Tãrie de caracter prin luptã - 19

        Primii treizeci de ani ai vietii lui Hristos au fost petrecuti în neînsemnatul sat Nazaret. Locuitorii acestui sat ajunseserã de proverb pentru rãutatea lor. De aici si întrebarea lui Natanael: "Poate iesi ceva bun din Nazaret?" Evanghelistii vorbesc foarte putin despre prima parte a vietii lui Hristos. Afarã de o scurtã povestire despre mersul împreunã cu pãrintii Sãi la Ierusalim, mai avem aceastã simplã declaratie: "Si pruncul crestea si Se întãrea în duh si întelepciune; si harul lui Dumnezeu era asupra Lui".

        Hristos este exemplul nostru în toate. Dupã orânduirea lui Dumnezeu, copilãria Sa a fost petrecutã în Nazaret, unde locuitorii aveau asa un caracter, încât El era continuu expus ispitelor si era necesar pentru El sã Se pãzeascã spre a rãmâne curat si nepãtat în mijlocul multimii de pãcate si rãutãti. Nu Hristos Însusi Si-a ales locul acesta. Tatãl Sãu ceresc alese pentru El locul acesta, unde caracterul Sãu avea sã fie pus la probã si încercat în diferite chipuri. Copilãria lui Hristos a fost supusã la încercãri, greutãti si lupte grele, pentru ca sã-Si poatã forma un caracter desãvârsit, care sã facã din El un exemplu desãvârsit pentru copii, tineret si întreaga omenire.

        Copiii si tineretul se gãsesc adesea în situatii în care împrejurãrile nu sunt favorabile unei vieti crestine si sunt gata numaidecât sã cedeze ispitelor, aducând ca scuzã pentru urmarea unei cãi pãcãtoase cã împrejurãrile au fost neprielnice. Hristos a ales viata retrasã si printr-o viatã de muncã, a cãutat sã fie continuu ocupat. El nu a invitat ispita, ci s-a tinut departe de societatea acelora a cãror influentã era corupãtoare. Hristos Îsi puse piciorul pe calea cea mai de neasemuit, pe care copiii si tineretul vor fi chemati sã umble vreodatã. El nu Si-a fãcut parte de o viatã de belsug si nepãsare. Pãrintii Sãi erau sãraci si depindeau de truda lor zilnicã pentru întretinere; asadar, viata lui Hristos a fost o viatã de sãrãcie, renuntãri si lipsã. El a împãrtãsit cu pãrintii Sãi viata lor de muncã sârguincioasã.
 

Curãtenia nu depinde de împrejurãri

        Nimeni nu va fi chemat sã desãvârseascã un caracter crestin în împrejurãri mai neprielnice decât acelea ale Mântuitorului nostru. Faptul cã Hristos a trãit treizeci de ani în Nazaret, de unde multi socoteau o minune ca sã poatã iesi ceva bun, este o mustrare pentru tineretul care socoteste cã trebuie sã-si mai adapteze religia la împrejurãri. Dacã mediul înconjurãtor al tineretului este neplãcut si cu totul rãu, multi fac din aceasta o scuzã pentru a nu-si desãvârsi caracterul crestin. Exemplul lui Hristos va fi o mustrare împotriva ideei cã urmasii Sãi depind de loc, avutie sau prosperitate, spre a duce o viatã nepãtatã. Hristos avea sã-i învete cã credinciosia lor avea sã facã onorabil orice loc sau pozitie, unde providenta lui Dumnezeu i-a chemat, oricât de umil ar fi.

        Viata lui Hristos avea de scop sã arate cã curãtenia, statornicia si tãria de principii nu atârnã de viata eliberatã de greutãti, sãrãcie si împotrivire. Hristos a îndurat fãrã murmur încercãrile si lipsurile de care se plâng asa de multi tineri. Si aceastã disciplinã este chiar experienta de care au nevoie tinerii, ce va da tãrie caracterelor lor, si-i va face asemenea lui Hristos, tari în spirit ca sã se împotriveascã ispitei. Dacã ei se despart de influenta acelora care i-ar duce pe cãi lãturalnice si ar corupe moralul lor, nu vor fi înfrânti de amãgirile lui Satana. Prin rugãciune zilnicã cãtre Dumnezeu, ei vor primi întelepciune si har de la El ca sã înfrunte lupta si asprele realitãti ale vietii si sã iasã biruitori. Credinciosia si limpezimea mintii pot sã fie pãstrate numai prin veghere si rugãciune. Viata lui Hristos este un exemplu de energie stãruitoare, care n-a fost lãsatã sã slãbeascã prin defãimare,
batjocurã, lipsã sau greutãti.

        La fel trebuie sã fie si cu tineretul. Dacã încercãrile se înmultesc în jurul lor, ei trebuie sã stie cã Dumnezeu le pune la încercare credinciosia. Si în mãsura în care ei îsi vor pãstra integritatea de caracter în timpul descurajãrilor, în aceeasi mãsurã va creste si tãria lor, statornicia si puterea lor de rãbdare si ei vor deveni tari în cele spirituale. - The Youth's Instructor, martie, 1872.
 

Moarte, iar nu dezonoare

    Alegeti mai degrabã ocara, despãrtirea de prieteni sau orice altã suferintã, decât sã vã mânjiti sufletul în pãcat. Moarte, iar nu dezonoare prin cãlcarea legii lui Dumnezeu, ar trebui sã fie deviza fiecãrui crestin. - "Mãrturii", vol.5, p.147.

ELLEN  G.  WHITE