ADEVĂRATA EDUCATIE ÎNALTĂ
Dumnezeu este iubire. Răul care este în lume nu vine de la El, ci de la marele nostru vrăjmas, a cărui lucrare a fost întotdeauna aceea de a degrada pe om, de a-i slăbi si perverti facultătile. Însă Dumnezeu nu ne-a lăsat în ruina pe care a adus-o căderea în păcat. Tatăl nostru ceresc ne-a pus la îndemână toate mijloacele posibile, pentru ca, prin eforturi bine directionate, oamenii să poată ajunge din nou la desăvârsirea de la început si să fie oameni integri în Isus Hristos. În această lucrare, Dumnezeu asteaptă să ne facem partea. Noi suntem ai Săi - mostenirea Sa răscumpărată. Dumnezeu si Fiul Său au plătit pentru familia omenească un pret infinit. Răscumpărătorul lumii, singurul Fiu al lui Dumnezeu, a salvat ceea ce s-a pierdut datorită căderii, prin ascultarea Sa desăvârsită de lege, prin viata Sa si prin caracterul Său, si a făcut cu putintă ca omul să poată să asculte de acea lege sfântă si neprihănită pe care Adam a călcat-o. Domnul Hristos nu a schimbat divinitatea pentru umanitate, ci a îmbinat umanitatea cu divinitatea; si în corp omenesc, El a trăit legea în favoarea familiei omenesti. Păcatele tuturor acelora care aveau să-L primească pe Hristos erau puse în socoteala Sa si El a satisfăcut pe deplin dreptatea lui Dumnezeu.
Întregul plan al mântuirii este exprimat în aceste cuvinte pretioase: "Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viata vesnică" (Ioan 3,16). De fapt, Domnul Hristos a purtat pedeapsa pentru păcatele lumii, pentru ca neprihănirea Lui să poată fi pusă în contul păcătosilor si pentru ca, prin pocăintă si credintă, ei să poată deveni ca El în ce priveste sfintenia caracterului. El spune: "Eu port vinovătia pentru păcatele omului; lasă-Mă să iau asupra Mea pedeapsa, iar păcătosul care se pocăieste să poată sta înaintea Ta nevinovat." În momentul în care păcătosul crede în Hristos, el stă în fata lui Dumnezeu necondamnat; căci neprihănirea Lui Hristos este a sa; ascultarea desăvârsită a lui Hristos este pusă în contul său. Însă el trebuie să coopereze cu puterea divină si să se străduiască să învingă păcatul, pentru a putea veni desăvârsită în fata lui Hristos.
Pretul de răscumpărare plătit de Domnul Hristos este suficient pentru mântuirea tuturor oamenilor; însă de el vor beneficia doar aceia care devin fiinte noi în Isus Hristos, supusi credinciosi ai împărătiei vesnice a lui Dumnezeu. Suferinta Sa nu va scuti de pedeapsă pe păcătosul care nu se pocăieste si care este necredincios. Lucrarea lui Hristos a fost aceea de a-l aduce pe om în starea de la început, de a-l vindeca, prin puterea divină, de rănile si vânătăile produse de păcat. Partea omului este de a se agăta prin credintă de meritele lui Hristos si de a colabora cu fiintele ceresti în formarea unui caracter neprihănit, pentru ca Dumnezeu să-l poată salva pe păcătos si totusi, în acelasi timp, El să fie drept si dreptatea Sa satisfăcută.
Pretul plătit pentru mântuirea noastră pune o mare obligatie asupra fiecăruia dintre noi. Este datoria noastră aceea de a întelege ceea ce cere Dumnezeu de la noi si ceea ce doreste El să fim. Cei care îi învată pe tineri si pe copii ar trebui să-si dea seama ce obligatie le revine si să facă tot ce pot pentru a înlătura greselile, fizice, mintale sau morale. Trebuie să tintească ei însisi spre desăvârsire, pentru ca elevii si studentii să poată avea un model corect.
Profesorii trebuie să lucreze în mod circumspect. Cei care sunt adesea alături de Dumnezeu prin rugăciune au îngerii sfinti de partea lor. Atmosfera care înconjoară sufletele lor este curată si sfântă; căci sufletul le este cu totul pătruns de influenta sfintitoare a Duhului lui Dumnezeu. Ei trebuie să învete zilnic în scoala lui Hristos, pentru a putea fi profesori care Îl au pe marele Învătător drept călăuză. Ei trebuie să învete de la Hristos si să devină una cu El în lucrarea de învătare si instruire a mintilor omenesti, înainte de a putea deveni profesori eficienti în cea mai înaltă educatie - cunoasterea lui Dumnezeu.
Dumnezeu este descoperit în Cuvântul Său. "Si tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru învătătura noastră, pentru ca, prin răbdarea si mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde." (Rom. 15,4). "Si iarăsi lăudati pe Domnul, toate Neamurile; slăviti-L toate noroadele. Tot astfel zice si Isaia: "Din Iese va iesi o rădăcină, care se va scula să domnească peste Neamuri; si Neamurile vor nădăjdui în El".
Adevărata educatie înaltă este cea care îi face pe elevi si studenti să-L cunoască pe Dumnezeu si Cuvântul Său si îi pregăteste pentru viata vesnică. Domnul Hristos S-a oferit ca jertfă pentru păcat tocmai pentru a le face posibil accesul la această viată. Dragostea si harul Său sunt vădit exprimate în rugăciunea pe care a făcut-o pentru ucenicii Săi:
"După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer si a zis: 'Tată, a sosit ceasul! Proslăveste pe Fiul Tău, ca si Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine, după cum I-ai dat putere peste orice făptură, ca să dea viata vesnică tuturor acelora pe care I i-ai dat Tu. Si viata vesnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, si pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu'." (Ioan 17,1-3). Fiecare profesor care lucrează cu copii si tineri trebuie să lucreze în armonie cu această rugăciune, conducându-i pe elevi si studenti la Hristos.
Domnul Isus continuă, exprimându-si grija pentru ai Săi: "Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume si Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzeste, în Numele Tău, pe aceia pe care Mi i-ai dat; si nici unul din ei n-a pierit, afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Dar acum, Eu vin la Tine, si spun aceste lucruri pe când sunt încă în lume, pentru ca să aibă în ei bucuria Mea deplină. Le-am dat Cuvântul Tău; si lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume." (Ioan 17,11-14).
De-am putea prinde spiritul pe care-l insuflă această rugăciune care se înaltă spre cer! Domnul Hristos arată aici ce metode si ce putere a folosit El pentru a-Si tine ucenicii departe de practicile si obiceiurile lumii: "Le-am dat Cuvântul Tău; si lumea i-a urât pentru că ei nu sunt din lume". Faptele, cuvintele si spiritul lor nu sunt în armonie cu lumea, "după cum Eu nu sunt din lume". Si Mântuitorul adaugă: "Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzesti de cel rău". Copiii si tinerii ar trebui să primească învătătură după modelul pe care îl indică aici Domnul Hristos, pentru a putea fi despărtiti de lume.
"Sfinteste-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul" (Ioan 17,17). Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să devină marea putere de învătătură. Oare cum ar putea cunoaste elevii si studentii adevărul, dacă nu printr-un studiu atent, serios si stăruitor al cuvântului? Aici se află marele stimulent, forta ascunsă care însufleteste puterile mintale si fizice si călăuzeste viata în directia cea bună. Aici, în Cuvânt, se găseste întelepciune, poezie, istorie, biografie si cea mai profundă filozofie. Aici se află ceea ce stimulează mintea spre o viată viguroasă si sănătoasă si o pune în miscare în cel mai înalt grad. Este imposibil să studiezi Biblia într-un spirit umil, dornic de a învăta, fără a dezvolta si întări intelectul. Aceia care ajung să cunoască bine întelepciunea si planul lui Dumnezeu asa cum sunt descoperite în Cuvântul Său devin bărbati si femei puternici din punct de vedere intelectual; si ei pot deveni lucrători eficienti alături de marele Educator, Isus Hristos.
"Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, asa îi trimit si Eu pe ei în lume." Este o lucrare de făcut pentru lume si Domnul Hristos Îsi trimite mesagerii care trebuie să fie împreună lucrători cu El. Domnul Hristos a dat poporului Său cuvintele adevărului si toti sunt chemati să-si îndeplinească partea în a face cunoscut lumii acest adevăr.
"Pentru ei Mă sfintesc Eu, pentru ca si ei să poată fi sfintiti prin adevăr." Profesorii cred uneori că ei pot învăta pe altii după propria lor întelepciune, asa, cu nedesăvârsirile lor omenesti; însă Hristos, divinul Învătător, a cărui lucrare este aceea de a restaura în om ceea ce s-a pierdut prin păcat, S-a sfintit pe El Însusi în vederea acestei lucrări. El S-a oferit pe Sine Însusi lui Dumnezeu ca jertfă pentru păcat, dându-Si viata pentru viata lumii. El doreste ca cei pentru care a plătit un astfel de pret de răscumpărare să se sfintească "prin adevăr", după exemplul pe care li l-a dat El. Învătătorul este ceea ce doreste ca ucenicii Săi să devină. Nu există sfintire despărtită de adevăr - Cuvântul. Atunci, cât este de important ca acesta să fie una cu noi! Rugăciunea Domnului Hristos cuprinde mai mult decât pe ucenicii Lui; ea se referă la toti aceia care Îl vor primi pe Hristos prin credintă. "Si Mă rog nu numai pentru ei, ci si pentru cei ce vor crede în Mine prin cuvântul lor. Mă rog ca toti să fie una, cum Tu, Tată, esti în Mine, si Eu în Tine; ca si ei să fie una în Noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Eu le-am dat slava pe care Mi-ai dat-o Tu, pentru ca ei să fie una, cum si Noi suntem una, Eu în ei si Tu în Mine; pentru ca ei să fie în chip desăvârsit una ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis si că i-ai iubit, cum M-ai iubit pe Mine."(Ioan 17,20-23).
Minunate, minunate cuvinte, aproape dincolo de întelegerea noastră! Oare le vor întelege profesorii din scolile noastre? Vor lua ei Cuvântul lui Dumnezeu drept manual care să-i facă întelepti spre mântuire? Această Carte este glasul lui Dumnezeu care ne vorbeste nouă. Biblia ne deschide cuvintele vietii ; căci ea ne familiarizează cu Domnul Hristos, care este viata noastră. Pentru a putea avea o credintă autentică, întemeiată pe Hristos, trebuie să-L cunoastem pe El asa cum este reprezentat în Cuvânt. Credinta este demnă de încredere. Nu este ceva ce are de-a face cu ceea ce ne convine sau care este în acord cu impulsul sau emotia de moment; ci este un principiu care îsi are temelia în Isus Hristos. Si această credintă trebuie exercitată continuu prin studiu stăruitor, asiduu, al Cuvântului. Cuvântul devine astfel un mijloc viu; iar noi suntem sfintiti prin adevăr.
Duhul Sfânt ne-a fost dat ca ajutor în studiul Cuvântului. Domnul Isus promite: "Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăta toate lucrurile si vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu" (Ioan 14,26). Cei care sunt învătati de Duhul Sfânt vor fi în stare să-i învete pe altii din Cuvânt în mod inteligent. Si când se studiază Cartea, implorând călăuzirea Duhului Sfânt si cu o deplină consacrare a inimii, care este sfintită prin adevăr, acesta va împlini tot ce a făgăduit Isus. Consecinta studierii Bibliei în acest mod va fi minti echilibrate; căci puterile fizice, mintale si morale se vor dezvolta în mod armonios. Cunostinta spirituală nu va fi paralizată. Priceperea va fi stimulată; simturile vor fi trezite; constiinta va fi sensibilizată; sentimentele vor fi curătite; va fi creată o atmosferă morală mai bună; si va fi împărtăsită o nouă putere de a rezista împotriva ispitei. Si toti, atât profesori, cât si elevi, vor deveni activi si seriosi în lucrarea lui Dumnezeu.
Însă multi profesori nu sunt dispusi să aibă o pregătire religioasă deplină. Ei sunt multumiti cu un serviciu făcut pe jumătate, slujind Domnului doar de a scăpa de pedeapsa pentru păcat. Acest serviciu făcut cu jumătate de măsură le afectează învătătura. Experienta pe care nu doresc să o aibă ei însisi nu doresc s-o câstige nici elevii lor. Ceea ce le-a fost dat ca binecuvântare a fost înlăturat ca element periculos. Tentativa de călăuzire a Duhului Sfânt este întâmpinată cu cuvintele lui Felix, rostite către Pavel: "De astă-dată, du-te; când voi mai avea prilej, te voi chema" (Fapte 24,25). Ei doresc alte binecuvântări; altele decât cele pe care le dă Dumnezeu, care este mai doritor să le dea decât un tată care dă cele mai bune daruri copiilor săi; Duhul Sfânt, care este oferit cu îmbelsugare potrivit cu plinătatea lui Dumnezeu si care, dacă este primit, va aduce după Sine si celelalte binecuvântări. Ce cuvinte as putea folosi eu pentru a exprima în mod suficient tot ce este legat de acesta? Solul divin a fost respins cu vointă hotărâtă. "Până aici să mergi cu studentii mei, nu mai departe de atât. Nu avem nevoie de entuziasm în scolile noastre, de animare. Suntem mult mai multumiti să lucrăm noi însine cu studentii! În acest fel este dispretuit solul plin de îndurare al lui Dumnezeu, Duhul Sfânt. Oare nu sunt profesorii din scolile noastre în pericol de blasfemie, acuzând Duhul Sfânt de a fi o putere înselătoare, care conduce spre fanatism? Unde sunt acei profesori care aleg zăpada Libanului, care vine de pe stâncile ogoarelor, sau apele reci, curgătoare, care vin din alt loc decât apele tulburi din vale? Asupra noastră, a celor de la Battle Creek, au venit averse de suvoaie de ape vii. Fiecare ploaie a constituit o revărsare a puterii divine; însă voi nu le-ati identificat în acest fel. În loc să beti cu îmbelsugare din izvoarele mântuirii, oferite din plin prin influenta Duhului Sfânt, voi v-ati întors spre canalele obisnuite si ati încercat să satisfaceti setea sufletului cu apele poluate ale stiintei omenesti. Urmarea a fost inimi însetate atât în scoală, cât si în biserică. Cei care s-au multumit cu o spiritualitate slabă au mers departe în a nu pretui atingerile profunde ale Duhului lui Dumnezeu. Însă eu sper că profesorii nu au trecut încă de acea linie care reprezintă împietrirea inimii si orbirea mintii. Dacă încă sunt miscati de Duhul Sfânt, eu sper că ei nu vor ajunge să numească neprihănirea păcat, iar păcatul neprihănire.
Este necesară convertirea inimii în rândul profesorilor. Este nevoie de o schimbare autentică în ce priveste metodele de învătare, mentalitatea, si aceasta este posibil doar printr-o relatie personală cu un Mântuitor viu. Este un lucru să accepti lucrarea Duhului atunci când are loc convertirea si cu totul altceva să accepti Duhul Sfânt ca un mijloc de mustrare, care te cheamă la pocăintă. Este necesar ca atât profesorii, cât si studentii nu doar să accepte adevărul, dar si să aibă o cunoastere profundă, practică, a lucrărilor Duhului. Avertismentele Lui sunt date datorită necredintei acelora care pretind a fi crestini. Dumnezeu Se apropie de studenti deoarece ei sunt condusi gresit de educatorii în care îsi pun încrederea; însă atât profesorii, cât si studentii trebuie să fie în stare să recunoască vocea Păstorului.
Voi, care ati pierdut demult spiritul rugăciunii, rugati-vă, rugati-vă cu stăruintă: "Îndură-Te de lucrarea Ta care suferă; îndură-Te de biserică; îndură-Te de credinciosi, de fiecare în parte, Tu, Tată al îndurărilor. Ia de la noi tot ce ne întină si tot ce nu-i după voia Ta; însă nu lua de la noi Duhul Tău Cel Sfânt." Sunt si vor fi întotdeauna persoane care nu actionează întelept, care, dacă se rostesc cuvinte de îndoială sau necredintă, se leapădă de convingerile lor religioase si îsi urmează propria lor vointă; si datorită procedeelor acestora Domnul Hristos este batjocorit. Bietii muritori mărginiti au judecat si condamnat bogatele si pretioasele revărsări ale Duhului, asa cum iudeii au condamnat lucrarea Domnului Hristos. Să fie înteles de către orice institutie din America - nu vă este încredintat vouă să directionati lucrarea Duhului Sfânt si să spuneti cum să se manifeste. Sunteti vinovati că ati făcut acest lucru. Fie ca Domnul să vă ierte, aceasta este rugăciunea mea. În loc să fi fost respins si înlăturat, asa cum s-a întâmplat, Duhul Sfânt ar fi trebuit să fie bine primit si prezenta Sa încurajată. Când vă veti sfinti prin ascultare de Cuvânt, Duhul Sfânt vă va trimite licăriri ale lucrurilor ceresti. Când Îl căutati pe Dumnezeu cu umilintă si stăruintă, cuvintele pe care le-ati rostit cu răceală se vor aprinde în inimile voastre; adevărul nu va lâncezi atunci pe limbile voastre. Soarta vesnică trebuie să constituie preocuparea principală a profesorilor, elevilor si studentilor. Trebuie evitată asemănarea cu lumea. Profesorii trebuie să fie sfintiti prin adevăr, si lucrul cel mai important trebuie să fie convertirea elevilor si studentilor lor, pentru a putea avea o inimă si o viată nouă. Planul Marelui Învătător este refacerea chipului lui Dumnezeu în om si fiecare profesor din scolile noastre trebuie să lucreze în armonie cu acest plan. Profesori, încredeti-vă în Dumnezeu si mergeti mai departe. "Harul Meu îti este de ajuns" este asigurarea pe care o dă Marele Învătător. Căutati să fiti însufletiti de aceste cuvinte si niciodată, niciodată nu vorbiti de îndoială sau necredintă. Fiti energici. Nu există slujire pe jumătate în religia curată si neîntinată. "Să iubesti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta si cu tot cugetul tău." Este nevoie de cea mai mare ambitie sfintită din partea acelora care cred Cuvântul lui Dumnezeu.
Profesori, spuneti-le elevilor si studentilor vostri că Domnul Hristos S-a îngrijit de tot ce au nevoie pentru a merge înainte si a fi învingători. Călăuziti-i să se încreadă în făgăduinta divină: "Dacă vreunuia dintre voi îi lipseste întelepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă si fără mustrare, si ea îi va fi dată. Dar s-o ceară cu credintă, fără să se îndoiască deloc; pentru că cine se îndoieste seamănă cu valul mării, tulburat si împins de vânt încoace si încolo. Un astfel de om să nu se astepte să primească ceva de la Domnul; căci este un om nehotărât si nestatornic în toate căile sale." (Iacov 1,5-8).
De la Dumnezeu, izvorul întelepciunii, vine toată întelepciunea care este de valoare pentru om, tot ceea ce mintea poate prinde si retine. Fructul pomului care reprezintă binele si răul nu trebuie atins doar pentru că asa recomandă cel care a fost odată un înger strălucitor. El a spus că, dacă vor mânca din el, oamenii vor cunoaste binele si răul. Lăsati-l în pace. Adevărata cunoastere nu se capătă de la oamenii necredinciosi sau nelegiuiti. Cuvântul lui Dumnezeu este lumină si adevăr. Lumina adevărată străluceste de la Domnul Isus Hristos, care "luminează pe orice om venind în lume". De la Duhul Sfânt vine cunoasterea divină. El stie de ce are nevoie omenirea pentru a promova pacea, fericirea si odihna aici, în această lume, si a asigura odihna vesnică în Împărătia lui Dumnezeu.
"Eu, Isus, am trimis pe îngerul Meu să adeverească aceste lucruri pentru biserici. Eu sunt Rădăcina si sământa lui David, Luceafărul strălucitor de dimineată. Si Duhul si Mireasa zic: 'Vino!' Si cine aude, să zică: 'Vino!' Si celui ce îi este sete să vină; cine vrea să ia apa vietii fără plată!" (Apoc. 22,16.17).
"Special Testimonies on Education", 12 iunie 1896
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
