Culmi ale succesului - 4

        "Temerea de Domnul este începutul întelepciunii". Multi dintre tinerii nostri nu simt trebuinta sã-si înhame puterile în lucru încordat ca sã facã tot ce pot mai bine în orice timp si în orice împrejurare. Ei nu au înaintea ochilor temerea de Dumnezeu, iar cugetele lor nu sunt curate si înalte.

        Tot cerul este pus în cunostintã de fiecare cuget si de fiecare faptã. se poate ca faptele voastre sã nu fie vãzute de tovarãsii vostri, dar ele sunt descoperite înaintea ochilor atoatevãzãtori ai îngerilor. Îngerii au îndatorirea sã slujeascã acelora care se strãduiesc sã învingã orice deprindere rea si sã rãmânã neatinsi de înselãciunile lui Satana.

Integritate credincioasã

Puterea micilor fapte rele si a micilor nesocotinte în ce priveste influentarea caracterului, nu este luatã în seamã asa cum ar trebui. Cele mai mari si cele mai înalte principii ne sunt descoperite în Cuvântul lui Dumnezeu. Ele ne sunt date sã întãreascã orice efort al nostru spre bine, sã ne controleze si sã ne echilibreze mintea si sã ne îndemne a nãzui sã ajungem la culmea cea mai înaltã.

În viata lui Iosif, a lui Daniel si a tovarãsilor lui, vedem cum lantul de aur al adevãrului poate lega pe tineri de tronul lui Dumnezeu. În felul acesta ei n-ar mai putea fi ispititi sã ne îndepãrteze de la calea integritãtii. Ei au pretuit favoarea din partea lui Dumnezeu mai presus decât favoarea si lauda  din partea printilor, iar Dumnezeu i-a iubit si i-a ocrotit sub scutul Sãu. Din pricina credincioasei lor integritãti, din pricina hotãrârii lor neclintite de a onora pe Dumnezeu mai presus de orice putere omeneascã, Domnul în mod vãdit îi onorã înaintea oamenilor. Ei au fost onorati de Domnul, Dumnezeul ostirilor, a cãrui putere este peste toate lucrãrile mâinilor Sale, în ceruri sus sau jos pe pãmânt. Acesti tineri nu s-au rusinat sã se arate asa cum erau
într-adevãr. Chiar la curtea împãratului, prin cuvintele, obiceiurile si faptele lor au mãrturisit credinta în Domnul, Dumnezeul cerului. Ei au refuzat sã se plece fatã de orice poruncã pãmânteascã, prin care onoarea lui Dumnezeu ar fi fost defãimatã. Ei aveau putere din cer spre a da mãrturie de ascultarea lor de Dumnezeu.

ªi voi ar trebui sã fiti gata a urma pilda acestor nobili tineri. Niciodatã sã nu vã rusinati de principiile voastre; ridicati-le sus si lãsati-le sã fâlfâie în ochii oamenilor si ai îngerilor. Nu vã lãsati stãpâniti de o falsã modestie, de o prevedere falsã care vã îndeamnã sã mergeti pe o cale contrarã acestui sfat. Prin cuvintele voastre alese si printr-o hotãrâtã activitate, prin bunãvointa voastrã, prin evlavia voastrã serioasã, mãrturisiti-vã în chip vãdit credinta, fiind convinsi cã Hristos va ocupa tronul în templul sufletului; si puneti toti talantii vostri fãrã rezervã la picioarele Sale, spre a fi folositi în serviciul Sãu.

Consacrare deplinã

Pentru binele vostru, atât prezent cât si vesnic, este de folos sã vã consacrati cu totul pentru adevãr, ca lumea sã stie unde stati. Multi nu sunt pe deplin consacrati lucrãrii lui Dumnezeu si pozitia lor nehotãrâtã este prin ea însãsi un izvor de slãbiciune si o piatrã de poticnire pentru altii. Fãrã principii bine întemeiate, asa neconsacrati cum sunt ei, valurile ispitei îi vor abate de la ceea ce ei stiu cã este bine si ei nu fac eforturi sfinte spre a birui orice rãu, si prin îndreptãtirea dãruitã de Hristos, sã-si desãvârseascã un caracter neprihãnit.

Lumea are dreptul sã stie precis ce poate sã se nãdãjduiascã de la orice fiintã omeneascã inteligentã. Acela care este întruparea vie a principiilor neclintite, hotãrâte si drepte, va fi o putere vie fatã de tovarãsii sãi si va influenta si pe altii prin crestinismul sãu. Multi nu cunosc si nu înteleg cât de mare este influenta cuiva spre bine sau rãu. Fiecare elev trebuie sã înteleagã cum cã principiile pe care si le însuseste devin o influentã vie si lucrãtoare asupra caracterului. Acela care primeste pe Hristos ca Mântuitor al sãu personal, va iubi pe Isus si pe toti cei pentru care a murit Hristos; cãci Hristos va fi în el un râu de apã care curge în viata vesnicã. El se va lãsa condus în totul de Hristos.

Asigurati-vã libertatea

Faceti ca onoarea lui Dumnezeu sã fie o lege a vietii voastre, de la care sã nu vã abatã nici o ispitã si nici un interes lãuntric, cãci "atât de mult a iubit Dumnezeu  lumea, cã a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, sã nu piarã, ci sã aibã viatã vesnicã". Ca o persoanã mântuitã si liberã, rãscumpãratã printr-un pret infinit, Dumnezeu cere din partea ta sã-ti afirmi libertatea si sã-ti folosesti puterile dãruite de Dumnezeu în vederea împãrãtiei cerurilor. Nu mai sta sub sclavia pãcatului,
ci ca slujitor credincios al Regelui regilor, dovedeste-ti credinciosia fatã de Dumnezeu.

Prin Isus Hristos dovediti cã sunteti vrednici de adevãrul sfânt cu care v-a onorat Domnul, revãrsând asupra voastrã viatã si har. Voi trebuie sã vã împotriviti si sã nu ascultati de puterea celui rãu. Ca ostasi ai lui Hristos noi trebuie sã primim cu tot cugetul si cu tot sufletul nostru în orice împrejurare conditiile mântuirii, sã avem principii bune si sã lucrãm dupã ele. Întelepciunea divinã sã fie candela piciorului nostru. Fiti sinceri fatã de voi însivã, fiti credinciosi fatã de Dumnezeul vostru.
Orice poate fi clãtinat, se va clãtina; dar înrãdãcinati si întemeiati în adevãr, voi veti rãmâne împreunã cu toate cele care nu se pot clãtina. Legea lui Dumnezeu este statornicã, de neschimbat, pentru cã este expresia caracterului lui Iehova. Luati-vã hotãrârea ca nu cumva prin cuvântul sau influenta voastrã sã aruncati o cât de micã dezonoare asupra autoritãtii sale.

Predare deplinã

A avea credinta lui Hristos înseamnã sã fiti cu totul predati lui Dumnezeu si sã vã lãsati cãlãuziti de Duhul Sfânt. Prin darul Duhului Sfânt vã va fi datã putere moralã si nu numai cã talantii încredintati vouã mai înainte vor fi folositi în serviciul lui Dumnezeu, dar si puterea lor efectivã va fi mãritã cu mult mai mult. Predarea deplinã a puterilor noastre lui Dumnezeu simplificã într-o mare mãsurã problema vietii. Ea slãbeste si scurteazã mii de lupte pe care le ducem cu patimile inimii firesti. Religia este
ca un lant de aur care leagã sufletele, atât ale celor tineri cât si ale celor în vârstã, de Hristos. Prin ea, cei ascultãtori si primitori sunt trecuti cu bine dincolo de cãrãrile întunecoase si gloduroase pânã la cetatea lui Dumnezeu.

Tineri cu însusiri obisnuite dar care au primit educatia si sfatul învãtãtorilor însufletiti de principii alese si curate pot ajunge prin aceastã lucrare educativã vrednici de acele pozitii de încredere la care au fost chemati de Dumnezeu. Dar sunt si tineri care vor da înapoi din pricinã cã nu s-au hotãrât sã biruie înclinatiile firesti si nu  au plecat urechea la glasul lui Dumnezeu din Cuvântul Sãu. Ei n-au ridicat un zid de apãrare în jurul sufletului lor care sã-i apere de ispite si nu si-au luat hotãrârea de a-si face datoria cu orice pret. Ei sunt ca un om care, gãsindu-se pe un drum primejdios, leapãdã orice ajutor de cãlãuzire si îndrumare prin care ar putea sã fie ferit de nenorocire si pierzare si astfel merge la o nimicire sigurã.

Alegerea soartei

O, dacã fiecare si-ar da seama cã el însusi este arbitrul soartei sale! Fericirea din viata aceasta, cum si din cea viitoare, viata vesnicã, depind de tine. Prin alegerea ta poti sã te întovãrãsesti cu persoane, care prin influenta lor vor strica gândurile, cuvintele si moralul tãu. Tu poti lãsa frâu liber poftei si patimii si astfel sã te ruinezi în cel mai rãu grad. Influenta ta poate sã atingã si pe altii si tu poti ajunge cauza ruinei acelora, pe care ai fi putut sã-i aduci la Hristos. Tu te poti depãrta de Hristos,
de adevãr, de sfintenie si de cer. În ziua de judecatã cel pierdut poate arãta spre tine si zice: "Dacã n-ar fi fost influenta lui, nu m-as fi poticnit pe cale si nu mi-as fi bãtut joc de credintã. El a avut luminã, el cunostea calea spre cer. Eu am fost nestiutor si am mers orbeste pe calea mea spre pierzare". O, ce rãspuns vom putea da fatã de o astfel de învinuire? Cât de însemnat este ca fiecare sã ia seama încotro conduce sufletele! Noi suntem în fata lumii vesnice si cu câtã atentie ar trebui sã socotim pretul
influentei noastre! N-ar trebui sã îndepãrtãm din minte gândul despre cele vesnice, ci sã ne obisnuim sã ne întrebãm totdeauna: Oare purtarea aceasta va fi plãcutã lui Dumnezeu?
Care va fi influenta faptelor mele asupra sufletelor acelora care au mai putinã luminã si cunosc mai putin ce este bine sã se facã?

Cercetare de sine

Tinerii sã cerceteze Scripturile si sã facã ceea ce cred ei cã ar fi fãcut Hristos, dacã ar fi fost în împrejurãri asemãnãtoare. Privilegiile noastre de a câstiga cunostinta din cer au pus asupra noastrã rãspunderi mari si cu multã îngrijorare sã ne întrebãm: Merg eu în luminã? Oare merg eu pe calea cea bunã, potrivit marii lumini care mi-a fost datã sau fac cãrãrile asa de strâmbe încât cei schiopi sã fie abãtuti de pe cale?...

Noi trebuie sã fim stãpâniti de un sentiment adânc si statornic cu privire la valoarea, sfintenia si autoritatea adevãrului. Razele strãlucitoare ale luminii ceresti lumineazã cãrarea voastrã, iubiti tineri, si rugãmintea mea este ca voi sã folositi cât mai bine ocaziile care vã sunt date. Primiti si pãstrati orice razã trimisã din cer si calea voastrã va deveni din ce în ce mai strãlucitoare pânã va ajunge la ziua deplinã. - The Youth's Instructor, 2 februarie 1893

ELLEN  G.  WHITE