| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
27 DE PUNCTE FUNDAMENTALE DE CREDINTA
ALE ADVENTISTILOR DE ZIUA A SAPTEA
Adventiştii de ziua a şaptea cred
 |
1.Cuvīntul lui Dumnezeu - BIBLIA Că Sfīnta Scriptură - BIBLIA - Vechiul şi Noul Testament - constituie Cuvīntul scris al lui Dumnezeu, transmis prin inspiraţie divină, prin oamenii sfinţi ai lui Dumnezeu, care au vorbit şi au scris, mişcaţi de Duhul Sfīnt. Īn acest Cuvīnt, Dumnezeu a īncredinţat omului cunoştinţa necesară īn vederea mīntuirii. Sfintele Scripturi constituie descoperirea infailibilă a voii Sale. Ele sīnt norma caracterului, criteriul de verificare a experienţei, descoperirea supremă a doctrinelor şi raportul demn de īncredere al intervenţiilor lui Dumnezeu īn istorie |
Că există un singur Dumnezeu: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfīnt, o unitate a trei Persoane coexistīnd din veşnicie. Dumnezeu este nemuritor, atotputernic, atotcunoscător, mai presus de toate şi pretutindeni prezent. El este infinit şi mai presus de īnţelegerea omenească, dar cunoscut totuşi prin faptul că S-a descoperit pe Sine. El este pentru totdeauna vrednic de īnchinare, adorare şi slujire de către īntreaga creaţiune.
Că Dummnezeu Tatăl cel veşnic este Creatorul, Izvorul, Susţinătorul şi Stăpīnul īntregii creaţiuni. El este drept şi sfīnt, milos şi īndurător, īncet la mīnie, plin de bunătate şi credincioşie. Calităţile şi capacităţile manifestate īn Fiul şi Duhul Sfīnt caracterizează, de asemenea, pe Tatăl.
Că Dumnezeu Fiul cel veşnic S-a īntrupat īn Isus Hristos. Prin El au fost create toate lucrurile, prin El se descoperă caracterul lui Dumnezeu, se aduce la īndeplinire mīntuirea neamului omenesc şi lumea este judecată. De-a pururi Dumnezeu adevărat, El a devenit, de asemenea, om adevărat, Isus Hristos. El a fost conceput de Duhul Sfīnt şi născut din fecioara Maria. El a trăit şi a fost ispitit ca orice fiinţă omenească, dar a exemplificat īn viaţa Lui, īn mod desăvīrşit, neprihănirea şi iubirea lui Dumnezeu. Prin minunile Sale, El a manifestat puterea lui Dumnezeu şi a fost recunoscut ca fiind Mesia, Cel Făgăduit de Dumnezeu. De bună voie, El a suferit şi a murit pe cruce pentru păcatele noastre şi īn locul nostru, şi a fost īnviat din morţi, S-a īnălţat la cer, ca să slujească īn Sactuarul ceresc īn favoarea noastră. El va veni iarăşi īn slavă pentru a aduce eliberarea finală poporului Său şi restatornicirea tuturor lucrurilor.
Că Dumnezeu Duhul Cel Veşnic a fost activ īmpreună cu Tatăl şi cu Fiul īn lucrarea creaţiunii, a īntrupării şi a răscumpărării. El i-a inspirat pe scriitorii Sfintelor Scripturi. El a umplut viaţa Domnului Hristos cu putere. El atrage şi convinge fiinţele omeneşti şi, pe aceia care răspund, El īi renaşte şi īi transformă după chipul lui Dumnezeu. Trimis de Tatăl şi de Fiul spre a fi totdeauna cu copiii Săi, El revarsă daruri spirituale asupra bisericii, īmputernicind-o pentru a da mărturie despre Hristos şi, īn armonie cu Scripturile, o conduce īn tot adevărul.
Că Dumnezeu este Creator al tuturor lucrurilor şi că El a aşezat īn Scriptură raportul autentic al activităţii Sale creatoare. Īn şase zile Dumnezeu a făcut cerurile şi pămīntul şi toate fiinţele vii de pe pămīnt şi S-a odihnit īn ziua a şaptea a acelei prime săptămīni. Īn acest fel, El a stabilit Sabatul ca un monument permanent al īncheierii lucrării Sale creatoare. Primul bărbat şi prima femeie au fost făcuţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, ca o īncoronare a lucrării creaţiunii, dīndu-li-se stăpīnire peste pămīntul īntreg şi fiind īnsărcinaţi cu răspunderea de a se īngriji de el. Cīnd lucrarea de creare a lumii a fost terminată, ea era foarte bună, declarīnd slava lui Dumnezeu.
Că bărbatul şi femeia au fost făcuţi după chipul lui Dumnezeu, dotaţi cu individualitate şi cu libertatea de a gīndi şi de a acţiona. Deşi au fost creaţi ca fiinţe libere, reprezentīnd o unitate indivizibilă a corpului, minţii şi spiritului, erau dependenţi de Dumnezeu pentru viaţă, suflare şi toate celelalte. Cīnd primii noştri părinţi nu L-au ascultat pe Dumnezeu, ei au negat dependenţa lor de El şi au căzut din īnalta lor poziţie, pe care au avut-o cīnd au ascultat de Dumnezeu. Chipul lui Dumnezeu īn ei a fost mīnjit şi au devenit supuşi morţii. Urmaşii lor au īmpărtăşit această natură căzută īmpreună cu consecinţele ei. Aceştia se nasc cu slăbiciuni şi tendinţe spre rău. Dar Dumnezeu, īn Hristos, a īmpăcat lumea cu Sine şi, prin Duhul Său, a refăcut īn muritorii pocăiţi chipul Făcătorului lor. Creaţi spre slava lui Dumnezeu, ei sīnt chemaţi să-L iubească pe El, să se iubească unii pe alţii şi să aibă grijă de cele din jurul lor.
Că īntreaga omenire este īn prezent cuprinsă īn marea luptă dintre Hristos şi Satana, cu privire la
caracterul lui Dumnezeu, legea Sa şi suveranitatea Sa asupra Universului. Acest conflict a īnceput īn cer, atunci cīnd o fiinţă creată şi īnzestrată cu libertatea de a alege, prin īnălţarea de sine, a devenit Satana, vrăjmaşul lui Dumnezeu, care a dus la revolta unei părţi a īngerilor. El a introdus spiritul de rebeliune īn lumea aceasta atunci cīnd a dus īn păcat pe Adam şi pe Eva. Acest păcat al omului a avut ca rezultat deformarea chipului lui Dumnezeu īn omenire, dezordine īn lumea creată şi, īn cele din urmă, nimicirea ei īn timpul potopului. Privită de īntreaga creaţiune, această lume a devenit arena conflictului universal, din care īn cele din urmă Dumnezeul iubirii va fi īndreptăţit. Pentru a ajuta pe poporul Său īn această luptă, Domnul Hristos trimite pe Duhul Sfīnt şi pe īngerii Săi credincioşi să-l călăuzească, să-l ocrotească şi să-l susţină pe calea mīntuirii.
9. Viata, moartea si īnvierea Domnului Hristos
Că īn viaţa Domnului Hristos, de desăvīrşită ascultare de voinţa lui Dumnezeu, īn suferinţele Sale, īn moartea şi īnvierea Sa, Dumnezeu a prevăzut singurul mijloc de ispăşire pentru păcatul neamului omenesc, astfel ca aceia care prin credinţă primesc această ispăşire să poată avea viaţa veşnică şi īntreaga creaţiune să poată īnţelege mai bine sfīnta şi infinita iubire a Creatorului. Această ispăşire desăvīrşită apără neprihănirea Legii lui Dumnezeu şi bunătatea caracterului Său, căci condamnă păcatul nostru şi, īn acelaşi timp, ea aduce īmpăcare şi regenerare, asigură iertarea noastră. Moartea Domnului Hristos este īnlocuitoare şi expiatoare. Īnvierea Domnului Isus Hristos proclamă triumful lui Dumnezeu asupra forţelor răului şi, acelora care acceptă ispăşirea, le asigură biruinţa finală asupra păcatului şi a morţii. Ea declară domnia Domnului Isus Hristos, īnaintea căruia fiecare genunchi din ceruri şi de pe pămīnt se va pleca.
Că, īn infinita Sa iubire şi milă, Dumnezeu a făcut pe Hristos, care n-a cunoscut păcat, să fie păcat pentru noi, pentru ca īn El noi să putem fi făcuţi neprihănirea lui Dumnezeu. Conduşi de Duhul Sfīnt, ne dăm seama de nevoia noastră, recunoaştem păcătoşenia noastră, ne pocăim de nelegiuirea noastră şi manifestăm credinţa īn Isus,ca Domn şi Hristos, ca Īnlocuitor şi Exemplu. Această credinţă, prin care primim mīntuirea, vine prin puterea divină a Cuvīntului şi este darul harului lui Dumnezeu. Prin Hristos, noi sīntem īndreptăţiţi, īnfiaţi ca fii şi fiice ale lui Dumnezeu şi eliberaţi de sub stăpīnirea păcatului. Prin Duhul, sīntem născuţi din nou şi sfinţiţi. Duhul reīnnoieşte mintea noastră, scrie legea iubirii lui Dumnezeu īn inimile noastre şi ni se dă puterea de a trăi o viaţă sfīntă. Rămīnīnd īn El, devenim părtaşi de natură divină şi avem asigurarea mīntuirii, acum şi īn ziua judecăţii.
Că biserica universală este compusă din toţi aceia care cred cu adevărat īn Hristos. Dar, īn zilele sfīrşitului, un timp de apostazie foarte răspīndit, o rămăşiţă a fost chemată să păzească poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus. Această rămăşiţă anunţă sosirea ceasului judecăţii, proclamīnd mīntuirea prin Hristos şi vestind apropierea revenirii Sale. Această proclamare este simbolizată prin cei trei īngeri din Apocalipsa 14; ea coincide cu lucrarea judecăţii din ceruri şi are ca efect o lucrare de pocăinţă şi reformă pe pămīnt. Fiecare credincios este chemat să participe personal la această lucrare mondială de mărturisire.
Puncte fundamentale, 12
13. Unitatea trupului lui Hristos
Că biserica este un corp de credincioşi, compus din mulţi membri, chemaţi din toate naţiunile, seminţiile, limbile şi noroadele. Īn Hristos, noi sīntem o nouă creaţiune; deosebirile de rasă, cultură, educaţie şi naţionalitate, cum şi diferenţele dintre cei de sus şi cei de jos, dintre bogat şi sărac, dintre bărbat şi femeie nu trebuie să dea loc la dezbinări īntre noi. Noi sīntem cu toţii egali īn Hristos care, prin acelaşi Spirit, ne-a legat īntr-o unică comuniune cu El şi īntre noi; noi trebuie să slujim şi să fim slujiţi fără părtinire şi prejudecăţi. Prin descoperirea lui Isus Hristos īn Scriptură, noi īmpărtăşim aceeaşi credinţă şi nădejde şi dăm tuturor o mărturie unanimă. Această unitate īşi are izvorul īn unitatea Treimii divine, care ne-a adoptat ca să fim copii ai Săi.
Că, prin botez, noi mărturisim credinţa noastră īn moartea şi īnvierea lui Isus Hristos şi dăm mărturie privind moartea noastră faţă de păcat şi hotărīrea noastră de a umbla īntr-o viaţă nouă. Īn acest fel, noi recunoaştem pe Hristos ca Domn şi Mīntuitor, devenim poporul Lui şi sīntem primiţi ca membri de către biserica Sa. Botezul este un simbol al unirii noastre cu Hristos, al iertării păcatelor noastre şi al primirii Duhului Sfīnt. El se săvīrşeşte prin scufundarea īn apă şi este condiţionat de mărturisirea credinţei īn Isus şi de dovezile pocăinţei de păcat. El urmează instruirii īn adevărurile Sfintelor Scripturi şi acceptării īnvăţăturilor ei.
Că Cina Domnului este o participare la simbolurile trupului şi sīngelui lui Isus, ca o expresie a credinţei īn El, Domnul şi Mīntuitorul nostru. Īn această experienţă a comuniunii, Hristos este prezent pentru a Se īntīlni cu poporul Său şi a-l īntări . Īmpărtăşindu-ne cu bucurie, noi vestim moartea Domnului pīnă ce El va reveni. Pregătirea pentru Cina Domnului cuprinde cercetarea de sine, pocăinţa şi mărturisirea. Īnvăţătorul a rīnduit serviciul spălării picioarelor, care īnseamnă o reīnnoire a curăţirii, o expresie a dispoziţiei de a sluji unul altuia īn umilinţă, asemenea lui Hristos , şi de a uni inimile noastre īn dragoste. Serviciul Cinei este deschis tuturor credincioşilor creştini.
16. Darurile si slujbele spirituale
Că Dumnezeu a revărsat asupra tuturor membrilor bisericii Sale din orice generaţie daruri spirituale, pe care fiecare membru trebuie să le folosească īntr-o slujire plină de iubire şi pentru binele comun al bisericii şi al omenirii. Date prin mijlocirea Duhului Sfīnt, care dă fiecărui membru după cum voieşte, darurile aduc cu ele toate aptitudinile şi capacităţile de slujire de care are nevoie biserica pentru a īndeplini funcţiile ei stabilite de Dumnezeu. Conform Sfintelor Scripturi, aceste daruri cuprind funcţii īn vederea slujirii, ca de exemplu slujba vindecării, a credinţei, profeţiei, predicării, īnvăţăturii, administrării, īmpăcării, compasiunii, slujirii din iubire pīnă la sacrificiu de sine, pentru ajutorarea şi īncurajarea oamenilor. Unii membri sīnt chemaţi de Dumnezeu şi īnzestraţi de Duhul Sfīnt pentru īndeplinirea funcţiilor recunoscute de către biserică īn lucrarea de pastoraţie, evanghelistică, apostolică şi de īnvăţare, necesare īn mod deosebit pentru pregătirea membrilor īn vederea lucrării de slujire, pentru dezvoltarea bisericii şi atingerea maturităţii spirituale, cum şi pentru promovarea unităţii credinţei şi cunoaşterii de Dumnezeu. Cīnd membrii folosesc aceste daruri spirituale, ca nişte slujitori credincioşi ai harului felurit al lui Dumnezeu, biserica este ocrotită de influenţele distructive ale falselor īnvăţături şi progresează cu puterea de creştere ce vine de la Dumnezeu şi se zideşte īn credinţă şi dragoste.
Că īntre darurile Duhului Sfīnt se află şi profeţia. Acest dar este un semn de identificare al bisericii rămăşiţei şi a fost manifestat īn lucrarea lui Ellen White. Scrierile acestui sol al lui Dumnezeu sīnt un izvor continuu al adevărului īnvestit cu autoritate, aducīnd bisericii īncurajare, călăuzire, instruire şi mustrare. Ele declară īn mod clar că Biblia este etalonul după care orice īnvăţătură şi experienţă trebuie să fie verificată.
Că marile principii ale Legii lui Dumnezeu sīnt cuprinse īn Cele Zece Porunci şi exemplificate īn viaţa Domnului Isus. Ele exprimă iubirea, voia şi hotărīrile lui Dumnezeu cu privire la comportarea şi relaţiile omului şi sīnt obligatorii pentru toţi oamenii din toate timpurile. Aceste precepte constituie baza legămīntului lui Dumnezeu cu poporul Său şi etalonul după care se desfăşoară judecata lui Dumnezeu. Prin intermediul Duhului Sfīnt, ele scot īn evidenţă păcatul şi trezesc un simţămīnt al nevoii după un Mīntuitor. Mīntuirea este numai prin har şi nu prin fapte, dar roada ei este ascultarea de porunci. Această ascultare dezvoltă caracterul creştin şi are ca rezultat o stare de bine. Ea este o dovadă a iubirii noastre faţă de Domnul şi a preocupării pentru concetăţenii noştri. Ascultarea care vine din credinţă demonstrează puterea Domnului Hristos de a transforma viaţa şi īntăreşte īn acest fel mărturisirea creştină.
Că binefăcătorul Creator, după cele şase zile ale creaţiunii, S-a odihnit īn cea de a şaptea zi şi a instituit Sabatul pentru toţi oamenii, ca un monument de aducere aminte al creaţiunii. Porunca a patra a Legii de neschimbat a lui Dumnezeu cere păzirea Sabatului zilei a şaptea ca zi de odihnă, de īnchinare şi slujire, īn armonie cu īnvăţătura şi practica lui Isus, Domnul Sabatului. Sabatul este o zi de plăcută comuniune cu Dumnezeu şi īntre credincioşi. El este un simbol al răscumpărării īn Hristos, un semn al sfinţirii noastre, o dovadă a loialităţii şi o pregustare a viitorului nostru veşnic īn Īmpărăţia lui Dumnezeu. Sabatul este semnul perpetuu al lui Dumnezeu, al legămīntului veşnic dintre El şi poporul Său. Păzirea plină de bucurie a acestui timp sfīnt, de seara şi pīnă seara, de la apus de soare pīnă la apus de soare, este o celebrare a actelor creatoare şi răscumpărătoare ale lui Dumnezeu.
20. Administrarea crestina a bunurilor vietii
Că noi sīntem administratori ai bunurilor lui Dumnezeu, care ne-a īncredinţat timpul şi ocaziile, capacităţile şi mijloacele materiale, binecuvīntările pămīntului şi resursele lui. Noi sīntem răspunzători faţă de El pentru buna lor folosire. Noi recunoaştem drepturile Lui de proprietar prin slujire plină de credincioşie faţă de El şi faţă de aproapele nostru, cum şi prin faptul că Īi īnapoiem zecimea şi dăm daruri pentru vestirea Evangheliei, pentru susţinerea şi dezvoltarea bisericii Sale. Administrarea este un privilegiu ce ne este dat de Dumnezeu pentru creşterea īn dragoste şi biruinţă asupra egoismului şi lăcomiei. Un bun administrator se bucură de binecuvīntarea ce vine asupra altora, ca rod al credincioşiei lui.
Că noi sīntem chemaţi să fim un popor evlavios care gīndeşte, simte şi acţionează īn armonie cu principiile cerului. Pentru ca Duhul să refacă īn noi caracterul Domnului nostru, noi trebuie să ne angajăm numai īn acele lucruri care vor produce īn viaţa noastră aceeaşi curăţie, sănătate şi bucurie manifestate īn viaţa Domnului Hristos,īn viaţa noastră. Aceasta īnseamnă că distracţiile şi plăcerile noastre trebuie să fie la cele mai īnalte standarde ale bunului gust şi frumuseţii creştine. Īn timp ce recunoaştem deosebirile dintre diferite civilizaţii, īmbrăcămintea noastră trebuie să fie simplă, decentă şi de bun gust, aşa cum stă bine acelora a căror adevărată frumuseţe nu constă īn īmpodobirea exterioară, ci īn podoaba nepieritoare a unui duh blīnd şi smerit. Iar pentru că trupurile noastre sīnt temple ale Duhului Sfīnt, noi trebuie să avem grijă de ele, īntr-un mod inteligent,. Pe līngă mişcare fizică şi odihnă corespunzătoare, noi trebuie să adoptăm cea mai sănătoasă dietă cu putinţă şi să ne abţinem de la hrana necurată arătată īn Sfintele Scripturi. Deoarece băuturile alcoolice, tutunul şi folosirea iresponsabilă medicamentelor şi a narcoticelor sīnt dăunătoare pentru corpurile noastre, noi trebuie să ne abţinem de la folosirea lor. Īn schimb, trebuie să ne angajăm īn tot ceea ce aduce gīndurile şi corpurile noastre īn ascultare de Hristos, care doreşte să fim sănătoşi, folositori şi plini de bucurie şi bunătate.
Că instituţia căsătoriei a fost īntemeiată de Dumnezeu īn Eden. Isus, a proclamat-o ca unire pentru toată viaţa dintre un bărbat şi o femeie, īntr-o părtăşie plină de iubire. Pentru creştin, legămīntul căsătoriei este făcut cu Dumnezeu ca şi cu tovarăşul de viaţă şi trebuie să se realizeze numai īntre persoane ce īmpărtăşesc o credinţă comună. Iubirea reciprocă, onoarea, respectul şi responsabilitatea constituie īnsăşi baza acestei legături, care trebuie să reflecte iubirea, sfinţenia, fidelitatea şi permanenţa relaţiilor dintre Hristos şi biserica Sa. Cu privire la divorţ, Isus a īnvăţat că persoana care divorţează de tovarăşul de viaţă, cu excepţia cazurilor de adulter şi se recăsătoreşte cu altcineva comite adulter. Deşi relaţiile īn unele familii pot să se īndepărteze de ideal, īntr-o căsătorie īn care partenerii care se īncred total, unul īn celălalt şi īn Hristos, ei pot obţine unitatea plină de iubire, prin călăuzirea Duhului şi instruirea bisericii. Dumnezeu binecuvīntează familia şi urmăreşte ca membrii ei să se ajute unul pe altul, spre o deplină maturitate. Părinţii trebuie să-şi crească astfel copiii, īncīt aceştia să iubească şi să asculte de Dumnezeu. Prin exemplul şi cuvintele lor, ei trebuie să-i īnveţe că Domnul Hristos este autorul iubitor al disciplinei, totdeauna binevoitor, care le poartă de grijă şi care doreşte ca ei să devină membri ai corpului Său, familia lui Dumnezeu. Unitatea crescīndă a familiei, constituie unul din semnele distinctive ale ultimei solii a Evangheliei.
23. Lucrarea Domnului Hristos īn Sanctuarul ceresc
Că există un Sanctuar īn ceruri, adevăratul tabernacol, ridicat nu de un om, ci de Domnul. Īn el, Domnul Hristos slujeşte īn favoarea noastră, punīnd la dispoziţia credincioşilor binefacerile jertfei Sale ispăşitoare, aduse o dată pentru totdeauna pe cruce. El a inaugurat activitatea Sa ca Marele nostru Preot şi a īnceput lucrarea Sa de mijlocire la data īnălţării Sale. Īn 1844, la sfīrşitul perioadei profetice de 2300 zile, El a intrat īn cea de-a doua şi ultima fază a slujirii Sale ispăşitoare. Ea este o lucrare a judecăţii de cercetare, care este o parte a eliminării definitive a tuturor păcatelor, simbolizată de către curăţirea sanctuarului ebraic din vechime īn Ziua de ispăşire. Īn acel serviciu simbolic, sanctuarul era curăţit cu sīngele animalelor jertfite, dar lucrurile cereşti sīnt curăţite cu sacrificiul desăvīrşit al sīngelui lui Isus Hristos. Judecata de cercetare descoperă fiinţelor cereşti care din cei morţi dorm īn Hristos şi astfel, īn El, sīnt socotiţi vrednici de a avea parte de prima īnviere. Ea arată, de asemenea, care dintre cei vii sīnt īn Hristos, păzind poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus Hristos, şi īn El, deci, sīnt gata pentru īnălţarea īn Īmpărăţia Sa cea veşnică. Această judecată apără dreptatea lui Dumnezeu īn salvarea acelora care cred īn Isus. Ea declară că aceia care au rămas credincioşi lui Dumnezeu vor primi Īmpărăţia. Terminarea acestei lucrări a Domnului Hristos va marca īncheierea timpului de probă al omenirii īnaintea celei de a doua veniri a Domnului Hristos.
24. A doua venire a Domnului Hristos
Că a doua venire a Domnului Hristos este binecuvīntata nădejde a bisericii, marele apogeu al Evangheliei. Venirea Mīntuitorului va fi literală, personală, vizibilă şi mondială. Cīnd El va reveni, morţii neprihăniţi vor fi īnviaţi şi īmpreună cu neprihăniţii cei vii vor fi glorificaţi şi luaţi la cer, dar cei nelegiuiţi vor muri. Īmplinirea aproape completă a majorităţii profeţiilor, īmpreună cu condiţiile existente īn prezent īn lume, arată faptul că venirea Domnului Hristos este iminentă. Timpul acestui eveniment n-a fost descoperit, de aceea sīntem īndemnaţi să fim gata īn orice vreme.
Că plata păcatului este moartea. Dar Dumnezeu, care Singur are nemurirea, va da viaţa veşnică celor răscumpăraţi ai Săi. Pīnă īn ziua aceea īnsă, moartea este o stare de inconştienţă pentru toţi oamenii. Cīnd Domnul Hristos, care este viaţa noastră, Se va arata, neprihăniţii īnviaţi şi cei neprihăniţi īn viaţă vor fi glorificaţi şi luaţi ca să īntīmpine pe Domnul lor. A doua īnviere, īnvierea celor nelegiuiţi, va avea loc după o mie de ani .
Puncte fundamentale, 25
26. Mileniul si sfārsitul pacatului
Că mileniul este domnia de o mie de ani a Domnului Hristos cu sfinţii Săi īn ceruri, īntre prima şi a doua īnviere. Īn acest timp, morţii cei nelegiuiţi vor fi judecaţi; pămīntul va fi īn totul pustiu, fără fiinţe omeneşti vii, care să-l locuiască, ci ocupat numai de Satana şi īngerii săi. La sfīrşitul mileniului, Domnul Hristos cu sfinţii Săi şi Cetatea cea sfīntă vor coborī din ceruri pe pămīnt. Morţii cei nelegiuiţi vor fi atunci īnviaţi şi īmpreună cu Satana şi īngerii lui vor īnconjura cetatea; dar foc va coborī de la Dumnezeu şi-i va arde şi va curăţi pămīntul. Universul va fi astfel eliberat pentru totdeauna de păcat şi de păcătoşi.
Că, pe noul pămīnt, īn care va locui neprihănirea, Dumnezeu a pregătit un cămin veşnic pentru cei răscumpăraţi şi un mediu desăvīrşit pentru viaţa veşnică, pentru iubire, bucurie şi pentru a īnvăţa īn prezenţa Lui. Căci aici Dumnezeu Īnsuşi va locui cu poporul Său, iar moartea şi suferinţa vor dispărea. Marea luptă va fi īncheiată şi nu va mai fi păcat. Toate lucrurile, īnsufleţite şi neīnsufleţite, vor declara că Dumnezeu este dragoste; şi El va domni veşnic. Amin.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA