PREVENIREA BOLII
Distinctia dintre curat si necurat a fost observată nu numai în serviciul lor divin, ci si în tot ce tinea de viata de zi cu zi. Toti aceia care veneau în contact cu boli contagioase erau scosi în afara taberei si nu li se permitea să se întoarcă fără o curătire perfectă, atât a persoanei, cât si a îmbrăcămintei. În cazul cuiva afectat de o boală infectioasă, fusese dată îndrumarea:
"Orice pat în care se va culca va fi necurat; si orice lucru pe care va sedea va fi necurat. Cine se va atinge de patul lui să-si spele hainele, să se scalde în apă si va fi necurat până seara. Cine va sedea pe lucrul pe care a sezut el să-si spele hainele, să se scalde în apă si să fie necurat până seara. Cine se va atinge de trupul lui să-si spele hainele, să se scalde în apă si va fi necurat până seara. (...) Cine se va atinge de vreun lucru care a fost sub el va fi necurat până seara; si cine va ridica lucrul acela să-si spele hainele, să se scalde în apă si va fi necurat până seara. Cine va fi atins de el (...) si nu-si va spăla mâinile în apă, să-si spele hainele, să se scalde în apă si va fi necurat până seara. Orice vas de pământ care va fi atins de el, să fie spart si orice vas de lemn să fie spălat în apă" (Levitic 15, 4-12).
Legea privind lepra este de asemenea o ilustratie a promptitudinii cu care trebuia împlinite aceste prevederi:
"Câtă vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat. Să locuiască singur; locuinta lui să fie afară din tabără. Când se va arăta o rană de lepră pe o haină, fie haină de lână, fie haină de in, în urzeală sau în bătătură de in sau de lână, pe o piele sau pe vreun lucru de piele (...) trebuie arătată preotului (...) Dacă rana s-a întins pe haină, în urzeală sau în bătătură, pe piele sau pe lucrul acela de piele, este o pată de lepră care roade; lucrul acela este necurat. Să ardă haina, urzeala sau bătătura de lână sau de in, sau lucrul de piele pe care se găseste rana, căci este o lepră învechită: să fie ars în foc" (Levitic 13, 46-52).
Si tot asa, dacă o casă arăta existenta unor conditii care o făceau nesigură pentru locuit, era distrusă. Preotul trebuia "să dărâme casa, lemnele ei si toată tencuiala casei; si să scoată afară aceste lucruri din cetate, într-un loc necurat. Cine va intra în casă în tot timpul când era închisă va fi necurat până seara. Cine se va culca în casă să-si spele hainele. Cine va mânca în casă de asemenea să-si spele hainele" (Levitic 14,45-47).
CURĂTENIA
Ei au fost învătati necesitatea curăteniei în modul cel mai impresionant. Înainte să se adune cu totii la Muntele Sinai pentru a auzi glasul lui Dumnezeu proclamând Legea, celor din poporul Său li s-a cerut să-si spele atât trupurile, cât si îmbrăcămintea. Această poruncă a fost dată sub amenintarea cu moartea. În prezenta lui Dumnezeu nu avea să fie tolerată nici o necurătie.
Cât timp au stat în pustie, israelitii au fost aproape neîntrerupt în aer liber, unde impuritătile aveau un efect mai putin vătămător decât asupra celor care locuiesc în case. Însă si în interiorul, si în exteriorul corturilor lor li se cerea cea mai mare atentie cu privire la curătenie. Nu se îngăduia ca resturile de nici un fel să rămână în tabără sau în jurul taberei. Domnul a zis:
Voi sunteti o semintie aleasă, o preotie împărătească, un neam sfânt, un popor, pe care Dumnezeu Si l-a câstigat ca să fie al Lui, ca să vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată. (1 Petru 2,9)
Acum, Israele, ce alta cere de la tine Domnul, Dumnezeul tău, decât să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să umbli în toate căile Lui, să iubesti si să slujesti Domnului, Dumnezeului tău, din toată inima ta si din tot sufletul tău. (Deuteronom 10, 12)
"Căci Domnul Dumnezeul tău merge în mijlocul taberei tale, ca să te ocrotească si să-ti dea în mână pe vrăjmasii tăi dinaintea ta; tabăra ta va trebui deci să fie sfântă" (Deuteronom 23,14).
ALIMENTATIA
Distinctia dintre curat si necurat s-a făcut în toate chestiunile legate de alimentatie:
"Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care v-am pus deoparte dintre popoare. Să faceti deosebire între dobitoacele curate si necurate, între păsările curate si necurate, ca să nu vă spurcati prin dobitoacele, prin păsările, prin toate târâtoarele de pe pământ, pe care v-am învătat să le deosebiti ca necurate" (Levitic 20,24.25).
Multe feluri de alimente mâncate după bunul plac de către păgânii din jurul lor le erau interzise israelitilor. Si nu se făcea nici o deosebire arbitrară. Cele interzise erau dăunătoare. Iar faptul că fuseseră declarate necurate le-a arătat că folosirea alimentelor nesănătoase este profanatoare. Ceea ce strică trupul duce la stricăciunea sufletului. Îl face inapt pentru comuniune cu Dumnezeu pe cel care le foloseste, inapt pentru serviciu înalt si sfânt.
În tara făgăduită, disciplina începută în pustie a fost continuată în împrejurări propice pentru formarea unor obiceiuri corecte. Oamenii nu erau înghesuiti în orase mari, ci fiecare familie îsi avea proprietatea ei funciară, toti având asigurate binecuvântările dătătoare de sănătate ale unei vieti naturale, necorupte.
Despre practicile imorale, pline de cruzime ale canaanitilor, care fuseseră deposedati de teritoriu de către Israel, Domnul a zis:
"Să nu trăiti după obiceiurile neamurilor pe care le voi izgoni dinaintea voastră; căci ele au făcut toate aceste lucruri si Mi-e scârbă de ele" (Levitic 20,23). "Să nu aduci nici un lucru urâcios în casa ta, ca să nu fii nimicit cu desăvârsire, tu si lucrul acela" (Deuteronom 7,26).
În toate treburile lor de fiecare zi, erau învătati lectia pusă înaintea lor de către Duhul Sfânt:
"Nu stiti că voi sunteti Templul lui Dumnezeu si că Duhul lui Dumnezeu locuieste în voi? Dacă nimiceste cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este sfânt: si asa sunteti voi" (1 Corinteni 3,16.17).
SĂ VĂ BUCURATI
"O inimă veselă (bucuroasă, n.a.) este un bun leac" (Proverbe 17,22). Recunostinta, bucuria, bunăvointa, încrederea în dragostea si grija lui Dumnezeu - acestea sunt cele mai mari garantii în favoarea sănătătii. Pentru israeliti, ele aveau menirea să fie însăsi nota dominantă a vietii.
Călătoria de trei ori pe an la sărbătorile anuale de la Ierusalim, petrecerea, timp de o săptămână, în corturi în zilele Sărbătorii Corturilor erau ocazii de recreare în aer liber si viată socială. Aceste sărbători erau ocazii de bucurie, care se umpleau de si mai multă frumusete si afectiune prin bun-venitul cu care era întâmpinat străinul, levitul si săracul.
"Apoi să te bucuri, cu Levitul si cu străinul care va fi în mijlocul tău, de toate bunurile pe care ti le-a dat Domnul Dumnezeul tău, tie si casei tale" (Deuteronom 26,11).
În acelasi fel, în anii de mai târziu, când Legea lui Dumnezeu era citită în Ierusalim captivilor reîntorsi din Babilon, iar poporul plângea din pricina fărădelegilor sale, au fost rostite cuvintele pline de har:
"Să nu vă bociti si să nu plângeti! (...) Duceti-vă de mâncati cărnuri grase si beti băuturi dulci si trimiteti câte o parte si celor ce n-au nimic pregătit, căci ziua aceasta este închinată Domnului nostru; nu vă mâhniti, căci bucuria Domnului va fi tăria voastră" (Neemia 8,9.10).
Atunci a fost scris si vestit "în toate cetătile lor si la Ierusalim", spunând: "Duceti-vă la munte si aduceti ramuri de măslin, ramuri de măslin sălbatic, ramuri de mirt, ramuri de finic si ramuri de copaci stufosi, ca să faceti corturi, cum este scris. Atunci poporul s-a dus si a adus ramuri si au făcut corturi pe acoperisul caselor lor, în curtile lor, în curtile Casei lui Dumnezeu, pe locul deschis dinaintea portii apelor si pe locul deschis de la poarta lui Efraim. Toată adunarea celor ce se întorseseră din captivitate a făcut corturi si a locuit în aceste corturi. (...) Si a fost foarte mare veselie (Neemia 8, 15-17).
Dumnezeu i-a dat lui Israel instructiuni cu privire la toate principiile esentiale, atât în ce priveste sănătatea fizică, cât si cea morală, si nu a pus aceste principii mai prejos de cele le-gate de Legea morală când le-a poruncit:
"Si poruncile acestea, pe care ti le dau astăzi, să le ai în inima ta. Să le întipăresti în mintea copiilor tăi, si să vorbesti de ele când vei fi acasă, când vei pleca în călătorie, când te vei culca si când te vei scula. Să le legi ca un semn de aducere aminte la mâini, si să-ti fie ca niste fruntarii între ochi. Să le scrii pe usiorii casei tale si pe portile tale" (Deuteronom 6,6-9).
"Când fiul tău te va întreba într-o zi: 'Ce înseamnă învătăturile acestea, legile acestea si poruncile acestea, pe care vi le-a dat Domnul, Dumnezeul nostru?', să răspunzi fiului tău: (...) "Domnul ne-a poruncit atunci să împlinim toate aceste legi si să ne temem de Domnul, Dumnezeul nostru, ca să fim totdeauna fericiti, si să ne tină în viată, cum face astăzi" (Deuteronom 6, 20.21.24).
Dacă ar fi ascultat de instructiunile pe care le-au primit si ar fi profitat de avantajele lor, israelitii ar fi fost o pildă vie de sănătate si prosperitate pentru lumea întreagă. Dacă ar fi trăit, ca popor, în conformitate cu planul lui Dumnezeu, ei ar fi fost păziti de bolile care afectau alte neamuri. Mai presus de oricare alt popor, ei ar fi avut tărie fizică si vigoare intelectuală. Ar fi fost cea mai puternică natiune de pe pământ. Dumnezeu a spus:
"Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele" (Deuteronom 7,14).
"Si azi, Domnul ti-a mărturisit că vei fi un popor al Lui,* cum ti-a spus, dacă vei păzi toate poruncile Lui, si îti va da asupra tuturor neamurilor pe care le-a făcut: întâietate în slavă, în faimă si în măretie, si vei fi un popor sfânt pentru Domnul, Dumnezeul tău, cum ti-a spus" (Deuteronom 26,18. 19).
"Iată toate binecuvântările care vor veni peste tine si de care vei avea parte, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău: Vei fi binecuvântat în cetate, si vei fi binecuvântat la câmp. Rodul pântecelui tău, rodul pământului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor si oilor tale, toate acestea vor fi binecuvântate. Cosnita si postava ta vor fi binecuvântate. Vei fi binecuvântat la venirea ta si vei fi binecuvântat la plecarea ta" (Deuteronom 28,2-6).
"Domnul va face ca binecuvântarea să fie cu tine în grânarele tale si în toate lucrurile pe care vei pune mâna. Te va binecuvânta în tara pe care ti-o dă Domnul, Dumnezeul tău. Vei fi pentru Domnul un popor sfânt, cum ti-a jurat El, dacă vei păzi poruncile Domnului, Dumnezeului tău, si vei umbla pe căile Lui. Toate popoarele vor vedea că tu porti Numele Domnului, si se vor teme de tine. Si Domnul te va coplesi cu bunătăti, înmultind rodul trupului tău, rodul turmelor tale si rodul pământului tău, în tara pe care Domnul a jurat părintilor tăi că ti-o va da. Domnul îti va deschide comoara Lui cea bună, cerul, ca să trimită tării tale ploaie la vreme si ca să binecuvânteze tot lucrul mâinilor tale. (...) Domnul te va face să fii cap, nu coadă; totdeauna vei fi sus si niciodată nu vei fi jos dacă vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului tău, pe care ti le dau astăzi, dacă le vei păzi si le vei împlini" (Deuteronom 28,8-13).
Lui Aaron, marele preot, si fiilor lui le-a fost dată îndrumarea:
Asa să binecuvântati pe copiii lui Israel, si să le ziceti: "Domnul să te binecuvânteze, si să te păzească! Domnul să facă să lumineze Fata Lui peste tine, si să Se îndure de tine! Domnul să-Si înalte Fata peste tine si să-ti dea pacea! Astfel să pună Numele Meu peste copiii lui Israel, si Eu îi voi binecuvânta." (Numeri 6,23; 6,24.-27).
"Puterea ta să tină cât zilele tale! Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel, El trece pe ceruri ca să-ti vină în ajutor, trece cu măretie pe nori. Dumnezeul cel vesnic este un loc de adăpost si sub bratele Lui cele vesnice este un loc de scăpare (...). Israel este fără frică în locuinta lui, izvorul lui Iacov este deoparte într-o tară plină de grâu si de must, si cerul lui picură roua. Ferice de tine, Israele! Cine este ca tine, un popor mântuit de Domnul, scutul care îti dă ajutor si sabia care te face slăvit?" (Deuteronom 33,25-29)
Israelitii nu au reusit să împlinească scopul lui Dumnezeu si, prin urmare, nu au reusit să primească binecuvântările care ar fi putut fi ale lor. Însă, în Iosif si Daniel, în Moise si Elisei si în multi altii, avem exemple nobile ale urmărilor adevăratului plan de vietuire. Astăzi, o credinciosie asemănătoare va produce rezultate asemănătoare.
Pentru noi este scris:
Voi însă sunteti o semintie aleasă, o preotie împărătească, un neam sfânt, un popor, pe care Dumnezeu Si l-a câstigat ca să fie al Lui,2 ca să vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată. (1 Petru 2,9)
Binecuvântat să fie omul care se încrede în Domnul si a cărui încredere este Domnul! (Proverbe 3,1.2.23-26)
Cel fără prihană înverzeste ca finicul si creste ca cedrul din Liban. Cei săditi în casa Domnului înverzesc în curtile Dumnezeului nostru. Ei aduc roade si la bătrânete, sunt plini de suc si verzi. (Psalm 92,12-14)
Fiule, nu uita învătăturile mele, si păstrează în inima ta sfaturile mele! Căci ele îti vor lungi zilele si anii vietii tale, si-ti vor aduce multă pace. (...) Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău si piciorul nu ti se va poticni. Când te vei culca, vei fi fără teamă, si când vei dormi, somnul îti va fi dulce. Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi; căci Domnul va fi nădejdea ta si El îti va păzi piciorul de cădere. (Proverbe 3,1.2.23-26)
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
