CEA MAI IMPORTANTĂ CARTE
PENTRU EDUCATIE ÎN SCOLILE NOASTRE
Biblia constituie descoperirea lui Dumnezeu lumii noastre, vorbindu-ne de caracterul pe care trebuie să îl avem pentru a ajunge în paradisul lui Dumnezeu. Trebuie să o considerăm ca fiind descoperirea lui Dumnezeu fată de noi a lucrurilor vesnice - lucrurile cele mai importante pe care trebuie să le cunoastem. Lumea o aruncă la o parte, ca si când cercetarea acesteia ar fi isprăvită, însă 1000 de ani de studiu nu ar epuiza comorile ascunse pe care le contine. Numai vesnicia va putea scoate la iveală întelepciunea acestei cărti. Nestematele pe care le cuprinde sunt inepuizabile; căci este întelepciunea unei minti infinite.
În nici o perioadă de timp omul nu a învătat tot ce se putea învăta din Cuvântul lui Dumnezeu. Cu toate acestea, există noi viziuni cu privire la adevăr care trebuie luate în seamă si multe lucruri de înteles, legate de caracterul si însusirile lui Dumnezeu - bunăvointa Sa, harul Său, îndelunga Sa răbdare, exemplul Său de ascultare desăvârsită. "Si Cuvântul S-a făcut trup si a locuit printre noi (si noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl), plin de har si de adevăr" (Ioan 1,14). Studiul acesta este studiul cel mai valoros, care întăreste mintea si dă putere facultătilor intelectuale. Când este examinat cu stăruintă, sunt descoperite comori ascunse, iar cel care iubeste adevărul izbucneste în strigăt de biruintă: "Fără îndoială, mare este taina evlaviei. Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înăltat în slavă" (1 Tim. 1,16). "Să aveti în voi gândul acesta care era si în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat de Sine Însusi si a luat chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor." (Coloseni 2,5-7).
Biblia, primită pe deplin si studiată ca fiind glasul lui Dumnezeu, arată familiei omenesti cum să ajungă la fericirea vesnică si să aibă parte de comorile cerului. "Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu si de folos ca să învete, să mustre, să îndrepte, să dea întelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare bună." (2 Tim. 3,16.17). Suntem noi oare atunci atât de greoi la minte, încât să nu întelegem acest lucru? Să cultivăm noi o foame adâncă după realizările scriitorilor învătati si să nesocotim Cuvântul lui Dumnezeu? Dorinta după acest fel de lucruri, care nu ar trebui să existe niciodată, lucruri pe care oamenii le socotesc drept cunoastere, îi face pe oameni să nu poată fi întelepti spre mântuire. "În adevăr, v-am făcut cunoscut puterea si venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu întemeindu-ne pe niste basme mestesugit alcătuite, ci ca unii care am văzut noi însine cu ochii nostri mărirea Lui. Căci El a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste si slavă, atunci când, din slava minunată, s-a auzit deasupra Lui un glas care zicea: 'Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea.' Si noi însine am auzit acest glas venind din cer, când eram cu El pe muntele cel sfânt. Si avem cuvântul proorociei făcut si mai tare; la care bine faceti că luati aminte, ca la o lumină care străluceste într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă si va răsări luceafărul de dimineată în inimile voastre. Fiindcă mai întâi de toate, să stiti că nici o proorocie din Scriptură nu se tâlcuieste singură. Căci nici o proorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânati de Duhul Sfânt." (2 Petru 1,16-21). "Si tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învătătura noastră, pentru ca, prin răbdarea si mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde." (Rom. 15,4). "Pune-ti pe inimă aceste lucruri, îndeletniceste-te în totul cu ele, pentru ca înaintarea ta să fie văzută de toti." (1 Tim. 4,15). "Căci orice făptură este ca iarba, si toată slava ei, ca floarea ierbii. Iarba se usucă si floarea cade jos, dar Cuvântul Domnului rămâne în veac." (1 Petru 1, 24.25).
Prin cercetarea atentă a Bibliei mintea se întăreste, se rafinează, se înaltă. Dacă nu ar exista nici o altă carte în toată lumea aceasta, Cuvântul lui Dumnezeu, trăit în viată prin harul lui Hristos, ar face pe om desăvârsit în această lume si cu un caracter corespunzător vietii viitoare, viata vesnică. Toti aceia care studiază Cuvântul, considerându-l prin credintă ca fiind adevărul si primindu-l în caracter, vor fi desăvârsiti în El, care este totul în toti. Multumim lui Dumnezeu pentru posibilitătile puse în fata omenirii. Însă studierea multor autori diferiti aduce confuzie în minte, o oboseste si are o influentă dăunătoare asupra vietii religioase. În Biblie sunt arătate în mod clar datoriile omului fată de Dumnezeu si fată de semenii săi; însă, fără a studia Cuvântul, cum am putea îndeplini aceste cerinte? Noi trebuie să-L cunoastem pe Dumnezeu; căci "aceasta este viata vesnică", spunea Domnul Hristos, "să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, si pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu" (Ioan 17,3).
Afirmatiile sau pretentiile oamenilor nu trebuie luate în considerare ca fiind adevăr, atunci când sunt contrare Cuvântului lui Dumnezeu. Domnul Dumnezeu, Creatorul cerurilor si al pământului, izvorul oricărei întelepciuni, nu poate fi pus pe planul doi niciodată. Însă ceea ce se întâmplă este din cauză că asa-zisii autori mari, care oferă scolilor noastre manualele lor pentru studiu, sunt primiti si ridicati în slavă, chiar dacă nu au o legătură vitală cu Dumnezeu. Prin astfel de studii, oamenii au fost călăuziti departe de Dumnezeu, pe cărări interzise; mintile au fost grozav de mult împovărate prin muncă inutilă, în încercarea de a obtine ceea ce pentru ei este întocmai ceea ce a fost pentru Adam si Eva dorinta de a cunoaste binele si răul, pentru obtinerea căreia au dovedit neascultare fată de Dumnezeu. Dacă Adam si Eva n-ar fi atins niciodată pomul cunostintei binelui si răului, ei s-ar fi aflat în acea stare în care Dumnezeu le-ar fi putut da cunostintă care nu ar fi trebuit lăsată în urmă o dată cu lucrurile acestei lumi, însă pe care ar fi putut să o ia cu ei în paradisul lui Dumnezeu. Însă, în zilele noastre, tinerii si tinerele petrec ani de zile pentru dobândirea unei educatii care nu este decât lemn si paie, miriste, educatie ce va fi nimicită în marele conflict final. Multi petrec ani întregi din viata lor cu studiul cărtilor, dobândind o educatie care va pieri o dată cu ei. Dumnezeu nu pune nici o valoare pe o asemenea educatie. Această presupusă întelepciune, câstigată din studiul diferitilor autori, a exclus si a micsorat strălucirea si valoarea Cuvântului lui Dumnezeu. Multi studenti au plecat din scoală fără să fie în stare să primească Cuvântul lui Dumnezeu cu acelasi respect pe care i l-au acordat înainte de a veni la scoală, iar credinta lor s-a întunecat în străduinta de a se evidentia în studiile respective. Biblia nu a fost considerată standardul în educatia lor, ci în fata lor au fost asezate cărti care propagă necredinciosia si teorii nesănătoase.
Nu există nimic mai nobil si mai dătător de putere ca studiul marilor teme care privesc viata noastră vesnică. Fie ca studentii să caute să prindă aceste adevăruri date de Dumnezeu; să caute să pretuiască aceste lucruri si mintile lor se vor dezvolta si se vor întări făcând aceste eforturi. Însă o minte încărcată cu lucruri care nu vor fi folosite niciodată este o minte pipernicită si slăbită, pentru că ea nu este preocupată decât de lucrurile materiale, comune. O astfel de minte nu s-a străduit niciodată să ia seama la descoperirile înăltătoare care vin de la Dumnezeu. "Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său Fiu pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viata vesnică." (Ioan 3,16). Pe măsură ce mintea este solicitată să se preocupe de acest fel de teme mărete, ea se va înălta tot mai mult în întelegerea acestor subiecte de importantă vesnică, lăsând la o parte lucrurile neînsemnate, socotindu-le fără valoare. Toate lucrurile inutile trebuie îndepărtate din manualele de studiu si înaintea studentilor trebuie prezentate doar acele studii care au o valoare reală. Doar cu astfel de studii trebuie să se familiarizeze ei pentru a-si putea asigura acea viată care se poate compara cu viata lui Dumnezeu. Si pe măsură ce învată aceste lucruri, mintea lor se va întări si se va dezvolta, asa cum s-a petrecut cu Isus si Ioan Botezătorul. Ce l-a făcut pe Ioan să fie mare? El si-a închis mintea fată de multimea de traditii predate de învătătorii natiunii iudaice si si-a deschis-o fată de acea "întelepciune care vine de sus". Înainte de nasterea sa, Duhul Sfânt a dat mărturie astfel despre Ioan: "Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea nici vin, nici băutură ametitoare si se va umplea de Duhul Sfânt încă din pântecele maicii sale. El va întoarce pe multi din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. Va merge înaintea lui Dumnezeu în duhul si puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părintilor la copii si pe cei neascultători la umblarea în întelepciunea celor neprihăniti, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El." (Luca 1,15.17). Iar Zaharia, în profetia sa, a spus despre Ioan: "Si tu, pruncule, vei fi chemat prooroc al Celui Prea Înalt. Căci vei merge înaintea Domnului, ca să pregătesti căile Lui, si să dai poporului Său cunostinta mântuirii, care stă în iertarea păcatelor lui; datorită marii îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat Soarele care răsare din înăltime, ca să lumineze pe cei ce zac în întunericul si în umbra mortii si să ne îndrepte picioarele pe calea păcii! Iar pruncul crestea si se întărea în duh. Si a stat în locuri pustii până în ziua arătării lui înaintea lui Israel." (Luca 1,76-80).
Simeon a spus despre Domnul Hristos: "Acum, slobozeste în pace pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău. Căci au văzut ochii mei mântuirea Ta, pe care ai pregătit-o să fie, înaintea tuturor popoarelor, lumina care să lumineze neamurile si slava poporului Tău Israel" (Luca 2,29-32). "Si Isus crestea în întelepciune, în statură si era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu si înaintea oamenilor." (Luca 2,52). Domnul Isus si Ioan Botezătorul erau considerati ignoranti de către învătătorii din acel timp, pentru că ei nu învătaseră în scoala lor. Însă Dumnezeul cerurilor a fost învătătorul lor si toti care îi auzeau erau uimiti cât de bine cunosteau ei Scripturile fără să fi învătat niciodată; însă ei au învătat de la Dumnezeu, primind cea mai înaltă întelepciune. Judecata oamenilor, chiar a învătătorilor, poate fi foarte vastă în ceea ce priveste adevărata educatie. Învătătorii din vremea Domnului Hristos nu i-au educat pe tineri în vederea cunoasterii corecte a Scripturilor, ceea ce stă la temelia oricărei educatii vrednice de acest nume. Domnul Hristos a spus fariseilor: "Vă rătăciti pentru că nu cunoasteti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu", "învătând ca învătături niste porunci omenesti". Si El S-a rugat pentru ucenici: "Sfinteste-i prin adevărul Tău; Cuvântul Tău este adevărul. Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, asa i-am trimis si Eu pe ei în lume. Si Eu Însumi Mă sfintesc pentru ei, ca si ei să fie sfintiti prin adevăr." (Ioan 17, 17- 19). "
Si Domnul a vorbit lui Moise, si i-a zis: 'Vorbeste copiilor lui Israel si spune-le: Să nu care cumva să nu tineti Sabatele Mele, căci acesta va fi un semn după care se va cunoaste că Eu sunt Domnul, care vă sfintesc" (Exod 31,13). "Să lucrezi sase zile; dar a saptea este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua Sabatului, va fi pedepsit cu moartea." (Ex. 31, 15). A reusit Satana să îndepărteze sfintenia acestei zile care o deosebeste de toate celelalte? El a reusit să pună o altă zi în locul ei, însă nu a reusit niciodată să ia de la această zi binecuvântarea lui Dumnezeu. "Copiii lui Israel să păzească Sabatul, prăznuindu-l, ei si urmasii lor, ca un legământ necurmat." (Exod 31,16). Ce poate fi mai clar si mai hotărât decât aceste cuvinte? S-a schimbat oare Dumnezeu? El va rămâne acelasi toată vesnicia, însă omul "umblă cu multe siretenii" (Ecl. 7,29).
Biblia este plină de învătături si toti aceia care o studiază cu inima doritoare de a o întelege vor descoperi că mintea se dezvoltă, iar facultătile ei se întăresc în dorinta de a întelege aceste adevăruri pretioase, atotcuprinzătoare. Duhul Sfânt le va întipări în minte si în suflet. Însă aceia care îi învată pe cei tineri trebuie ca mai întâi să fie nebuni pentru a putea fi întelepti. Dacă ei ignoră acel clar "Asa zice Domnul" si iau din pomul cunostintei binelui si răului ceea ce Dumnezeu le-a interzis să ia, adică o cunoastere spre neascultare, călcarea lor de lege îi va face să fie condamnati datorită păcatului lor. Să ridicăm noi în slăvi pe astfel de oameni pentru marea lor cunostintă? Să ne asezăm noi la picioarele acelora care-i ignoră adevărurile ce sfintesc sufletul? "Pe viata Mea, zice Domnul Dumnezeu, că Eu Însumi voi fi împărat peste voi; cu mână tare si cu brat întins si vărsându-Mi urgia." (Ezech. 20,33). De ce nu dau atentie acestor avertismente educatorii de astăzi? De ce se poticnesc ei, fără să stie măcar de ce anume s-au împiedicat? Aceasta se întâmplă pentru că Satana le-a orbit ochii, iar aceste lucruri de care se împiedică ei, în nedreptatea lor, sunt prezentate în fata altora prin cuvintele si exemplul lor. Astfel, si altii sunt orbiti, iar cei care ar trebui să umble în lumină umblă în întuneric; pentru că ei nu privesc în mod stăruitor la Domnul Isus, Lumina lumii.
O mare lumină a fost dată reformatorilor, însă multi dintre ei au primit sofismele minciunii prin interpretarea gresită a Scripturilor. Aceste învătături gresite s-au tot transmis de-a lungul secolelor si, desi s-au învechit o dată cu trecerea timpului, ele nu au totusi la temelia lor un "Asa zice Domnul". Căci Domnul a zis: "Nu-Mi voi călca legământul si nu voi schimba ce a iesit de pe buzele Mele" (Ps. 89,34). În îndurarea Sa cea mare, Domnul a făcut ca o lumină si mai mare să strălucească în aceste vremuri din urmă. Nouă, El ne-a trimis solia Sa, descoperindu-ne Legea Sa si arătându-ne ce este adevărul.
În Hristos se găseste izvorul oricărei cunoasteri. În El sunt concentrate toate sperantele noastre legate de viata vesnică. El este Cel mai mare învătător pe care L-a cunoscut lumea vreo-dată. Iar dacă dorim să dezvoltăm mintile copiilor si ale tineri-lor si să-i câstigăm, dacă este cu putintă, să iubească Biblia, noi ar trebui să le îndreptăm mintile către adevărul curat si simplu, săpând după ceea ce a fost îngropat sub molozul traditiei omenesti si lăsând apoi ca nestematele descoperite să poată străluci. Încurajati-i să cerceteze aceste subiecte, iar efortul depus va avea un efect de o valoare inestimabilă. Descoperirea lui Dumnezeu, asa cum a fost El reprezentat prin Isus Hristos, oferă o temă măreată spre contemplare, temă care, dacă va fi studiată, va ascuti mintea si va înălta si înnobila facultătile mintale. Pe măsură ce omul învată aceste lectii în scoala lui Hristos, încercând să devină asa cum a fost Hristos, blând si smerit cu inima, el va învăta cea mai folositoare lectie dintre toate - că intelectul poate ajunge pe culmi înalte numai în măsura în care este sfintit printr-o legătură vie cu Dumnezeu.
Avertizările si îndemnurile date în Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la păstorii falsi ar trebui să fie luate în seamă cu atentie de către profesorii si studentii din scolile noastre. Studentii trebuie avertizati să nu-i socotească pe astfel de păstori ca fiind cea mai înaltă autoritate. Ce nevoie au studentii să frecventeze Scoala de la Ann Arbor pentru îmbunătătiri finale? S-a dovedit într-adevăr a fi un final pentru multi, în ce priveste spiritualitatea si credinta în adevăr. Însă este o experientă inutilă, prin care se pregăteste mintea pentru semănarea neghinei între grâu; si nu este pe placul marelui nostru Învătător să fie astfel ridicati în slăvi profesori care nu au urechi de auzit sau minti care să nu înteleagă un clar "Asa zice Domnul". Onorându-i astfel pe aceia care se instruiesc departe de adevăr, noi nu vom primi aprobarea lui Dumnezeu. Fie ca aceste cuvinte ale lui Isaia să aibă greutate pentru noi: "Căci asa vorbeste Cel Prea Înalt, a cărui locuintă este vesnică si al cărui Nume este sfânt. 'Eu locuiesc în locuri înalte si cu sfintenie; dar sunt cu omul zdrobit si smerit, ca să înviorez duhurile smerite si să îmbărbătez inimile zdrobite'." (Isa. 57,15). "Domnul este aproape de cei cu inima înfrântă si mântuieste pe cei cu duhul zdrobit." (Ps. 34,18). "La acel om voi privi Eu", spune Domnul, "care este zdrobit si smerit si care se teme de cuvântul Meu". Cei umili, care Îl caută pe Domnul, au întelepciunea si viata vesnică.
Cunoasterea de Dumnezeu reprezintă întelepciunea adevărată, cea mai importantă. Eul ajunge să se socotească lipsit de importantă, pe măsură ce omul Îl contemplă pe Dumnezeu si pe Isus Hristos, pe care L-a trimis El. Biblia trebuie făcută temelia oricărui studiu. Noi trebuie să învătăm, fiecare, în mod individual, din această carte de studiu pe care ne-a dat-o Dumnezeu conditiile pentru mântuirea sufletelor noastre; căci este singura carte care ne spune ce trebuie să facem pentru a fi mântuiti. Pe lângă aceasta, primim tărie pentru intelectul nostru. Numeroasele cărti spre care este îndreptată educatia conduc într-o directie gresită si constituie o amăgire si o înselăciune. "Pentru ce să amesteci paiele cu grâul?" (Ier. 23,28). Satana atâtă acum mintile oamenilor, oferind lumii o literatură fără valoare, superficială, însă care fascinează mintea si o agată în plasa născocirilor lui Satana. După citirea acestor cărti, mintea trăieste într-o lume ireală, iar viata, în ce priveste utilitatea, este ca un pom fără roade. Creierul este ametit, fiindu-i imposibil să perceapă realitătile vesnice, care sunt esentiale pentru prezent si viitor. Mintea învătată să se hrănească numai cu gunoaie nu poate percepe frumusetea din Cuvântul lui Dumnezeu. Se pierd dragostea pentru Domnul Isus si dorinta după neprihănire; căci mintea se dezvoltă si se clădeste în functie de lucrurile cu care este alimentată. Hrănind mintea cu povestiri imaginare, palpitante, omul pune la temelia ei "lemne, fân si paie." El pierde gustul pentru cartea divină dată drept călăuză si nu simte nevoia să studieze caracterul pe care ar trebui să si-l formeze pentru a putea ajunge să locuiască împreună cu ostirea celor mântuiti, în locasurile pe care Domnul Isus S-a dus să le pregătească. Domnul ne-a dat cu multă îndurare harul de a ne pregăti pentru încercarea ce va veni asupra noastră. Toate privilegiile sunt la îndemâna noastră prin mijlocirea lui Hristos. Dacă omul doreste să studieze Cuvântul, el va vedea că s-a făcut totul pentru aceia care doresc să fie biruitori. Duhul Sfânt este prezent pentru a da tărie în vederea biruintei, iar Domnul Hristos a făgăduit: "Iată, Eu sunt cu voi până la sfârsitul veacului." "Special Testimonies on Education",1896
PENTRU STUDIU SUPLIMENTAR
Publicatia ""Mărturii speciale privind educatia"" - 1896
"Youth's Instructor"- Lectie de la unul din profetii lui Dumnezeu, 7 ianuarie 1896
"Youth's Instructor"- Distractii lumesti, 4 febr.1897
"Review and Herald"- Cuvinte către părinti, 6 si 13 aprilie 1897
"Youth's Instructor" - Foloasele studierii naturii, 6 mai 1897
"The Bible Echo" - Nu trimiteti copiii prea devreme la scoală, 28 iunie 1897
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
