STIINTA MÂNTUIRII, CEA DINTÂI DINTRE STIINTE
Scolile înfiintate în mijlocul nostru implică multă responsabilitate; căci sunt în joc interese importante. Într-o manieră deosebită, scolile noastre sunt un spectacol pentru îngeri si pentru oameni. Cunoasterea diferitelor stiinte înseamnă putere si este scopul lui Dumnezeu ca în scolile noastre să se predea cele mai noi descoperiri ale stiintei, ca o pregătire în vederea lucrării care va precede scenele de încheiere a istoriei acestui pământ. Adevărul trebuie să ajungă până în cele mai îndepărtate margini ale pământului prin agenti instruiti pentru această lucrare. Însă, în timp ce cunoasterea stiintei înseamnă o anumită putere, cunoasterea pe care Domnul Isus în persoană a venit să o împartă lumii a fost cunostinta Evangheliei. Lumina adevărului avea să strălucească până la cele mai îndepărtate margini ale pământului, iar acceptarea sau respingerea soliei lui Dumnezeu avea să marcheze destinul vesnic al sufletelor. Planul de mântuire avea locul lui în sfaturile Celui Infinit din toată vesnicia. Evanghelia este descoperirea dragostei lui Dumnezeu fată de oameni si reprezintă tot ceea ce este esential pentru fericirea si bunăstarea omenirii. Lucrarea lui Dumnezeu pe pământ este de o importantă incomensurabilă, iar obiectivul special al lui Satana este acela de a o înlătura din vedere si din minte, pentru ca înselăciunile lui măiestre să fie eficiente si să-i distrugă pe aceia pentru care a murit Hristos. Scopul Său este de a face ca descoperirile oamenilor să fie înăltate mai presus de întelepciunea lui Dumnezeu. Când mintea este ocupată cu conceptii si teorii omenesti, excluzându-se astfel întelepciunea lui Dumnezeu, aceasta poartă pecetea idolatriei. Stiinta, pe nedrept numită astfel, a fost înăltată mai presus de Dumnezeu, natura mai presus de Făcătorul ei, si cum ar putea oare Dumnezeu privi asupra unei asemenea întelepciuni? Biblia descrie toată datoria pe care o are omul. Solomon spune: "Teme-te de Dumnezeu si păzeste poruncile Lui; aceasta este datoria oricărui om" (Eclesiastul 12,13). Voia lui Dumnezeu este descoperită în Cuvântul scris, si aceasta este cunostinta esentială. Întelepciunea omenească, cunoasterea diferitelor limbi constituie un ajutor pentru lucrarea misionară. O întelegere a obiceiurilor oamenilor, localizarea în timp a evenimentelor reprezintă o cunostintă practică; căci ea ajută în clarificarea cifrelor care sunt date în Biblie, prin faptul că scot la iveală puterea lectiilor lui Hristos; însă nu este neapărat necesar să se cunoască aceste lucruri. Omul rătăcitor poate găsi calea care este trasată pentru cei mântuiti pentru a merge pe ea si nu se va găsi nici o scuză pentru cineva care va pieri deoarece a interpretat gresit Scripturile. Biblia proclamă orice principiu vital, fiecare datorie este descoperită în mod clar, fiecare obligatie este evidentă. Mântuitorul a rezumat toată datoria omului. El spune: "Să iubesti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău si cu tot cugetul tău si pe aproapele tău ca pe tine însuti." În acest cuvânt, planul mântuirii este zugrăvit în mod clar. Darul vietii vesnice este promis cu conditia credintei mântuitoare în Hristos. Puterea Duhului Sfânt este reliefată ca fiind agent în lucrarea de mântuire a omului. Răsplata celor credinciosi, pedeapsa celor vinovati, toate acestea sunt prezentate în cuvinte clare. Pentru toti cei care aud si împlinesc cuvintele lui Hristos, Biblia contine stiinta mântuirii. Apostolul spune: "Toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu si de folos ca să învete, să mustre, să îndrepte, să dea întelepciune în neprihănire; pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare bună." Biblia se tălmăceste pe ea însăsi. Un pasaj se dovedeste a fi o cheie care va descuia alte pasaje si, în acest fel, cele mai adânci semnificatii ale Cuvântului vor fi luminate. Comparând diverse texte care tratează acelasi subiect, privind asupra mesajului fiecăruia, adevărata însemnătate a Scripturilor va fi evidentiată. Multi gândesc că trebuie să consulte comentarii ale Scripturilor pentru a putea întelege însemnătatea Cuvântului lui Dumnezeu, si noi nu ne situăm pe pozitia că aceste comentarii nu ar trebui studiate; însă va trebui mult discernământ pentru a descoperi adevărul lui Dumnezeu din multimea cuvintelor omenesti. Cât de putin a fost făcut de către Biserică, în calitate de trup ce sustine a crede în Biblie, pentru a aduna laolaltă nestematele Cuvântului lui Dumnezeu într-un lant perfect al adevărului! Nestematele adevărului nu zac la suprafată, asa cum presupun multi. Mintea dibace a confederatiei răului este tot timpul la lucru pentru a îndepărta din atentie adevărul si pentru a aduce în centrul atentiei părerile oamenilor mari. Vrăjmasul face tot ce îi stă în putintă pentru a întuneca lumina cerească prin intermediul procesului educational; căci el nu doreste ca oamenii să audă vocea Domnului spunând: "Iată drumul, mergeti pe el." Perlele adevărului sunt împrăstiate pe câmp spre a fi descoperite; însă ele zac îngropate sub traditiile omenesti, sub cuvintele si poruncile oamenilor, iar întelepciunea din cer a fost practic ignorată; căci Satana a avut succes în a face lumea să creadă că realizările si cuvintele oamenilor sunt de o mare importantă. Domnul Dumnezeu, Creatorul lumilor, a dat lumii Evanghelia cu un pret infinit. Prin acest instrument divin, celor care vin la fântâna vietii le sunt deschise izvoare de bucurie, înviorătoare, de mângâiere si alinare cerească. Există încă filoane ale adevărului care trebuie descoperite; însă lucrurile spirituale trebuie judecate spiritual. Mintile întunecate de păcat nu pot pretui valoarea adevărului asa cum este el în Isus. Când se practică nedreptatea, oamenii nu simt nevoia de a face eforturi stăruitoare, cu rugăciune si meditatie, pentru a întelege ceea ce trebuie să stie, căci, dacă nu, vor pierde cerul. Atât de mult timp au fost sub umbra vrăjmasului, încât ei văd adevărul asa cum oamenii privesc anumite obiecte printr-un geam înnegrit de fum sau diform; căci toate lucrurile sunt întunecate si pervertite în ochii lor. Vederea lor spirituală este slabă si nedemnă de încredere; căci ei privesc la întuneric si se îndepărtează de lumină. Însă aceia care sustin a crede în Isus ar trebui să se îndrepte spre lumină. Ei trebuie să se roage zilnic pentru ca lumina Duhului Sfânt să lumineze de pe paginile cărtii sfinte, pentru a fi în stare să înteleagă lucrurile Duhului lui Dumnezeu. Trebuie să ne încredem pe deplin în Cuvântul lui Dumnezeu, căci altfel vom fi pierduti. Cuvintele oamenilor, oricât de mari ar fi, nu sunt în stare să ne facă desăvârsiti, să ne înzestreze pe deplin pentru orice lucrare bună. "Dumnezeu v-a ales de la început pentru mântuire, prin sfintirea Duhului si prin credinta în adevăr." În acest text sunt descoperiti cei doi agenti implicati în mântuirea omului - influenta divină si credinta puternică, vie, a celor care Îl urmează pe Domnul Hristos. Prin sfintirea lucrată de Duhul si prin credinta în adevăr ajungem noi împreună lucrători cu Dumnezeu. Dumnezeu asteaptă cooperarea bisericii Sale. El nu are în plan să adauge un nou element pentru a face eficient Cuvântul Său; El a făcut marea Sa lucrare dând Duhul Său lumii. Sângele lui Isus, Duhul Sfânt, Cuvântul divin, toate sunt ale noastre. Obiectivul pentru care s-au făcut aceste investitii de către cer se află în fata noastră - sufletele pentru care a murit Hristos - si depinde de noi dacă ne prindem de făgăduintele pe care ni le-a dat Dumnezeu si devenim împreună lucrători cu El; căci agentul divin si cel omenesc trebuie să coopereze în această lucrare. Motivul pentru care multi asa-zisi crestini nu au o experientă clară, bine definită, este acela că ei nu consideră că este privilegiul lor de a întelege ce a spus Dumnezeu prin Cuvântul Său. După învierea lui Isus, doi dintre ucenicii Săi călătoreau spre Emaus si Domnul Isus li S-a alăturat pe cale. Însă ei nu L-au recunoscut pe Domnul lor si au crezut că este un străin, desi Acesta a început de la Moise si de la toti proorocii si le-a tâlcuit, în toate Scripturile, tot ce era cu privire la El. Când s-au apropiat de destinatie, El S-a prefăcut că vrea să meargă mai departe. Dar ei au stăruit de El si au zis: "Rămâi cu noi; căci este spre seară si ziua aproape a trecut. Si a intrat să rămână cu ei. Pe când sedea la masă cu ei, a luat pâinea; si după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o si le-a dat-o. Atunci li s-au deschis ochii si L-au cunoscut; dar El S-a făcut nevăzut înaintea lor. Si au zis unul către altul: 'Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum si ne deschidea Scripturile?'" (Luca 24,27). Atunci El le-a deschis mintea, ca să poată pricepe Scripturile. Aceasta este lucrarea pe care noi asteptăm ca Hristos să o facă si pentru noi; căci ceea ce Domnul a descoperit, este pentru noi si pentru copiii nostri pentru totdeauna. Domnul Isus stia că tot ce nu este în armonie cu ce a descoperit El când a fost pe pământ era minciună si amăgire. El a spus: "Oricine este în adevăr aude glasul Meu". Pentru că a luat parte la sfatul Dumnezeirii, pentru că Si-a avut sălasul în înăltimile vesnice ale Sanctuarului, toate elementele adevărului erau laolaltă în El si din El; căci El era una cu Dumnezeu. "Adevărat, adevărat îti spun că noi vorbim ce stim si mărturisim ce am văzut; si voi nu primiti mărturia noastră. Dacă v-am vorbit despre lucruri pământesti si nu credeti, cum veti crede când vă voi vorbi despre lucrurile ceresti? Nimeni nu s-a suit în cer afară de Cel care S-a pogorât din cer, adică Fiul omului care este n cer." (Ioan 3,11-13) "Orice cuvânt al lui Dumnezeu este curat: este un scut pentru cei ce îsi pun încrederea în El. Să nu adăugati la Cuvintele Lui ca să nu vă mustre si să nu vă găsească mincinosi." "Review and Herald" , 1 decembrie 1891
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
