Înãltimi ce pot fi atinse - 6

        Iubiti tineri, care este tinta si scopul vietii voastre? Râvniti voi dupã o educatie care sã vã facã sã aveti un nume si un loc de frunte între oameni? Nutriti voi gândul pe care nu îndrãzniti sã-l rostiti, cã veti ajunge într-o zi la culmea puterii intelectuale, cã veti putea sta în sfaturile deliberative si legiuitoare si veti ajuta la decretarea de legi pentru natiune? Nu este nimic de condamnat în aceste dorinti. Fiecare dintre voi poate sã-si punã o tintã. Nu vã multumiti cu talente mijlocii. Puneti-vã tinte înalte si nu crutati nici o obosealã pânã nu le ajungeti.

Religia este temelia vietii

Temerea de Domnul stã la temelia adevãratei stãri de mãrire. Cinstea, cinstea neclintitã, este principiul pe care trebuie sã-l luati cu voi în toate împrejurãrile vietii. Trãiti religia în viata voastrã de scoalã, în locuinta voastrã, în toate lucrurile voastre. Întrebarea importantã care vi se pune acum este cum sã alegeti si sã desãvârsiti studiile voastre pentru a vã putea mentine tãria
si curãtenia unui caracter crestin nepãtat, preferând tintele cele înalte ale Evangheliei tuturor nãzuintelor si intereselor vremelnice.

Acum voi trebuie sã clãditi cât veti putea mai bine, spre a vã lega în asa fel de societate si de viatã încât sã puteti rãspunde scopului pentru care Dumnezeu v-a creat. Ca urmasi ai lui Hristos voi nu sunteti scutiti de a vã ocupa cu lucrurile pãmântesti, dar trebuie sã trãiti religia voastrã. Oricare ar fi lucrarea pe care sunteti hotãrâti sã o faceti, niciodatã sã nu vã lãsati dusi de
ideea cã nu puteti trage un folos din ea, dacã nu sacrificati vreun principiu.
 

Rãspunderi înalte

Sustinuti de principiul religios, puteti sã vã urcati la orice înãltime doriti. Ati fi fericiti sã vã vedeti urcând spre nobila înãltime la care Dumnezeu doreste sã ajungeti. Isus iubeste scumpul tineret si nu-I place sã vadã cã tinerii crescând, rãmân cu talentele necultivate si nedezvoltate. Ei ar putea sã devinã bãrbati tari, de principii, potriviti pentru a fi însãrcinati cu rãspunderi mari
si în acest scop ei pot sã-si încordeze orice fibrã în deplinã libertate.

Dar niciodatã nu sãvârsiti o crimã mai mare ca atunci când pervertiti puterile care v-au fost date de Dumnezeu, pentru a face rãu si a distruge pe altii. Existã oameni înzestrati cu daruri, care folosesc iscusinta lor spre a împrãstia ruina moralã si coruptia; dar toatã sãmânta aceasta semãnatã, va aduce un seceris de care nu se vor mândri. Este un lucru îngrozitor sã folosesti în asa fel talentele date de Dumnezeu încât sã aduci blestem si vai, în loc de binecuvântare, asupra societãtii. La fel de îngrozitor este sã învelim într-o pânzã talentul care ni s-a încredintat si sã-l ascundem undeva în lume, pentru cã aceasta înseamnã lepãdarea cununii vietii. Dumnezeu pretinde serviciul nostru. Pentru fiecare ins se gãsesc rãspunderi de purtat, iar noi putem sã împlinim marea misiune a vietii, numai când aceste rãspunderi sunt primite pe deplin si împlinite cu credinciosie si constiinciozitate.

Influenta religiei

Înteleptul zice: "Dar adu-ti aminte de Fãcãtorul tãu în zilele tineretii tale". Sã nu vã închipuiti cã religia vã va face posomorâti si tristi si cã vã va închide calea cãtre succes. Religia lui Hristos nu va distruge si nici nu va slãbi nici chiar o singurã parte bunã din voi. În nici un fel aceasta nu vã împiedicã sã vã bucurati de o fericire adevãratã: ea nu are ca scop sã micsoreze folosul vostru în viatã sau sã vã facã nepãsãtori fatã de cerintele prietenilor si societãtii. Ea nu îmbracã viata în hainã de sac; ea nu se dã pe fatã prin oftãri adânci si prin gemete. Nu, nu; aceia care în orice dau lui Dumnezeu locul cel dintâi, cel din urmã si cel mai bun, sunt cei mai fericiti oameni de pe fata pãmântului. Zâmbetul si buna dispozitie nu dispar de pe fetele lor. Religia nu face pe cel ce o primeste nepoliticos si aspru, murdar si lipsit de amabilitate; din contrã, ea îl înaltã si îl înnobileazã, îi rafineazã gusturile, îi sfinteste judecata si îl face potrivit pentru societatea fiintelor ceresti si pentru locuinta pe care Isus a mers s-o pregãteascã.

Niciodatã sã nu pierdem din vedere faptul cã Isus este un izvor de bucurie. Lui nu-I face plãcere mizeria fiintelor omenesti, ci doreste sã vadã pe oameni fericiti. Crestinii au la dispozitie multe izvoare de fericire si ei pot sã spunã fãrã pic de gresealã care plãceri sunt îngãduite si potrivite. Ei se pot bucura de acele distractii care nu vor istovi mintea si nu vor înjosi sufletul, asa dupã cum nici nu vor duce la dezamãgire, nici nu vor lãsa o rea influentã care sã distrugã respectul de sine sau sã închidã calea spre folos. Dacã pot sã ia pe Isus cu ei si sã aibã continuu spiritul de rugãciune, sunt în sigurantã deplinã...

Folosirea talentelor noastre

Tinerii mei prieteni, temerea de Domnul stã la temelia oricãrei înaintãri; ea este începutul întelepciunii. Tatãl vostru ceresc cere ceva de la voi, pentru cã, fãrã sã-L fi rugat sau sã fi meritat, El a dat bunãtãtile providentei Sale si mai mult decât aceasta, El v-a dat tot cerul într-un singur dar, acela al Fiului Sãu iubit. Ca rãspuns la acest dar nepretuit, El cere de la voi ascultare de bunãvoie. Deoarece sunteti rãscumpãrati cu pret, sângele cel pretios al Fiului lui Dumnezeu, El cere ca sã faceti o dreaptã folosire a privilegiilor de care vã bucurati. Însusirile mintii si inimii voastre sunt daruri de la Dumnezeu, talente care v-au fost încredintate pentru o dreaptã folosire si nu aveti voie sã lãsati sã dormiteze din lipsã de culturã potrivitã sau sã se schilodeascã si sã se micsoreze din pricina nelucrãrii. Tine de voi dacã veti putea sau nu, sã duceti cu credinciosie greutatea rãspunderilor care vor veni asupra voastrã sau dacã eforturile voastre vor fi bine conduse si spre folosul vostru.

Noi suntem înconjurati de primejdiile zilelor din urmã. Întreg cerul se intereseazã de caracterul pe care vi-l fãuriti. S-au luat toate mãsurile de prevedere ca voi sã puteti fi pãrtasi ai naturii divine, fugind de stricãciunea care este în lume. Omul nu este lãsat singur pentru a învinge puterile celui rãu prin propriile sale slabe eforturi. Ajutorul stã la îndemânã si va fi oferit oricãrui suflet, care-l doreste. Îngerii lui Dumnezeu, care urcã si coboarã scara pe care Iacob a vãzut-o în viziune, sunt gata sã ajute orice suflet, care vrea sã se ridice pânã la cea mai mare înãltime a cerului. Ei pãzesc poporul lui Dumnezeu si supravegheazã fiecare pas fãcut. Aceia care apucã pe calea cea luminoasã, vor fi rãsplãtiti; ei vor intra în bucuria Domnului lor. - "Fundamentele Educatiei Crestine", p. 82-86.

Un înalt ideal de atins

Idealul lui Dumnezeu cu privire la copiii Sãi este mai înalt decât ar putea ajunge cea mai înaltã cugetare omeneascã. A ajunge divin, a ajunge asemenea lui Dumnezeu - iatã tinta de atins. Înaintea scolarului stã deschisã o cale de neîncetatã înaintare. El are de atins o tintã, de întruchipat un caracter, care cuprinde în sine tot ce este bun, curat si nobil. El va face cât mai repezi si cât mai înaintate progrese în orice ramurã de adevãratã cunostintã. Dar silintele sale vor fi îndreptate spre dobândirea unor lucruri care sunt cu atât mai sus de interesele egoiste si lumesti, cu cât este cerul mai sus fatã de pãmânt. - "Educatie", p.16
 

Canale ale harului lui Dumnezeu

Este privilegiul oricãrui suflet de a fi un canal viu prin care Dumnezeu sã poatã împãrtãsi acestei lumi comorile harului Sãu si bogãtia de nepãtruns a lui Hristos. Nimic nu doreste Hristos mai mult, decât de a avea unelte care sã reprezinte lumii Spiritul si caracterul Sãu; si nu existã nimic de care sã aibã lumea atât de mare nevoie, decât de o descoperire a iubirii Mântuitorului prin oameni. Cerul întreg cautã canale prin care sã poatã curge untdelemnul sfânt spre a aduce inimilor oamenilor bucurie si binecuvântare. - "Parabolele Domnului Hristos", p.382.

ELLEN  G.  WHITE