricare alta, în care ar trebui să ne familiarizăm cu Dumnezeu prin lucrările Sale. În mintea copiilor, chiar noţiunea de Sabat ar trebui să fie legată de frumuseţea lucrurilor naturale. Fericită este familia care poate să se ducă în Sabat la locul de închinare, aşa cum Isus şi discipolii Săi mergeau la sinagogă – peste câmpuri, de-a lungul malurilor lacului sau prin dumbrăvi. Fericiţi sunt tatăl şi mama care-şi pot învăţa copiii Cuvântul scris al lui Dumnezeu, cu ilustraţii din paginile deschise ale cărţii naturii; care se pot aduna sub copacii verzi, în aerul proaspăt, curat, pentru a studia Cuvântul şi a înălţa cântări de laudă Tatălui de sus.
Prin astfel de strângeri laolaltă, părinţii îi pot lega pe copii de inimile lor şi astfel de Dumnezeu, prin legături care nu pot fi rupte niciodată.
Ca mijloc de pregătire intelectuală, ocaziile Sabatului sunt de nepreţuit. Lecţia de la Şcoala de Sabat să fie învăţată nu printr-o privire fugară asupra lecţiunii în Sabat dimineaţa, ci printr-un studiu atent după-amiaza în Sabat pentru săptămâna viitoare, revăzând zilnic studiul sau aducând ilustraţii noi în cursul săptămânii. În felul acesta, lecţia se va fixa în memorie ca o comoară care nu poate fi niciodată cu totul pierdută.
Când ascultă predica, părinţii şi copiii să noteze textul şi versetele citate şi, pe cât se poate, linia raţionamentului, pentru a şi le putea repeta unul altuia acasă. Acest lucru va rezolva foarte bine oboseala cu care copiii ascultă adesea o predică şi va cultiva în toţi obiceiul de a fi atent şi de a gândi coerent.
Meditaţia asupra temelor astfel sugerate vor deschide pentru student comori la care nici nu a visat. El va dovedi în propria sa viaţă experienţa descrisă în versetul:
„Când am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit; cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele.” Ieremia 15,16
„Vreau să mă gândesc adânc la orânduirile Tale”. „Ele sunt mai de preţ decât aurul, decât mult aur curat. ... Robul Tău primeşte şi el învăţătură de la ele; pentru cine le păzeşte, răsplata este mare.” Psalmii 119,48; 19,10.11
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA