Caracterul amagitor al pacatului - 21

        Nu este nimic mai perfid decât caracterul amãgitor al pãcatului. Dumnezeul fals al lumii acesteia este cel care însealã, orbeste si duce la nimicire. Satana nu intrã cu cortegiul ispitelor sale deodatã. El îmbracã aceste ispite cu o asemuire de bine. El amestecã plãcerile si nebunia cu ceva foloase si sufletele amãgite fac din aceasta o scuzã cã un mare bine ar fi de câstigat dacã se ia parte la ele. Dar aceasta este numai partea înselãtoare. Acestea sunt mestesugurile infernale ale Satanei, mascate. Sufletele înselate fac un pas, apoi sunt gata sã facã si pe celãlalt. O, cu cât este mai plãcut sã urmeze pornirile inimilor lor proprii, decât sã stea împotrivã si sã reziste primei provocãri a acestui dusman viclean si astfel sã facã a dispare locurile pe unde poate sã intre!

        O, cum asteaptã Satana sã vadã cât mai repede cã momeala a fost apucatã si sã vadã suflete mergând pe calea pregãtitã de el! El nu doreste ca ei sã se lase de rugãciune si continuarea unei forme a datoriilor religioase; cãci în felul acesta ei sunt de mai mare folos în serviciul sãu. El uneste sofisticãria si laturile sale amãgitoare cu viata si ocupatiile lor si în felul acesta cauza lui înainteazã în chip minunat.
 

Cercetare de sine

        Este nevoie de o atentã cercetare de sine si de o cercetare intimã în lumina cuvântului lui Dumnezeu: Sunt eu curat sau stricat cu inima? Sunt eu o fãpturã nouã în Hristos sau am încã o inimã fireascã si îmbrãcatã numai cu o hainã nouã pe dinafarã? Transportati-vã în fata tribunalului lui Dumnezeu si în lumina lui Dumnezeu vedeti dacã mai este vreun pãcat ascuns, vreo nelegiuire, vreun idol pe care încã nu l-ati jertfit. Rugati-vã, da, rugati-vã ca niciodatã mai înainte, ca sã nu fiti înselati de amãgirile lui Satana; ca sã nu dati loc unui spirit neatent, nepãsãtor si desert si sã împliniti îndatoririle religioase numai spre a vã linisti constiinta...

        Dintre pãcatele care constituie la fel un semn al zilelor din urmã, este si acela cã pretinsii crestini sunt mai mult iubitori de plãceri, decât iubitori de Dumnezeu. Lucrati în mod sincer cu sufletele voastre. Cercetati-le cu atentie. Cât de putini, dupã o credincioasã cercetare, pot sã ridice fruntea spre cer si sã zicã: "Eu nu sunt dintre aceia care sunt descrisi astfel. Eu nu sunt iubitor mai mult de plãceri decât iubitor de Dumnezeu"! Cât de putini pot spune: "Eu sunt mort fatã de lume; acum trãiesc viata prin credinta în Fiul lui Dumnezeu. Viata mea este ascunsã cu Hristos în Dumnezeu si când Se va arãta Cel care este viata mea,
atunci mã voi arãta si eu cu El în mãrire"!

        Iubire si har de la Dumnezeu! O, har pretios! mai de pret decât aurul curat! El înaltã si înnobileazã spiritul mai mult decât oricare alte principii. El întemeiazã inima si sentimentele pe Cer. În timp ce acei din jurul nostru pot fi încurcati în desertãciunea lumeascã, cãutare de plãceri si nebunie, conversatia noastrã este în ceruri, de unde asteptãm pe Mântuitorul. Sufletul cautã pe Dumnezeu pentru iertare si pace, pentru neprihãnire si adevãratã sfintenie. Convorbirea cu Dumnezeu si contemplarea lucrurilor de sus, transformã sufletul dupã chipul lui Hristos. - Review and Herald, 11 mai 1886.
 

ELLEN  G.  WHITE