LUCRAREA ÎN INSTITUTII

           Cei care au sarcina sã  se ocupe  de institutiile  Domnului  au nevoie  de multã putere si har din partea lui Dumnezeu,  ca sã nu umble în contradictie cu  principiile adevãrului.  Multi, foarte multi sunt extrem de  slabi  în a  întelege obligatia  pe care o au de a pãstra adevãrul  în toatã  curãtia sa,  necontaminat de nici o urmã  de gresealã. Primejdia  lor constã  în faptul  cã nu  apreciazã prea  mult  adevãrul, lãsând  astfel  asupra  mintilor impresia  cã nu  are prea  mare importantã  ceea ce credem,  dacã, îndeplinind  planuri nãscocite  de oameni, ne  putem ridica mai presus  de lume, detinând  o pozitie  superioarã, ca si când am ocupa  locul cel mai  înalt.              Dumnezeu cheamã  pe bãrbatii care  au inimile  statornice  de partea  adevãrului,  tari  ca otelul si care  vor sta  neclintiti  în ce priveste integritatea lor, nefiindu-le teamã  de împrejurãri.  El  cheamã  pe bãrbatii care vor rãmâne despãrtiti de dusmanii  adevãrului. El cheamã  pe bãrbatii  care nu vor îndrãzni sã se  bizuie pe bratul de carne,  asociindu-se  cu cei lumesti  pentru a-si  asigura  mijloace pentru înaintarea  lucrãrii Sale - fie  si pentru construirea de institutii. Solomon, prin aliantele  sale  cu  cei necredinciosi, si-a asigurat mult aur  si argint, însã  prosperitatea  sa l-a dus la ruinã.  Oamenii  de astãzi  nu sunt  mai  întelepti  decât el  si ei sunt  tot atât de  predispusi sã cedeze influentelor  care au dus  la cãderea sa. Timp de  mii de ani, Satana a  tot câstigat  experientã în a  însela; iar  de cei  care  trãiesc în acest veac, el se apropie cu o putere  coplesitoare. Singura  noastrã  sigurantã stã în ascultarea de Cuvântul lui  Dumnezeu, care  ne-a fost  dat drept  cãlãuzã sigurã si sfãtuitor. Poporul lui Dumnezeu de astãzi trebuie  sã se  pãstreze distinct si despãrtit de lume, de  spiritul  si influentele ei.              "Iesiti din mijlocul lor  si despãrtiti-vã de  ei."  Vom asculta  noi de glasul lui Dumnezeu  sau vom face  un  lucru pe jumãtate si vom  încerca  sã slujim  atât lui Dumnezeu, cât si lui  Mamona?  Înaintea  fiecãruia  dintre  noi  stã  o lucrarea serioasã. Gândurile  bune, scopurile curate si sfinte  nu vin  la noi în mod natural. Noi trebuie  sã luptãm  pentru ele.  În toate institutiile noastre, în casele de editurã, în colegii si sanatorii, trebuie sã  prindã rãdãcini principiile  curate  si sfinte.  Dacã  institutiile  noastre  sunt ceea ce  Dumnezeu a rânduit  sã fie, cei care  au legãturã cu acestea nu vor lua  modelul  institutiilor lumesti. Ei vor fi  deosebiti, stãpâniti si cãlãuziti de  standardul Bibliei.  Ei nu vor  fi în armonie cu principiile  lumii  pentru a putea  avea stãpânire. Nici un fel  de motivatii nu vor avea forta suficientã sã-i îndepãrteze de pe calea  cea dreaptã  a datoriei.  Cei  care sunt stãpâniti  de Duhul lui  Dumnezeu nu vor cãuta propria  lor plãcere  si distractie. Dacã Hristos  domneste  în inimile  membrilor bisericii Sale,  ei vor rãspunde  chemãrii: "Iesiti din mijlocul lor  si despãrtiti-vã  de ei".  "Nu fiti  pãrtasi pãcatelor lor".   Dumnezeu doreste  sã  învãtãm  lectia solemnã  cã noi însine  ne croim  propria  soartã. Caracterele pe care  ni le formãm în aceastã viatã vor decide dacã suntem sau  nu potriviti sã trãim  în veacurile vesnice.  Nici un om  nu se poate aventura sã  slujeascã  si lui Dumnezeu, si lui  Mamona si sã se  simtã  în sigurantã.  Dumnezeu ne poate pãstra în lume, dar  nu ne poate  scoate din lume. Dragostea Lui nu este nesigurã si schimbãtoare. El  vegheazã  întotdeauna  asupra  copiilor  Sãi  cu o grijã  ce nu  se poate  mãsura  si care este vesnicã.  Însã El  ne cere sã fim  cu  totul de partea Lui.  "Nici un om nu poate sluji la doi stãpâni;  cãci  sau  va urî pe unul si va  iubi pe celãlalt; sau va  tinea la  unul si va  nesocoti pe celãlalt.  Nu puteti sluji si lui Dumnezeu, si lui  Mamona." (Matei  6,24).  Solomon a  fost înzestrat cu o întelepciune  minunatã; însã  lumea  l-a  îndepãrtat de  Dumnezeu. Noi trebuie  sã ne pãzim  sufletele cu toatã seriozitatea, pentru ca grijile si atractiile lumesti sã nu ne  fure timpul care ar trebui  acordat lucrurilor  vesnice. Dumnezeu l-a avertizat pe Solomon în legãturã  cu primejdia în care se afla, iar astãzi  El ne avertizeazã pe noi sã nu ne punem în primejdie sufletele, iubind  lumea.  "Iesiti din mijlocul lor", ne implorã El, "si despãrtiti-vã  de ei nu vã atingeti  de ce este  necurat, si  vã voi primi. Eu vã voi fi Tatã, si voi  Îmi veti fi fii si fiice, zice Domnul Cel Atotputernic." (2 Cor.  6,17.18).

     "Review and Herald", 1 febr. 1906. 

   PENTRU STUDIU SUPLIMENTAR    "Instructorul tineretului"  - Lectii cu privire  la economie si tãgãduire de sine, 10 sept.  1907 

ELLEN  G.  WHITE