Respectul - 86

    Este privilegiul vostru, dragii mei prieteni tineri, sã-L lãudati si sã-L glorificati pe Dumnezeu pe pãmânt. Pentru a face aceasta, trebuie sã vã îndepãrtati mintea de lucrurile superficiale, frivole si lipsite de importantã si sã o îndreptati cãtre acele lucruri care au valoare vesnicã.

    Trãim într-o epocã în care toti ar trebui sã acorde o atentie deosebitã poruncilor Salvatorului: "Vegheati si rugati-vã ca sã nu cãdeti în ispitã". Una dintre cele mai puternice ispite este lipsa de respect. Dumnezeu este mãret si sfânt si, pentru sufletul umil, credincios, casa Lui de pe pãmânt, locul unde poporul Sãu se întâlneste pentru închinare, reprezintã poarta spre ceruri! Cântecul de laudã, cuvintele spuse de pastorii lui Hristos sunt instrumentele stabilite de Dumnezeu pentru a-i  pregãti pe oameni pentru biserica de sus, pentru acea mãreatã închinare, în care nu poate exista nimic necurat, nesfânt...

Comportamentul în casa lui Dumnezeu

Manifestarea respectului este una dintre nevoile stringente ale tineretului din aceste timpuri. Sunt alarmatã când vãd copii si tineri cu pãrinti credinciosi, care nu acordã atentie ordinii si bunei-cuviinte care ar trebui sã se manifeste în casa lui Dumnezeu. În timp ce slujitorii lui Dumnezeu prezintã oamenilor cuvintele vietii, unii citesc, altii susotesc sau râd. Ochii lor pãcãtuiesc, distrãgând atentia celor din jurul lor. Acest obicei, dacã rãmâne nesupravegheat, va creste si-i va influenta si pe altii.

    Copiii si tinerii ar trebui sã simtã cã niciodatã nu trebuie sã te mândresti cu faptul de a fi indiferent si fãrã griji la întrunirile unde este lãudat Dumnezeu. Dumnezeu vede fiecare gând sau faptã nerespectuoasã, si acestea se înregistreazã în cãrtile din ceruri. El spune: "ªtiu cãile tale". Nimic nu este ascuns ochiului Sãu atotcercetãtor. Dacã ti-ai format obiceiul de a fi neatent si indiferent în casa lui Dumnezeu, exerseazã-ti puterile pe care le ai pentru a corecta acest lucru si aratã cã ai respect  de sine. Practicã respectul, pânã când acesta devine o parte din tine.

    Sã nu ai atât de putin respect pentru casa si închinarea lui Dumnezeu, încât sã discuti cu unul si cu altul în timpul predicii. Dacã i-ar putea vedea pe îngerii lui Dumnezeu privindu-i, notând ceea ce fac, cei care comit aceastã gresealã s-ar umple de rusine si silã fatã de ei însisi. Dumnezeu vrea ascultãtori atenti. Timpul în care oamenii dormeau a fost momentul când dusmanul a semãnat neghina. Nimic din ceea ce este sfânt si apartine închinãrii lui Dumnezeu n-ar trebui tratat cu indiferentã si nepãsare.

    Când Cuvântul vietii este rostit, ar trebui sã vã amintiti cã ascultati vocea lui Dumnezeu prin slujitorul pe care El l-a desemnat. Nu pierdeti aceste cuvinte din cauza neatentiei, cãci, dacã le dati atentie, ele v-ar putea pãzi pasii, ca sã nu o ia pe cãrãri gresite.

Comportamentul usuratic fatã de lucrurile religioase

    Îmi pare rãu sã vãd cã multi dintre tinerii care pretind cã sunt crestini nu au nici cea mai micã idee despre ceea ce înseamnã schimbarea inimii. În ei nu se vede nici o transformare a caracterului. Ei nu realizeazã cã a fi crestin este un lucru sfânt, solemn.

    Viata lor este în totalitate nepotrivitã cu starea de spirit a unui crestin. Dacã ar fi într-adevãr copii ai lui Dumnezeu, ei nu ar fi plini de nesocotintã, plãceri si usurãtate; nici unul nu ar face remarci nesãbuite si nu ar conduce si pe altii la o comportare similarã. O minte care intentioneazã sã dobândeascã rãsplata, sã-si asigure cerul, va respinge cu fermitate si cu hotãrâre orice încercare de a fi distrasã de la lucrurile religioase.          

    Un mare pericol rezidã din a trata cu indiferentã acest subiect; nici o nesãbuintã nu este atât de subtilã ca lenea si lipsa de activitate la nivelul gândirii. În orice directie privim, vedem tineri cu caractere frivole. Toti tinerii din aceastã categorie ar trebui evitati, pentru cã ei reprezintã un pericol. Dacã pretind cã sunt crestini, cu atât mai mult trebuie sã fie de temut. Mintea lor a rãmas la un nivel inferior si va fi mult mai usor ca ei sã vã tragã în jos, la nivelul lor, decât ca voi sã-i ridicati la gânduri înalte, care înnobileazã, si la o vietuire sfântã.

    Pentru a face tot ce puteti mai bine în a da laudã lui Dumnezeu, prietenii vostri trebuie sã fie astfel, încât sã pãstrati în minte distinctia dintre sacru si profan. Dacã vreti sã aveti vederi largi, gânduri si aspiratii nobile, alegeti-vã prieteni care vor întãri principiile adevãrate. Faceti ca fiecare gând si scop al fiecãrei actiuni sã se lege de asigurarea si împletirea vietii viitoare cu fericirea vesnicã.

- "Youth's Instructor", 8 octombrie 1896.

ELLEN  G.  WHITE