ÎNALTA EDUCATIE

            Lectiile cele mai importante, pe care sã le învete profesorii si elevii, sunt acelea care aratã nu spre lume, ci dinspre lume spre crucea lui Hristos.

ADEVÃRATUL SUCCES ÎN EDUCATIE

            Adevãratul succes în educatie, ca de altfel în toate celelalte, se aflã în mentinerea în atentie a vietii vesnice.  De-abia nãscut, omul  începe sã moarã, iar continua lui zbatere nu are nici un rezultat, dacã nu a dobândit o adevãratã cunoastere a celor ce privesc viata vesnicã. Cel care considerã acest timp de probã drept scoalã pregãtitoare a vietii, îl va folosi pentru a-si asigura un titlu pentru curtile ceresti, o prezentã în scoala cea mai înaltã. Pentru aceastã scoalã trebuie  educati, disciplinati si pregãtiti tinerii, prin formarea unor caractere apreciate de Dumnezeu.  Dacã elevii sunt fãcuti sã înteleagã faptul cã motivul aducerii lor la existentã este acela de a-L onora pe Dumnezeu si de a-i binecuvânta pe semeni, dacã ei  recunosc dragostea pe care Tatãl din cer a  manifestat-o fatã de oameni si înalta menire pentru care disciplina acestei vieti trebuie sã-i pregãteascã - demnitatea si onoarea de a deveni fii ai lui Dumnezeu - mii de oameni se vor întoarce de la aspiratiile mãrunte si egoiste si de la plãcerile usoare, care i-au acaparat pânã în prezent. Ei vor învãta sã urascã pãcatul si sã-l evite, nu în speranta unei rãsplãtiri sau de frica pedepsei, ci dintr-o constiintã a indiscutabilei lui josnicii - pentru cã el le degradeazã capacitãtile date de Dumnezeu si este o patã care le mânjeste calitatea de om. Trãsãturile de caracter, care asigurã unui om succesul si stima celorlalti - dorinta nestãvilitã dupã ceva mult mai bun, vointa nestrãmutatã, activitatea consecventã, neobosita perseverentã - sunt indestructibile. Prin harul lui Dumnezeu, ei vor fi îndreptati spre tinte tot atât de înalte fatã de interesele vremelnice si egoiste, cât sunt cerurile fatã de pãmânt.  "De la început, Dumnezeu v-a ales pentru mântuire", spune apostolul Pavel  "în sfintirea Duhului si credinta adevãrului"(2 Tes. 2,13). În acest text, sunt mentionati cei doi agenti ai lucrãrii de salvare - influenta divinã si credinta puternicã si vie a celor care-L urmeazã pe Hristos. Sfintirea prin Duhul si credinta în adevãr sunt cele prin care devenim împreunã lucrãtori cu Dumnezeu.  Hristos  asteaptã colaborarea bisericii Sale. El nu intentioneazã  sã aducã îmbunãtãtiri Cuvântului Sãu. El Si-a terminat lucrarea în ceea ce  priveste inspirarea acestui Cuvânt. Sângele lui Isus Hristos, Duhul Sfânt, Cuvântul Sfânt, sunt ale noastre. Obiectivul acestei oferte a cerului se aflã înaintea noastrã - mântuirea sufletelor pentru care a murit Hristos. Depinde însã de noi dacã ne vom bizui pe fãgãduintele lui Dumnezeu si vom deveni împreunã lucrãtori cu El. Agentii divini si umani trebuie sã coopereze în lucrare:  "Oricine este din adevãr, ascultã glasul Meu", afirma Isus (Ioan 18,37). Fiind participant la consiliile ceresti ale lui Dumnezeu si o prezentã în vesnicele înãltimi ale Sanctuarului, toate elementele adevãrului se aflau în El. El era cu Dumnezeu. A-L prezenta în orice demers misionar pe Isus, rãstignit, înseamnã mai mult decât pot întelege mintile mãrginite. "El era strãpuns pentru pãcatele noastre, zdrobit pentru fãrãdelegile noastre, pedeapsa care ne dã pacea a cãzut peste El, si prin rãnile Lui suntem tãmãduiti"(Isaia 53,5). "Pe Cel ce n-a cunoscut nici un pãcat, El L-a fãcut pãcat pentru noi, ca noi sã fim neprihãnirea  lui Dumnezeu în El"(2 Cor. 5,21). Hristos rãstignit pentru pãcatele noastre, Hristos înviat din morti, Hristos înãltat la cer ca Mijlocitor al nostru - aceasta este stiinta mântuirii  pe care trebuie s-o învãtãm si s-o posedãm. Aceasta trebuie sã fie sarcina lucrãrii noastre.  Crucea lui Hristos! Învãtati-l si iar învãtati-l pe elev despre ea. Cât de multi cred ceea ce trebuie despre cruce? Cât de multi o au în studiu si-i cunosc adevãrata însemnãtate? Ar putea exista vreun crestin în lumea noastrã, fãrã crucea lui Hristos? Faceti din cruce temelia adevãratei educatii în scoala voastrã. Crucea lui Hristos este la fel de apropiatã învãtãtorilor nostri - si trebuie înteleasã de ei - cum era pentru Pavel, care a putut spune: "departe de mine gândul sã mã laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este rãstignitã  fatã de mine si eu fatã de lume"(Gal. 6,4).  De la cel mai de seamã si pânã la cel mai mic dintre ei, învãtãtorii trebuie sã caute sã înteleagã ce înseamnã slava crucii lui Hristos. Apoi, prin sfat si exemplu, ei pot sã-si învete elevii despre binecuvântãrile pe care aceasta le aduce acelora care o poartã bãrbãteste si temerar. Mântuitorul afirmã: "Dacã voieste cineva sã vinã dupã Mine, sã se lepede de sine, sã-si ia crucea si sã Mã urmeze"(Mat. 16,24). Si pentru toti cei care o ridicã si o poartã, urmându-L pe Isus, crucea este o chezãsie a coroanei nemuririi pe care o vor primi.  Educatorii care nu vor lucra în aceastã directie, nu sunt demni de numele lor. Învãtãtori, întoarceti-vã de la exemplul lumii, încetati cu vizibila glorificare a marilor oameni; întoarceti mintea elevilor vostri de la tot ceea ce nu glorificã crucea lui Hristos. Mesia cel rãstignit este punctul central al întregului crestinism. Lectiile cele mai importante de învãtat pentru educatori si studenti sunt acelea care aratã nu spre lume,  ci dinspre lume spre crucea de pe Calvar.

A ajunge divin, a ajunge asemenea lui Dumnezeu - iatã tinta de atins. Înaintea scolarului stã deschisã o cãrare de continuu progres. El are de atins o tintã, de întruchipat un caracter, care cuprinde în sine tot ce este bun, curat si nobil. El va face cât mai repede si mai departe progrese în fiece ramurã de adevãratã cunostintã. Dar eforturile sale vor fi îndreptate spre dobândirea unor lucruri care sunt cu atât mai pe sus de interesele egoiste si lumesti, pe cât este de sus cerul fatã de pãmânt.  Cine lucreazã împreunã cu intentiile divine, ca sã dea tineretului cunostinta de Dumnezeu si sã formeze caracterul în conformitate cu al Domnului, face o lucrare mare si înaltã ca cerul si întinsã ca universul; o educatie, care nu poate fi terminatã în viata aceasta, ci care se va continua si în viata viitoare; o educatie care asigurã elevului doritor de succes un certificat al scolii pregãtitoare de pe pãmânt, spre  a fi admis în înalta scoalã de sus.

ELLEN  G.  WHITE