SFATURI PENTRU PARINTI, EDUCATORI SI ELEVI
PRINCIPII GENERALE
"Domnul îti dă pricepere în toate lucrurile." EDUCATIA CEA BUNĂ Lucrul cu mintile tinere este cea mai frumoasă lucrare făcută vreodată de bărbati si femei. Cea mai mare grijă trebuie avută în educarea tinerilor, pentru diversificarea metodei de instruire în vederea stimulării nobilelor capacităti intelectuale. Părintii si profesorii sunt, cu sigurantă, nepregătiti pentru buna educare a copiilor, dacă nu au învătat mai întâi lectia stăpânirii de sine, a răbdării, a îngăduintei, a bunătătii si a dragostei. Ce postură importantă pentru părinti, pedagogi si profesori! Putini sunt cei care realizează cele mai importante nevoi ale mintii si felul în care trebuie directionată dezvoltarea intelectului, evolutia gândurilor si a sentimentelor tinerilor.
Educarea copiilor, acasă ori la scoală, nu trebuie să se asemene cu o dresură de animale; copiii au vointă si inteligentă, care trebuie orientate spre controlul tuturor capacitătilor personale. Animalele trebuie dresate, pentru că ele nu au ratiune si intelect. Mintea omenească însă trebuie învătată autocontrolul. Ea trebuie educată să stăpânească întreaga fiintă, pe când animalele sunt controlate de un stăpân si învătate să se supună lui. Stăpânul este pentru animalul lui minte, ratiune si vointă. Copilul poate fi educat în asa fel încât, asemenea animalului, să nu aibă vointă proprie. Chiar identitatea lui poate fi înghitită de a aceluia care îi controlează formarea - vointa lui este, întru totul subjugată vointei educatorului. Copiii astfel educati vor fi întotdeauna deficitari în ceea ce priveste tăria morală si responsabilitatea personală. Ei nu au fost învătati să actioneze din ratiune si din principiu. Vointa lor a fost controlată de altcineva, iar mintea nu le-a fost solicitată, pentru a se putea dezvolta si instrui prin exercitiu. Ei n-au fost îndrumati si disciplinati, potrivit capacitătilor si particularitătilor lor intelectuale, pentru ca, atunci când va fi nevoie, să le folosească cât mai bine. Profesorii nu trebuie să se oprească aici, ci să acorde o atentie deosebită si cultivării, resurselor mai slabe, pentru ca toate capacitătile să fie exersate si aduse la un nivel superior, iar mintea să poată atinge dezvoltarea corespunzătoare.
CAUZA INSTABILITĂTII LA TINERI
Sunt multe familii cu copii care par bine educati atâta vreme cât se află sub disciplina în care au fost crescuti. Dar atunci când sistemul care-i tinea sub control nu mai este, ei sunt incapabili să gândească, să actioneze sau să hotărască pentru ei însisi. Acesti copii s-au aflat atât de mult sub o dictatură de fier, neîngăduindu-li-se să gândească si să actioneze pentru ei în lucrurile în care era cel mai bine să o facă, încât nu au încredere în ei însisi, pentru a actiona după propria judecată, si nu au opinia lor. Iar atunci când ies de sub influenta părintilor lor, pentru a actiona pe cont propriu, ei pot fi usor manevrati, prin ratiunea altora, într-o directie gresită. Acestia nu au un caracter consecvent. Ei n-au fost lăsati să judece singuri si, prin asta, mintea lor nu s-a dezvoltat si întărit asa cum trebuie. Ei au fost atât de mult sub controlul absolut al părintilor, încât sunt total dependenti de acestia - părintii le sunt minte si ratiune. Pe de altă parte, tinerii nu trebuie lăsati să gândească si să actioneze independent de judecata părintilor si educatorilor. Copiii trebuie învătati să respecte mintile cu experientă. Ei trebuie educati astfel, încât mintea lor să fie în armonie cu aceea a părintilor si educatorilor si să vadă necesitatea de a urma sfaturile acestora din urmă. Astfel, când se vor depărta de mâna călăuzitoare a celor ce i-au educat, caracterul lor nu va fi ca o trestie plecată în voia vântului. Acei părinti si educatori care se laudă că detin un control total asupra mintii si vointei copiilor aflati în grija lor n-ar mai face-o, dacă ar putea vedea în viitor ceea ce se petrece în viata copiilor adusi la supunere prin fortă sau teamă. Acestia sunt aproape total nepregătiti pentru întâlnirea cu responsabilitătile dure ale vietii. Ne mai aflându-se sub controlul părintilor si al educatorilor, si fiind nevoiti să gândească si să actioneze singuri, aproape sigur ei vor apuca pe un drum gresit si vor ceda puterii ispitei. Ei nu vor reusi în viata de zi cu zi si aceleasi deficiente se vor reliefa si în viata lor religioasă. Dacă educatorii copiilor si ai tinerilor ar putea vedea anticipat rezultatul stilului lor gresit de lucru, atunci si-ar schimba planul de educare... Dumnezeu n-a intentionat niciodată ca o minte omenească să se afle sub controlul total al alteia. Aceia care fac eforturi pentru ca personalitatea celor pe care-i educă să fie absorbită de a lor, pentru a le fi acestora minte, vointă si constiintă, îsi asumă responsabilităti înspăimântătoare. Discipolii lor pot, în anumite ocazii, să se prezinte ca niste soldati bine dresati, dar, atunci când constrângerea dispare, se va vedea în ei o dorintă de independentă fată de principiul ferm. Aceia care îsi vor propune să-si educe astfel elevii, încât acestia să poată vedea si simti că puterea de a deveni oameni ai principiului neclintit, pregătit pentru orice situatie în viată, există în ei însisi, sunt cei mai utili si în permanentă eficienti educatori. Lucrarea lor s-ar putea să nu pară chiar cea mai benefică unor observatori superficiali, iar strădaniile lor pot să nu fie la fel de apreciate cum sunt cele ale educatorilor care tin mintea si vointa elevilor lor sub o autoritate absolută, dar viata de mai târziu a acestora va arăta roadele unui proiect de educatie mai bun. Există pericolul ca, atât părintii, cât si educatorii, să dicteze în exces, nereusind în acelasi timp să intre într-o relatie de comuniune cu copiii sau elevii lor. Ei sunt adeseori prea rezervati si-si exercită autoritatea într-o manieră rece, lipsită de simpatie, ce nu poate cuceri inimile copiilor si elevilor. Dacă i-ar strânge pe copii în jurul lor, le-ar arăta că îi iubesc si ar manifesta interes fată de tot ceea ce fac ei, inclusiv fată de jocurile lor, uneori chiar fiind ca niste copii printre ei, educatorii i-ar face foarte fericiti, câstigându-le dragostea si încrederea, iar copiii vor învăta mai repede să le respecte si să le iubească autoritatea.
CALITĂTILE PERSONALE ALE EDUCATORULUI
Obiceiurile si principiile educatorului trebuie să fie considerate de o importantă mai mare decât pregătirea lui teoretică. Dacă este un crestin sincer, el va simti că trebuie să aibă acelasi interes în pregătirea morală, fizică, mintală si spirituală a elevilor săi. Pentru a exercita o influentă bună, el trebuie să aibă un autocontrol perfect, iar inima să-i fie plină de dragoste pentru elevii lui, dragoste văzută în privirile, cuvintele si faptele lui. El va avea un caracter ferm, si atunci va putea forma mintea elevilor săi, învătâdu-I totodată stiintele.
Educatia de la început a tinerilor este, în general, cea care le formează caracterele pentru toată viata. Cei care se ocupă de tineri trebuie să fie foarte atenti în punerea în evidentă a calitătilor intelectuale ale acestora pentru a putea sti mai bine cum să le directioneze pentru a putea fi valorificate.
Sistemul educational, adoptat generatie după generatie, a fost dăunător sănătătii si chiar vietii. Multi copii au petrecut câte cinci ore zilnic în sălile de clasă prost aerisite si insuficient de spatioase pentru sănătatea elevilor. Aerul din asemenea încăperi devine în scurtă vreme otravă pentru plămânii care îl inhalează. Copiii mici, ale căror sisteme osos si muscular nu sunt puternice si al căror creier este în dezvoltare, sunt tinuti închisi în clasă, spre răul lor. Multi copii pornesc în viată cu o slabă zestre vitală si întemnitarea lor zilnică într-o sală de clasă îi îmbolnăveste si le slăbeste sistemul nervos. Ei nu se mai dezvoltă fizic datorită epuizării nervoase. Si, atunci când candela vietii se stinge, părintii si educatorii nu consideră că au vreo contributie directă la aceasta. Lângă mormântul copiilor lor, părintii îndurerati consideră acest necaz drept o încercare de la Dumnezeu când, de fapt, printr-o rămânere voită în ignorantă, propria lor procedură este cea care a distrus viata copiilor. A pune moartea lor pe seama providentei este o blasfemie. Dumnezeu vrea ca micutii să trăiască si să fie educati pentru a avea caractere frumoase si pentru a-L onora pe Dumnezeu în această lume si a-I aduce multumiri într-o lume mai bună, cea vesnică. Cunoasterea minunatului organism uman - oase, muschi, stomac, ficat, intestine, inimă, piele - si întelegerea dependentei dintre organe pentru o functionare sănătoasă a lor este un studiu pentru care majoritatea mamelor nu manifestă interes. Ele nu cunosc nimic despre influenta trupului asupra mintii si a mintii asupra trupului. Mintea care face legătura între finit si Infinit se pare că ele nu o înteleg. Fiecare organ al trupului a fost făcut să slujească mintii. Mintea este capitala organismului. Copiilor li se îngăduie să mănânce alimente din carne, condimente, unt, brânză, porc, dulciuri, mâncăruri picante în general. De asemenea, ei sunt lăsati să consume alimente nesănătoase, la ore neregulate, între mese. Acestea îsi fac efectul, afectând stomacul, excitând nervii si slăbind intelectul. Părintii nu-si dau seama că ei seamănă sământa ce va rodi boală si moarte. Multor copii li s-a ruinat viata prin preocuparea insistentă pentru intelect, neglijându-se consolidarea capacitătilor lor fi-zice. Multi au murit de mici datorită procedurii urmate de niste părinti si educatori nechibzuiti, care le-au fortat mintea, prin măgulire sau amenintări, atunci când acestia erau prea mici pentru a face cunostintă cu sala de clasă. Mintea lor a fost împovărată cu lectii la vremea când nu trebuia solicitată, ci lăsată până ce constitutia fizică devenea destul de solidă pentru a putea sustine efortul intelectual. Copiii mici trebuie lăsati slobozi, ca mieii, ca să alerge în aer liber, să fie liberi si fericiti, oferindu-li-se cele mai favorabile conditii pentru consolidarea unei constitutii fizice robuste.
Părintii trebuie să fie singurii profesori ai copiilor lor, până ce acestia ajung la vârsta de 8-10 ani. De îndată ce copiii pot întelege, părintii trebuie să le deschidă marea carte a naturii lui Dumnezeu. Mama trebuie să aibă mai putină afinitate pentru artificial în casa si îmbrăcămintea ei. Ea trebuie să-si ia timp pentru a cultiva, în ea si copiii ei, dragostea pentru minunatii boboci si pentru florile ce se deschid. Îndreptând atentia copiilor spre multele culori si spre varietatea formelor, mama le poate face cunostintă cu Dumnezeu, care a făcut toate lucrurile frumoase, care îi atrag si îi bucură. Ea le poate îndrepta mintea spre Creatorul lor si le poate trezi în inimile tinere dragostea pentru Tatăl din ceruri, care a dovedit atâta dragoste pentru ei. Părintii l pot asocia pe Dumnezeu cu tot ceea ce El a creat. Singura sală de clasă pentru copiii până la 8-10 ani trebuie să fie aerul liber, cu flori ce înfloresc, cu peisaje minunate, iar cel mai folosit manual - toate comorile naturii. Imprimate în mintea copiilor, în cadrul plăcut si pitoresc al naturii, aceste lectii nu vor fi uitate usor. În educatia primară a copiilor, multi părinti si educatori nu pot întelege că atentia cea mai mare trebuie acordată constitutiei fizice, pentru a se putea asigura sănătatea trupului si a mintii. Există obiceiul de a-i îndruma pe copii la scoală când sunt doar niste prunci ce încă au nevoie de îngrijirea mamei. La o vârstă fragedă, ei sunt frecvent înghesuiti în sălile de clasă prost aerisite, chinuiti în pozitii incomode în bănci prost concepute, si drept rezultat, tânăra si fragila lor constitutie are de suferit în multe cazuri. Înclinatiile si obiceiurile din copilărie sunt foarte probabile de a se manifesta la maturitate. Un arbore tânăr îl poti îndoi aproape cum vrei, si, dacă îl lasi să crească asa, va ajunge un copac deformat, o mărturie permanentă a răului pe care i l-ai făcut. După ani de crestere, poti încerca să-l îndrepti, dar toate strădaniile se vor dovedi zadarnice. Va fi întotdeauna un copac strâmb. Asa este si cu mintea tinerilor. Ei trebuie pregătiti cu atentie si delicatete, din copilărie. Pregătirea lor poate fi făcută spre bine sau spre rău, iar în viitor ei vor urma calea în care au fost porniti din copilărie. Obiceiurile formate în tinerete se vor întări o dată cu cresterea individului si se vor consolida o dată cu maturizarea acestuia.
Din mâna Creatorului, omul a iesit frumos, perfect, si atât de plin de viată, încât au trecut mai bine de o mie de ani până când pasiunile si poftele lui nesănătoase si celelalte violări ale legilor sănătătii si-au făcut simtit efectul asupra rasei omenesti. Generatiile mai recente au simtit apăsarea infirmitătii si a bolii din ce în ce mai acut si mai grav. Puterea vietii a slăbit substantial prin îngăduirea apetitului si a pasiunii. Călcarea legii sănătătii si urmările - suferinta - predomină atât de tare, încât bărbatii si femeile consideră actuala stare de boală, suferintă, slăbiciune si moarte prematură, drept apanajul umanitătii. Ciudata absentă a principiilor ce caracterizează această gene-ratie, manifestată în desconsiderarea legilor vietii si ale mortii, este uimitoare. Principala grijă este: "Ce voi mânca?" "Ce voi bea?" si "Cu ce mă voi îmbrăca?" Puterile morale sunt slăbite, pentru că bărbatii si femeile nu vor să trăiască în ascultare de legile sănătătii si nu-si fac din asta o datorie personală. Majoritatea tinerilor rămân ingnoranti fată de legile existentei lor si-si îngăduie pofte si pasiuni cu pretul afectării intelectului si a moralitătii. Se pare că, voit, ei rămân în ignorantă fată de rezultatul călcării legilor naturii. Ei îsi satisfac apetitul nesănătos, folosind otrăvuri lente, care alterează sângele si subminează resursele nervoase, aducându-le, în consecintă, boală si moarte.
IMPORTANTA FORMĂRII ÎN FAMILIE
O cauză importantă a actualei stări deplorabile de lucruri este aceea că părintii nu realizează obligatia lor de a-si face copiii să se conformeze legii sănătătii. Mamele îsi iubesc copiii cu o dragoste idolatră si le satisfac apetitul, desi stiu că asa ceva le afectează sănătatea, aducându-le boală si nefericire. Această cumplită "bunătate" este larg răspândită în actuala generatie. Dorintele copiilor sunt satisfăcute pe seama sănătătii si caracterului lor, fiind mai usor pentru mamă ca, din motive de timp, să procedeze asa, decât să-i retină de la ceea ce ei cer în gura mare. Astfel, mamele seamănă o sământă ce va răsări si va da rod. Copiii nu sunt învătati să-si controleze poftele si dorintele si astfel ei devin egoisti, pretentiosi, neascultători, nemultumitori, neevlaviosi. Mamele care fac acest lucru, vor culege cu amărăciune rodul semintei pe care au semănat-o. Ele au păcătuit împotriva cerului si împotriva copiilor lor, iar Dumnezeu le va considera responsabile.
Dacă, vreme de generatii, educatia s-ar fi desfăsurat după un alt plan, tineretul de azi nu ar fi atât de decăzut si nedemn. Educatorii din scoli ar fi trebuit să înteleagă psihologia si să fie interesati nu numai de educarea lor în domeniul stiintelor, ci si în domeniul sănătătii, astfel încât cunostinta dobândită să o poată folosi cu cel mai bun randament.
Pentru ca tinerii si copiii să fie sănătosi, voiosi si plini de viată, bine dezvoltati fizic si intelectual, ei trebuie să stea mult în aer liber să aibă un bun echilibru între muncă si relaxare. Copiii si tinerii care sunt tinuti numai în scoală, robi ai cărtilor, nu pot avea o constitutie fizică robustă. Exercitiul mintii, la studiu, fără un exercitiu fizic corespunzător, tinde să concentreze sângele la creier, dezechilibrând circulatia lui în organism. Creierul primeste prea mult sânge, iar periferia prea putin. Trebuie să existe reguli care să potrivească timpul de studiu la anumite ore, după care, o altă bucată de timp va fi petrecută în activitate fi-zică. Si dacă obiceiurile lor alimentare, vestimentare si cele referitoare la odihnă sunt în armonie cu legea sănătătii, ei pot obtine educatia fără sacrificiul sănătătii fizice si intelectuale. Ar fi trebuit ca scolile să aibă legătură cu institutii ale muncii, pentru ca elevii lor să poată beneficia de exercitiul necesar pe lângă orele de clasă. Munca si relaxarea ar fi trebuit să fie puse în acord cu legea sănătătii si armonizate astfel, încât să le mentină copiilor tonusul tuturor facultătilor lor trupesti si intelectuale. Astfel s-ar fi putut ajunge la o cunoastere practică a vietii, în acelasi timp cu dobândirea unei culturi a mintii. La scoală, elevilor ar trebui să li se dezvolte sensibilitatea morală pentru a vedea si simti ce asteaptă societatea de la ei; trebuie să trăiască în ascultare de legea sănătătii, astfel încât să poată, prin existenta si influenta lor, prin sfat si exemplu, să fie un beneficiu si o binecuvântare pentru societate. Tinerii trebuie făcuti să înteleagă că totul are o influentă asupra societătii, fie spre bine, fie spre rău. Prima lectie a tinerilor trebuie să fie cunoasterea trupului lor si mentinerea acestuia sănătos.
REZULTATUL STUDIULUI NEÎNTRERUPT
Multi părinti îsi pun copiii să învete aproape tot timpul anului. Acesti copii ajung la rutina unui studiu mecanic, fără însă a retine ceea ce învată. Multi dintre ei par astfel aproape privati de viata intelectuală. Monotonia unui studiu neîntrerupt le toceste mintea si le micsorează interesul fată de lectii. Prea multa aplecare asupra cărtilor devine un chin. Copiii nu mai au plăcere să gândească si ambitie să obtină cunostinte si nu-si cultivă obiceiuri de meditatie si cercetare. Copiii au mare nevoie de o educatie corectă, pentru a putea fi folositori lumii. Dar orice efort care pune cultura generală deasupra educatiei morale este un efort prost directionat. Instruirea, cultivarea, slefuirea si înnobilarea tinerilor si copiilor trebuie să fie atât sarcina părintilor, cât si a educatorilor. Oameni care să gândească bine sunt putini, din cauză că influente false au obstructionat dezvoltarea intelectului. Ideea părintilor si a educatorilor, că studiul neîntrerupt fortifică mintea, s-a dovedit gresită în multe cazuri, rezultatul aplicării ei fiind opus asteptărilor. Trăim într-un veac în care aproape totul este superficial. Statornicia caracterelor este mică, deoarece formarea si educarea copiilor încă din leagăn este superficială. Caracterele lor sunt clădite pe nisipuri miscătoare. Renuntarea si stăpânirea de sine nu au fost incluse în procesul modelării acestor caractere. Copiii au fost mângâiati si alintati până au ajuns lipsiti de orice simt practic...
Copiii trebuie învătati să se astepte la ispite si întâlniri cu greutăti si cu pericole; să aibă stăpânire de sine si calm pentru a le depăsi. În cazul că nu vor căuta pericolul sau nu se vor aseza singuri în calea ispitei, ci vor evita influentele rele si anturajul stricat, când, în mod inevitabil, vor ajunge în tovărăsii periculoase, ei vor avea tăria de caracter de a rămâne de partea dreptătii, de a păstra principiile si de a se putea întoarce la puterea lui Dumnezeu cu moralul neatins. Dacă, fiind bine educati, tinerii fac din Dumnezeu sprijinul lor, puterile lor morale vor face fată celui mai puternic test. (Testimonies for the Church, vol. 3, pag. 131-144).
Există pericolul ca scoala noastră să fie deturnată de la intentia ei originală. Scopul lui Dumnezeu a fost făcut cunoscut - acela ca noi să avem ocazia să studiem stiintele si, în acelasi timp, să învătăm si cerintele Cuvântului Său. Studiul Scripturilor trebuie să ocupe primul loc în sistemul nostru de învătământ. Elevii de la mari depărtări au fost trimisi la colegiul din Battle Creek, tocmai pentru a primi educatie prin studiul subiectelor biblice. În ultima vreme, însă, a existat un efort sustinut de a modela si scoala noastră după modelul altor colegii. Când se va ajunge aici, nu vom mai încuraja părintii să-si trimită copiii la colegiul din Battle Creek. Influenta morală si religioasă nu trebuie pusă în plan secundar. În trecut, Dumnezeu a lucrat prin eforturile profesorilor nostri si astfel multe suflete au văzut adevărul, l-au îmbrătisat si au mers acasă pentru a trăi în continuare alături de Dumnezeu, ca rezultat al urmării colegiului nostru. Văzând că studiul Bibliei era parte din educatia lor, ei au ajuns să-l privească drept fiind o materie de mai mare importantă si interes.
EDUCAREA TINERILOR PENTRU SLUJIRE
Prea mică atentie a fost acordată pregătirii tinerilor pentru slujba de pastor. Acesta a fost obiectivul primar la înfiintarea colegiului. În nici un caz, el nu trebuie ignorat sau privit ca o chestiune de importantă secundară. De mai multi ani, însă, doar putini au iesit din această institutie pregătiti să prezinte altora adevărul. Unii elevi, veniti cu pretul unei mari cheltuieli si vizând lucrarea pastorală, au fost încurajati de profesori să urmeze studii mai departe, studii cerând ani multi, iar pentru aceasta au abandonat orice gând al predicării. Absolut gresit! Nu avem multi ani pentru lucru, iar profesorii si educatorii nostri trebuie să fie umpluti cu Duhul Sfânt al lui Dumnezeu si să lucreze în armonie cu vointa Lui, descoperită, în loc să se îngrijească de planurile lor. Pierdem mult în fiecare an, pentru că nu urmăm ceea ce a spus Dumnezeu cu privire la aceste lucruri. Colegiul nostru are menirea de a întâmpina nevoile înaintării lucrării în această vreme de pericol si demoralizare. Studiul cărtilor, singur, nu poate oferi elevilor educatia de care au nevoie. Trebuie pusă o temelie mai solidă. Colegiul n-a fost adus la existentă pentru a fi exponentul ideilor cuiva. Profesorii si directorul trebuie să lucreze împreună, ca frati. Ei trebuie să colaboreze si, de asemenea, să se consulte cu pastorii si cu oamenii de răspundere si, mai presus de orice, să caute întelepciune de sus, pentru ca toate deciziile lor, în ceea ce priveste scoala, să aibă consimtământul lui Dumnezeu. Este nevoie de o educatie mai cuprinzătoare - o educatie care reclamă din partea profesorilor si a directorului gândire si efort - si nu simpla instruire în stiinte. Caracterul trebuie să primească o instruire bună, pentru cea mai deplină si nobilă dezvoltare. Elevii trebuie să primească în colegiu o educatie care să-i facă să poată păstra în societate o tinută respectabilă, corectă, virtuoasă, opusă influentelor demoralizatoare, care corup tineretul. Ar fi bine dacă, asociate colegiului nostru, ar exista un teren pentru cultivat sau niste ateliere, sub administrarea unor oameni capabili să-i învete pe elevi diferite aspecte ale muncii fizice. Se pierde mult prin neglijarea împletirii solicitărilor intelectuale cu cele fizice. Orele de destindere ale elevilor sunt adeseori ocupate cu plăceri mărunte, care slăbesc capacitătile fizice, morale si intelectuale. Sub efectul degradant al libertătii, senzualitătii sau al unei premature emotionări legate de curtenie si căsătorie, multi elevi nu reusesc să atingă gradul înalt de dezvoltare intelectuală, pe care l-ar fi putut atinge de altfel.
Dacă moralitatea si religia există într-o scoală, aceasta se datorează cunoasterii Cuvântului lui Dumnezeu. Unii ar putea să obiecteze că, dacă învătătura religioasă predomină, scoala noastră va deveni nepopulară, iar aceia care nu sunt de credinta noastră nu vor sustine, din punct de vedere material, colegiul. Foarte bine, în acest caz, pot să meargă la alte colegii, unde vor găsi genul de educatie potrivit gustului lor. Scoala noastră a fost înfiintată nu pentru învătarea stiintelor, ci cu scopul de a instrui în măretele principii ale Cuvântului lui Dumnezeu si-n aspectele practice ale vietii de zi cu zi. Aceasta este educatia atât de necesară în timpul de azi. Dacă influenta lumească ajunge să domine scoala noastră, vindeti-o lumii si lăsati-i întregul control asupra ei. Cei care au investit mijloace în această institutie să o înfiinteze din nou, pentru a fi condusă, nu potrivit modelului scolilor ce se bucură de popularitate, nici potrivit dorintei directorului sau a profesorilor, ci după planul stabilit de Dumnezeu. În Numele Domnului meu, îi rog fierbinte pe toti cei care se află în pozitie de răspundere în scoala noastră să fie bărbati ai lui Dumnezeu. Când Domnul ne cere să fim deosebiti, cum putem noi urmări popularitatea sau cum putem căuta să imităm obiceiurile si practicile lumii? Dumnezeu Si-a mărturisit intentia de a avea un colegiu în care Biblia să-si aibă locul potrivit în educarea tineretului. Ne facem noi partea în realizarea acestui scop? Prin intermediul presei, cunoasterea de orice fel este pusă la îndemâna oricui si, totusi, ce pătură largă a oricărei societăti este decăzută moral, si este superficială în cunostinte intelectuale! Dacă oamenii ar fi însă cititori ai Bibliei, cercetători ai ei, am vedea o altă stare a lucrurilor.
Într-o vreme ca a noastră, în care incorectitudinea abundă si în care caracterul lui Dumnezeu si Legea Sa sunt deopotrivă privite cu rezervă, trebuie acordată o grijă deosebită învătării tinerilor să cerceteze, să respecte si să împlinească vointa divină, asa cum este ea descoperită omului. Temerea de Domnul păleste în mintea tinerilor nostri din cauza neglijării studiului Bibliei. Directorul si profesorii scolii noastre trebuie să aibă o legă-tură vie cu Dumnezeu si să-I fie martori hotărâti si neînfricati. Niciodată, de teamă sau din strategie lumească, Cuvântul lui Dumnezeu să nu fie pus în plan secundar. Elevii trebuie să beneficieze intelectual, moral si spiritual, prin studiul lui.
RESPONSABILITATEA PROFESORULUI
Există o lucrare de făcut pentru orice profesor al colegiului nostru. Nimeni nu este ocolit de egoism. Dacă, din punct de vedere moral si religios, caracterul profesorilor ar fi ceea ce ar trebui să fie, asupra elevilor s-ar exercita o influentă mai bună. Profesorii nu caută să-si facă lucrarea doar spre slava lui Dumnezeu. În loc să privească la Isus si să-I copieze viata si caracterul, ei privesc la ei însisi si năzuiesc prea mult să atingă un standard omenesc.
Doresc să pot imprima fiecărui profesor un deplin simt al responsabilitătii sale pentru influenta pe care o exercită asupra tinerilor. Satana nu oboseste în eforturile lui de a-si oferi serviciile tinerilor nostri. Cu multă grijă, el îsi întinde capcana pentru piciorul neînvătat . Poporul lui Dumnezeu trebuie să se păzească vigilent de strategiile lui Satana. Dumnezeu este personificarea bunăvointei, milei si a dragostei. Cei care sunt cu adevărat legati de El nu pot fi în dezacord unii cu altii. Duhul Său, guvernând inimile, va da nastere la armonie, iubire si unitate. Opusul acestora se vede printre copiii lui Satana. Stârnirea invidiei, conflictului si geloziei este lucrarea acestuia. În numele Domnului meu, îi întreb pe cei care se declară urmasi ai lui Hristos: "Ce roade purtati?" În sistemul instruirii, folosit în scolile de rând, este neglijată cea mai importantă parte a educatiei - studiul Bibliei. Educatia are efect într-o mare măsură asupra vietii elevului nu numai în această lume; influenta ei se extinde în vesnicie. Cât de important este, deci, ca profesorii să fie persoane capabile, cu o bună influentă! Ei trebuie să fie bărbati si femei ai credintei, primind zilnic lumina divină, pe care să o împartă elevilor lor.
Dar nu este de asteptat ca profesorul să facă lucrarea părintilor. În cazul multor părinti, a existat o înspăimântătoare neglijare a datoriei. Ca Eli, ei au dat gres în exercitarea unei constrângeri corecte. Apoi, si-au trimis copiii nedisciplinati la colegiu, pentru a primi educatia pe care ei ar fi trebuit să le-o dea acasă. Profesorii au o misiune pe care putini o apreciază. Dacă ei reusesc să-i schimbe pe acesti tineri, porniti strâmb, primesc doar putină apreciere. Dar, dacă tinerii aleg prost, mergând din rău în mai rău, profesorii sunt blamati si scoala acuzată. În multe cazuri, blamul se cuvine chiar părintilor. Ei au avut prima si cea mai favorabilă ocazie de a-i călăuzi si educa pe copii lor, atunci când spiritul acestora primea învătătură, iar mintea si inima erau usor de impresionat. Dar, prin nepăsarea părintilor, copiilor li se îngăduie să urmeze propria lor vointă, până ce se înscriu bine pe calea răului. Părintii trebuie să studieze mai putin despre lume si mai mult despre Hristos. Să se străduiască mai putin să imite obiceiurile si modelele lumii si să consacre mai mult timp si efort pentru formarea mintii si caracterului copiilor, potrivit modelului divin. Atunci ei îsi pot trimite fiii si fiicele bine pregătite pentru a primi o educatie potrivită unor pozitii viitoare de folos si încredere. Profesorii, aflati sub controlul iubirii si temerii de Dumnezeu, îi pot călăuzi pe acesti tineri, pregătindu-i să fie o binecuvântare pentru lume si o onoare pentru Creatorul lor. Aflat în legătură cu Dumnezeu, orice instructor va exercita o influentă care-i va conduce pe elevii lui să studieze Cuvântul lui Dumnezeu si să asculte de Legea Lui. El le va îndrepta mintea spre contemplarea lucrurilor vesnice, deschizând înaintea lor vaste domenii de meditatie, mari si înăltătoare teme pentru care cel mai viguros intelect si-ar putea întrebuinta toată puterea în a le aborda, simtind totusi că încă a rămas un infinit neatins.
Răul mândriei de sine si al independentei nesfinte, care afectează cel mai mult eficienta si care ne va semna ruina, dacă nu ar fi biruite, izvorăste din egoism. " împreuna consultare" este solia repetată mie, iar si iar, de un înger al lui Dumnezeu. Influentând judecata omului, Satana se străduieste să determine ca lucrurile să meargă după voia lui. El poate reusi să îndrume strâmb mintea a două persoane; dar când mai multi se consultă între ei, există mai multă sigurantă. Fiecare proiect va fi mai bine analizat, orice miscare mai bine gândită. Astfel, va exista mai putin pericolul unor pasii precipitati, prost orientati, care ar aduce confuzie. În unire este tărie. În divizare, slăbiciune si înfrângere. Dumnezeu călăuzeste si pregăteste un popor pentru a fi mutat. Suntem noi aceia care ne facem partea în această lucrare, ca santinele ale lui Dumnezeu? Căutăm noi să lucrăm în unire? Suntem dispusi să devenim slujitorii tuturor? Urmăm noi pe Marele nostru Model? Prieteni conlucrători, fiecare dintre noi seamănă sământa pe ogoarele vietii. Cum este sământa, asa va fi secerisul. Dacă semănăm neîncredere, invidie, gelozie, iubire de sine, răutate în gând si simt, vom secera amărăciune pentru sufletele noastre. Dacă manifestăm bunătate, dragoste, gânduri frumoase fată de sentimentele celorlalti, vom primi în schimb aceeasi monedă.
Profesorul aspru, plin de critică, extrem de exigent si insensibil, trebuie să se astepte la acelasi spirit manifestat de elevi fată de el. Cel care vrea să-si păstreze demnitatea si respectul trebuie să fie atent să nu rănească fără nici un rost respectul de sine al altora. Această regulă trebuie respectată cu sfintenie chiar si fată de cei mai slabi, mai mici sau mai greoi elevi. Nu stiti ce intentii are Dumnezeu cu acesti aparent neinteresanti tineri. El a acceptat, în trecut, persoane la fel de putin promitătoare, pentru a face o mare lucrare pentru El. Duhul Său în actiune a desteptat orice capacitate la o activitate viguroasă. Domnul a văzut în acele pietre aspre, dure, materialul pretios care va rezista testului furtunii, arsitei si presiunii. Dumnezeu nu vede ca omul. El nu judecă după aparentă, ci caută judicios la inimă si la minte. Profesorul trebuie să se poarte întotdeauna ca un gentleman crestin. El trebuie să se prezinte ca un prieten si sfătuitor al elevilor săi. Dacă toti oamenii nostri - profesori, pastori si membri laici - ar cultiva spiritul amabilitătii crestine, ar găsi mai usor drumul spre inima oamenilor si mult mai multi ar fi determinati să cerceteze si să primească adevărul. Atunci când fiecare profesor va uita de sine si va simti un profund interes pentru reusita si binele elevilor săi, constient că acestia sunt proprietatea lui Dumnezeu si că el va trebui să dea socoteală de influenta avută asupra mintii si caracterului lor, vom avea o scoală în care îngerii se vor bucura să zăbovească. Isus va privi aprobator lucrarea lor si-Si va trimite harul în inima elevilor.
Dacă veti coborî standardul, pentru mai multă popularitate si pentru cresterea numărului de elevi, făcând din această crestere un motiv de bucurie, veti da dovadă de multă orbire. Dacă numărul, cantitatea, ar fi un semn al succesului, atunci Satana ar putea pretinde locul întâi, întrucât, în această lume, urmasii săi sunt marea majoritate. Gradul de tărie morală, ce caracterizează colegiul, este testul calitătii lui. Virtutea, inteligenta si sfintenia poporului din biserică, si nu numărul de membri, trebuie să fie cauza bucuriei si recunostintei noastre. Fără influenta harului divin, educatia se va dovedi lipsită de eficientă reală. Elevul devine mândru, vanitos si arogant. Dar educatia primită sub înnobilatoarea influentă a Marelui Învătător, îl va înălta pe om pe scara valorii morale si-l va face în stare să-si reprime mândria si pasiunea, umblând umil înaintea lui Dumnezeu, ca unul care depinde de El în ceea ce priveste capacitatea, bunele ocazii si orice privilegiu. Mă adresez lucrătorilor colegiului nostru: Trebuie nu numai să spuneti că sunteti crestini, ci să si exemplificati caracterul lui Hristos. Întelepciunea de sus trebuie să transpară în toată învătătura voastră. Într-o lume a întunericului moral si a coruptiei, să se vadă că spiritul care vă animă este de sus, nu de jos. Bazându-vă în întregime pe propria putere si întelepciune, cele mai mari eforturi ale voastre vor realiza putin. Dar, dacă sunteti animati de dragostea lui Dumnezeu, Legea Sa fiindu-vă temelia, lucrarea voastră va fi durabilă. În vreme ce uscăturile si miristea vor arde, realizarea voastră va rezista testului.
Pe tinerii aflati în grija voastră va trebui să-i întâlniti în preajma marelui tron alb. Dacă vă îngăduiti maniere si iesiri necontrolate, dând astfel gres în a-i influenta pe acesti tineri pentru binele lor vesnic, veti cunoaste gravele consecinte ale lucrării voastre. Printr-o cunoastere a Legii divine si ascultarea de preceptele ei, oamenii pot deveni fii ai lui Dumnezeu. Călcând această lege, ei devin slujitori ai lui Satana. Pe de o parte, ei ar putea să se ridice la o anumită înăltime morală; iar pe de altă parte, să se coboare la o oarecare adâncime a degradării. Lucrătorii colegiului nostru trebuie să manifeste zel si seriozitate proportional cu valoarea mizei puse în joc - sufletele elevilor lor, aprobarea lui Dumnezeu, viata vesnică si bucuriile celor răscumpărati. În calitate de colaboratori ai lui Hristos, având asemenea ocazii favorabile de a împărtăsi cunostinta lui Dumnezeu, profesorii nostri trebuie să lucreze ca fiind inspirati de sus. Inimile tinerilor nu sunt îngreunate si nici conceptiile lor nu sunt banalizate, asa cum sunt ale celor mai în vârstă. Ei pot fi câstigati la Hristos prin purtarea, dăruirea si asemănarea voastră cu Hristos. Ar fi mult mai bine să-i solicitati mai putin în studierea stiintelor, oferindu-le mai mult timp pentru bucuriile spirituale. Aici a fost făcută o mare greseală
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
