Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
SECTIUNEA A TREIA
CUVINTE DE SFAT PENTRU PREDICATORI
Sanatoriu, California, 3 noiembrie 1901 Către un lucrător cu îndelungă experientă din New York City.
Când am cercetat situatia din New York, o mare povară s-a asezat pe sufletul meu. În timpul noptii, lucrurile mi-au fost prezentate în lumina aceasta: New York va fi lucrat; posibilităti de intrare se vor găsi în acele părti ale orasului în care nu sunt comunităti, unde adevărul va găsi loc stabil. E o mare cantitate de lucru ce trebuie să fie făcută prin proclamarea adevărului pentru timpul de fată pentru cei care sunt morti în vinovătie si păcate. Solii cât se poate de senzationale vor fi aduse de bărbati rânduiti de Dumnezeu, solii de un caracter care să avertizeze pe oameni, să-i trezească. Si, desi unii vor fi provocati, noi trebuie să vedem din aceasta că noi transmitem solia cercetătoare pentru acest timp. Vor fi date solii de un fel iesit din comun. Judecătile lui Dumnezeu sunt în tară. În timp ce trebuie să înfiinteze misiuni orăsenesti unde să fie instruiti colportori, lucrători biblici, si misionari medicali practici pentru a putea avea acces, la anumite categorii sociale, trebuie să avem, de asemenea, în orasele noastre, evanghelisti consacrati prin care trebuie să se dea o solie atât de hotărâtă încât să facă pe ascultător să tresare. "Scoate afară poporul cel orb, care totusi are ochi, si surzii, care totusi au urechi. Să se strângă toate neamurile si să se adune popoarele! Care dintre ele au vestit aceste lucruri? Care dintre ele ne-au fost făcut cele dintâi proorocii? Să-si aducă martorii si să-si dovedească dreptate, ca să asculte oamenii si să zică: 'Adevărat!'. Voi sunteti martorii Mei, zice Domnul, voi si Robul Meu pe care L-am ales, ca să stiti, ca să Mă credeti si să întelegeti că Eu Sunt: înainte de Mine n-a fost făcut nici un Dumnezeu, si după Mine nu va fi. Eu, Eu sunt Domnul, si afară de Mine nu este nici un Mântuitor! Eu am vestit, am mântuit, am proorocit, nu sunt străin între voi, voi Îmi sunteti martori, zice Domnul, că Eu sunt Dumnezeu. Eu sunt de la început si nimeni nu izbăveste din mâna Mea; când lucrez Eu, cine se poate împotrivi?" (Isaia 43,8-13). "Voi duce pe orbi pe un drum necunoscut de ei, îi voi povătui pe cărări nestiute de ei; voi preface întunericul în lumină înaintea lor, si locurile strâmte în locuri netede; iată ce voi face si nu-i voi părăsi. Vor da înapoi, vor fi acoperiti de rusine cei ce se încred în idoli ciopliti si zic idolilor turnati: Voi sunteti dumnezeii nostri! Ascultati surzilor, priviti si vedeti, orbilor! Cine este orb, dacă nu robul Meu, si surd ca solul Meu, pe care îl trimit? Cine este orb ca prietenul lui Dumnezeu, si orb ca robul Domnului? Ai văzut multe, dar n-ai luat seama la ele; ai deschis urechile, dar n-ai auzit; Domnul a voit pentru dreptatea Lui, să vestească o lege mare si minunată" (Isaia 42,16-21). Lucrarea schitată în aceste pasaje biblice este lucrarea care ne stă în fată. Termenii "robul Meu", "Israel", "robul Domnului", înseamnă ori cine este ales de Domnul si rânduit să facă o anumită lucrare. El îi face slujitori ai voii Lui, desi unii care sunt alesi s-ar putea să fie tot pe atât de necunoscători ai voii Lui ca si Nebucadnetar. Dumnezeu va lucra pentru aceia din poporul Său care se vor supune lucrării Duhului Sfânt. El garantează slava Sa pentru succesul lui Mesia si al Împărătiei Lui. Asa vorbeste Domnul Dumnezeu, care a făcut cerurile si le-a întins, care a întins pământul si cele de pe el, care a dat suflare celor ce-l locuiesc si suflet celor ce merg pe el: "Eu, Domnul, te-am chemat ca să dai mântuire si te voi lua de mână, te voi păzi si te voi pune ca legământ al poporului, ca să fii Lumina neamurilor, să deschizi ochii orbilor, să scoti din temnită pe cei legati, si din prinsoare pe cei ce locuiesc în întuneric. Cine dintre voi, însă, pleacă urechea la aceste lucruri? Cine vrea să ia aminte la ele si să asculte pe viitor?" (Isaia 42,5-7.23).
Poporul lui Dumnezeu care a avut lumină si cunostintă nu a realizat scopurile înalte si sfinte ale lui Dumnezeu. Ei nu au înaintat de la biruintă la biruintă, adăugând teritoriu nou, înăltând steagul în orase si în suburbiile lor. Mare orbire spirituală a fost dată pe fată de aceia asupra cărora a fost revărsată multă lumină de la Domnul, dar care nu au înaintat în lumină la mai multă lumină si tot mai multă lumină. Membrii bisericii n-au fost încurajati să folosească nervii si muschii spirituali în activitatea de înaintare a lucrării. Ei ar trebui s fie făcuti să înteleagă că pastorii nu-si pot lucra mântuirea stând cu aripile întinse deasupra lor. În felul acesta, ei ajung slăbănogi, când ar trebui de fapt să fie niste oameni puternici. În fiecare comunitate, tineri si tinere ar trebui să fie alesi pentru a purta răspunderi. Ei să facă orice efort pentru a se califica spre a ajuta pe aceia care nu cunosc adevărul. Dumnezeu cheamă lucrători zelosi si din tot sufletul. Cei smeriti si zdrobiti cu inima lor vor cunoaste din experientă personală că în afară de El nu este Mântuitor. Adevărul biblic trebuie să fie predicat si practicat. Fiecare rază de lumină trebuie să strălucească cu o putere clară si distinctă. Adevărul trebuie să tâsnească asemenea unei lămpi care arde. Sunt sute de slujitori ai lui Dumnezeu care trebuie să răspundă la această chemare si să pornească în câmp ca lucrători zelosi, salvatori de suflete, venind în ajutorul Domnului, în ajutorul Domnului împotriva celui tare. Dumnezeu cheamă oamenii vii, oameni care sunt plini de influenta binefăcătoare a Spiritului Său, oameni care văd pe Dumnezeu ca Domn Suprem, si care primesc de la El dovada abundentă a împlinirii făgăduintelor Sale, oameni care nu sunt încropiti, ci calzi si fierbinti în iubirea Lui.
Dacă toată munca ce a fost depusă pentru comunităti în cursul ultimilor douăzeci de ani, s-ar depune din nou pentru ele, ea va da gres, asa cum si în trecut a dat gres de a face din membrii urmasi plini de lepădare de sine si purtători ai crucii lui Hristos. Multi au fost suprasolicitati cu hrană spirituală, în timp ce în lume mii pier din lipsă de pâinea vietii. Membrii bisericii trebuie să lucreze; ei trebuie să se educe, străduindu-se să ajungă la nivelul înalt pus înaintea lor. La aceasta, Domnul îi va ajuta să ajungă dacă vor conlucra cu El. Dacă îsi păstrează sufletul în iubirea adevărului, ei nu vor retine pe predicatori de la vestirea adevărului în câmpuri noi. Orasele mari ar trebui să fie lucrate de îndată ce comunitătile au primit lumina, dar multi nu au purtat o povară pentru suflete, si Satana, găsindu-i sensibili la ispitele sale, le-a ruinat experienta vietii. Dumnezeu cere poporului Său să se pocăiască, să se convertească si să se întoarcă la iubirea lor dintâi pe care au pierdut-o prin greseala lor de a nu merge pe urmele Răscumpărătorului lor jertfitor de Sine.
A venit timpul de a face eforturi hotărâte în locuri unde adevărul nu a fost încă proclamat. Cum se va face lucrarea Domnului? În orice loc unde se pătrunde trebuie să se pună o temelie solidă pentru o lucrare permanentă. Trebuie să se urmeze metodele Domnului. Ni vi se cade să fiti intimidati de aparentele exterioare, oricât de pline de piedici ar fi ele. Vouă vă revine de a săvârsi lucrarea asa cum a spus Domnul că ar trebui să fie săvârsită. Predicati Cuvântul si Domnul prin Duhul Sfânt va trimite convingere mintilor ascultătorilor. Cuvântul zice: "iar ei au plecat si au propovăduit pretutindeni. Domnul lucra împreună cu ei, si întărea Cuvântul prin semnele care-L însoteau" (Marcu 16,20).
Multi lucrători trebuie să-si facă partea, făcând lucrare din casă în casă, si tinând lecturi biblice în familii. Ei trebuie să dovedească cresterea lor în har prin supunere fată de voia lui Hristos. În felul acesta ei vor dobândi o experientă bogată. Când prin credintă ei primesc, cred si ascultă Cuvântul lui Hristos, eficienta Duhului Sfânt se va vedea în viata si activitatea lor. Se va vedea o intensitate de efort zelos. Ca fi cultivată o credintă care lucrează prin iubire si curătă sufletul. Roadele Duhului vor fi văzute în viata lor. Hristos este Lumina lumii. Cei care-L urmează pe El nu vor umbla în întuneric, ci vor avea lumina vietii. Ioan spune despre Hristos: "Tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu" (Ioan 1,12). Priviti la Hristos. Privind la El, aceasta aduce inima, mintea si caracterul în conformitate cu voia lui Dumnezeu.
Este nevoie de toată învătătura pe care o pot da misiunile noastre. Stăruiti în lucrarea voastră în puterea aceluiasi Duh care a dus la înfiintarea ei. Prin explicarea Scripturilor, prin rugăciune, prin exercitarea credintei, învătati pe oameni în calea Domnului, si va fi zidită o biserică întemeiată pe stâncă, adică Hristos Isus.
Lucrarea trebuie să fie dusă mai departe în simplitatea adevărului. Dumnezeu zice: "Am cuvinte de încurajare pentru voi". Domnul are în orasele noastre mari multe suflete pretioase care nu si-au plecat genunchii înaintea lui Baal, si are si dintre aceia care s-au închinat lui Baal din nestiintă. Asupra acestora urmează să strălucească lumina adevărului ca ei să poată vedea pe Hristos care este calea, Adevărul si Viata. Îndepliniti mai departe lucrarea voastră în umilintă. Nu vă ridicati niciodată mai pe sus de simplitatea Evangheliei lui Hristos. Nu în arta paradei, ci în înăltarea lui Hristos, Răscumpărătorul iertător de păcate, veti găsi succes în câstigarea de suflete. Când lucrati pentru Dumnezeu în umilintă si smerenie a inimii, El vi Se ca descoperi.
Prin folosirea de diagrame, simboluri si reprezentări de diferite feluri, slujitorul lui Dumnezeu poate face adevărul să apară clar si distinct. Acesta este un ajutor, si în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu; dar când lucrătorul face lucrarea sa atât de costisitoare, încât altii nu mai pot obtine de la casierie mijloace îndestulătoare pentru a se întretine în câmp, el nu lucrează în armonie cu planul lui Dumnezeu. Lucrarea în orasele cele mari trebuie să fie făcută, după sistemul lui Hristos, nu după sistemul spectacolelor teatrale. Nu un spectacol teatral proslăveste pe Dumnezeu, ci prezentarea adevărului în iubirea lui Hristos. Nu lipsiti adevărul de demnitatea si puterea lui de a impresiona prin pregătiri care sunt mai mult după felul lumii decât după felul cerului. Ascultătorii vostri să fie lăsati să înteleagă că voi tineti adunări, nu pentru a le încânta simturile cu muzică si alte lucruri, ci pentru a predica adevărul în toată solemnitatea lui, pentru ca el să poată ajunge la ei ca o avertizare, trezindu-i din somnul lor de moarte al satisfacerii de sine. Adevărul gol e cel care ca o sabie ascutită, cu două tăisuri, taie în amândouă părtile. Aceasta e ceva ce va trezi pe cei care sunt morti în vinovătiile si păcatele lor. Acela care Si-a dat viata pentru a salva pe bărbati si pe femei de la idolatrie si de la îngăduinta de sine a lăsat o pildă care să fie urmată de toti cei care iau asupră-le lucrarea de a prezenta Evanghelia altora. Slujitorilor lui Dumnezeu din epoca acesta le-au fost date adevărurile cele mai solemne pentru a le proclama, si actiunile, metodele, si planurile lor trebuie să corespundă importantei soliei lor. Dacă prezentati Cuvântul în felul lui Hristos, ascultătorii vostri vor fi adânc impresionati de adevărurile pe care le predati. Ei se vor convinge că acesta este Cuvântul Viului Dumnezeu.
În eforturile lor de a avea intrare la oameni, solii lui Dumnezeu nu trebuie să urmeze căile lumii. În adunările care se tin, ei nu trebuie să depindă de cântăreti din lume, si de manifestări teatrale pentru a trezi interes. Cum se poate astepta ca aceia care nu au nici un interes fată de Cuvântul lui Dumnezeu, care n-au citit niciodată Cuvântul Său cu o dorintă sinceră de a întelege adevărurile Lui, să cânte cu duhul si cu întelegerea? Cum pot fi inimile lor în armonie cu cuvintele cântării sacre? Cum poate corul ceresc să se unească la o cântare care e numai o formă?
Răul închinării formale nu poate fi destul de viu descris, dar nici un fel de cuvinte nu pot să arate bogata binecuvântare a adevăratei închinări. Când fiintele omenesti cântă cu Duhul si cu priceperea, cântăretii ceresti iau melodia si ce alătură la cântarea de multumire. Acela care a revărsat asupra noastră toate darurile care ne fac în stare să fim împreună lucrători cu Dumnezeu asteaptă ca servii Săi să-si cultive vocile, asa încât să poată vorbi si cânta într-un fel pe care toti îl vor pot întelege. Nu cântarea tare e necesară, ci intonarea clară, pronuntarea corectă si exprimarea pe înteles. Toti să-si ia timp pentru a-si cultiva tonuri clare, dulci, nu cu asprime si tipete care zgârie urechea. Capacitatea de a cânta este darul lui Dumnezeu; să fie dar folosită spre slava Lui. La adunările ce se tin să fie alese un număr de persoane care să ia parte la serviciul de cântare. Si cântarea să fie însotită de instrumente muzicale folosite cu iscusintă. Nu trebuie să ne opunem folosirii de instrumente muzicale în lucrarea noastră. Această parte a serviciului trebuie să fie condusă cu grijă, deoarece este o laudă adusă lui Dumnezeu prin cântare.
Cântarea nu trebuie să fie totdeauna executată de câtiva. Cât de des cu putintă, întreaga adunare să participe.
În eforturile noastre în favoarea multimilor care locuiesc în orase trebuie să ne străduim să facem lucru deplin. Lucrarea într-un centru mare de populatie este mai mare decât o poate face cu succes un singur om. Dumnezeu are căi diferite de a lucra, si are diferiti lucrători cărora le-a rânduit diferite daruri. Un lucrător poate fi un orator desăvârsit, un altul poate fi un scriitor desăvârsit; un altul are darul de a cânta; altul are darul rugăciunii sincere, pline de zel, fierbinte, un altul s-ar putea să aibă o deosebită putere de a explica Cuvântul lui Dumnezeu cu claritate. Si fiecare dar trebuie să devină o putere pentru Dumnezeu, deoarece El lucrează împreună cu lucrătorul. Unuia, Dumnezeu îi dă cuvântul întelepciunii, altuia cunostintă, altuia credintă; dar toti trebuie să lucreze sub acelasi Conducător. Diversitatea darurilor conduce la diversitatea lucrărilor, "dar este acelasi Dumnezeu, care lucrează totul în toti" (1 Cor. 12,6).
Domnul doreste ca servii Săi alesi să învete cum să se urnească în efort armonios. S-ar putea să pară unora că contrastul între darurile lor si darurile conlucrătorilor lor e prea mare pentru a le îngădui să se unească într-un efort armonios, dar când îsi aduc aminte că sunt de câstigat diferite minti si că unii vor respinge adevărul asa cum e prezentat de un lucrător, numai pentru ca să-si deschidă inima fată de adevărul lui Dumnezeu, când e prezentat într-un chip diferit de un alt lucrător, ei se vor strădui cu nădejde să lucreze împreună în unire. Talentele lor, oricât de diverse, pot fi toate sub controlul aceluiasi Duh. În orice cuvânt si faptă se vor da pe fată bunătate si iubire; si când fiecare lucrător îsi ocupă cu credinciosie locul rânduit lui, rugăciunea lui Hristos pentru unitatea urmasilor Lui va primi răspuns, si lumea va sti că acestia sunt ucenicii Lui. În simpatie si încredere plină de iubire lucrătorii lui Dumnezeu trebuie să se unească unul cu altul. Acela care face sau spune ceva, care tinde să separe pe membrii bisericii lui Hristos, lucrează contra intentiilor Domnului. Cearta si dezbinarea în biserică, încurajarea bănuielii si necredintei, dezonorează pe Hristos. Dumnezeu doreste ca servii Săi să cultive afectiunea crestină unul fată de altul. Adevărata religie uneste inimile nu numai cu Hristos, ci si pe unul cu altul, în cea mai gingasă unire. Când stim ce înseamnă a fi astfel uniti cu Hristos si cu fratii nostri, o influentă înmiresmată va însoti lucrarea noastră oriunde am merge.
Lucrătorii din orasele mari trebuie să-si facă fiecare partea lor diferită, depunând orice strădanie pentru a realiza cele mai bune rezultate. Ei trebuie să exprime credintă si să procedeze în asa fel încât să impresioneze pe oameni. Ei nu trebuie să reducă lucrarea la propriilor lor păreri. În trecut, prea mult de felul acesta s-a făcut de noi ca popor si a fost un dezavantaj pentru succesul lucrării. Să ne aducem aminte că Domnul are diferite feluri de lucrare, că El are lucrători diferiti cărora El le încredintează diferite daruri. Noi trebuie să vedem scopul Său în trimiterea unor anumiti bărbati în anumite locuri. Încă un scurt timp va mai fi auzit glasul milei; încă un scurt timp va mai fi vestită invitatia îndurătoare: "Dacă însetează cineva, să vină la Mine si să bea" (Ioan 7,37). Dumnezeu trimite solia Sa de avertizare oraselor de pretutindeni. Fie ca solii pe care El îi trimite să lucreze atât de armonios încât toti să ia cunostintă că au învătat de la Isus.
Nici o fiintă omenească nu trebuie să caute să lege alte fiinte omenesti de sine, ca si cum ar trebui să-i stăpânească, spunându-le să facă aceasta si interzicându-le să facă aceea, poruncind, dictând, procedând ca un ofiter peste o companie de soldati. Asa făceau preotii si conducătorii în vremea lui Hristos, dar nu aceasta este calea cea mai bună. După ce adevărul a făcut impresie asupra inimilor, si bărbatii si femeile au acceptat învătăturile lui, ei urmează să fie tratati ca proprietatea a lui Hristos, nu ca proprietate a omului. Prin fixarea mintii altora de voi, îi siliti să se desfacă de izvorul întelepciunii si îndestulării lor. Dependenta lor trebuie să fie totală de Dumnezeu; numai în felul acesta ei pot să crească în har. Oricât de mare ar fi pretentia unui om, în ce priveste cunostintele si întelepciunea, dacă nu este sub învătătura Duhului Sfânt, este peste măsură de ignorant în cele spirituale. El are nevoie să-si dea seama de primejdia sa si de ineficienta sa, si să-si pună întreaga dependentă de Acela care sigur poate să păstreze sufletele încredintate grijii Sale, care este în stare să-i umple cu Duhul Său, si poate să-i umple cu iubire neegoistă unul pentru altul, făcându-i în stare să dea mărturie că Dumnezeu a trimis pe Fiul Său în lume ca să mântuiască pe păcătosi. Cei care sunt cu adevărat convertiti se vor strânge laolaltă în unitatea crestină. Să nu fie nici o dezbinare în biserica lui Dumnezeu, nici o autoritate neînteleaptă exercitată asupra acelora care primesc adevărul. Blândetea lui Hristos trebuie să se vadă în tot ceea ce spun si fac. Hristos este temelia oricărei adevărate biserici. Avem făgăduinta Lui de neschimbat că prezenta si protectia Sa vor fi acordate celor credinciosi ai Săi care umblă în armonie cu sfatul Său. Până la sfârsitul timpului, Hristos trebuie să fie cel dintâi. El e izvorul vietii si tăriei, al neprihănirii si sfinteniei. Si El este toate acestea pentru că cei care poartă jugul Său învată de la El să fie blânzi si umili. Datoria si plăcerea oricărei slujiri este de a înălta pe Hristos înaintea oamenilor. Aceasta este scopul oricărei lucrări. Faceti să apară Hristos; faceti ca eul să fie ascuns înapoia Lui. Acesta este jertfirea de sine care are valoare. O astfel de jertfire de sine, Dumnezeu o primeste. "Asa vorbeste Cel Prea Înalt, a cărui locuintă este vesnică si al cărui Nume este sfânt: 'Eu locuiesc în locuri înalte si în sfintenie; dar sunt cu omul zdrobit si smerit, ca să înviorez duhurile smerite si să îmbărbătez inimile zdrobite'." (Isus. 57,15)
Adesea, când căutati să prezentati adevărul, se va isca opozitie, dar, dacă încercati să întâmpinati opozitia cu discutie, nu mai o veti spori si lucrul acesta nu vă puteti îngădui să-l faceti. Rămâneti de partea afirmativă. Îngeri de la Dumnezeu veghează asupra voastră, si ei se pricep cum să impresioneze pe aceia a căror opozitie voi refuzati de a o întâmpina cu discutie. Nu stăruiti asupra părtilor negative ale problemelor care s-ar ivi si adunati în mintea voastră adevăruri pozitive si fixati-le acolo prin mult studiu, multă rugăciune zeloasă si consacrare a inimii. Păstrati candelele voastre în rânduială si aprinse si lăsati ca raze strălucitoare să lumineze pentru ca oamenii, văzând faptele voastre bune, să fie făcuti să proslăvească pe Tatăl nostru care e în ceruri.
Dacă Hristos nu S-ar fi tinut de partea afirmativă în pustiul ispitirii sale, El ar fi pierdut tot ce dorea să câstige. Calea lui Hristos este calea cea mai bună de a întâmpina pe împotrivitorii nostri. Noi le întărim argumentele când repetăm ceea ce ei spun. Tineti-vă totdeauna de partea pozitivă. S-ar putea ca tocmai omul care vi se împotriveste să ia cu el cuvintele voastre si să fie convertit la adevărul rational care a ajuns la priceperea lui.
Am spus adesea fratilor nostri: "Oponentii vostri vor face afirmatii neadevărate cu privire la lucrarea voastră. Nu repetati afirmatiile lor, ci tineti-vă de sustinerea din partea voastră a viului adevăr; si îngeri de la Dumnezeu vor deschide calea înaintea voastră. Avem o mare lucrarea de făcut, si noi trebuie să o facem în mod constient. Niciodată să nu ne îngăduim să stârnim sau să îngăduim unor sentimente rele să se ivească. Hristos n-a făcut asa ceva si El este exemplul nostru în toate. Pentru lucrarea dată nouă să o facem avem nevoie mult mai mult de întelepciune cerească sfintită, umilă, si mult mai putin de eu personal. Avem nevoie să ne prindem puternic de puterea divină." Aceia care s-au depărtat de la credintă vor veni la adunările noastre pentru a abate atentia noastră de la lucrarea pe care Dumnezeu ar vrea să fie făcută. Voi nu vă puteti îngădui să vă întoarceti urechile de la adevăr sa fabule. Nu vă opriti pentru a încerca să convertiti pe cel care vorbeste cuvinte de ocară împotriva lucrării voastre, ci faceti să fie văzut că sunteti inspirati de Duhul lui Isus Hristos, si îngeri de la Dumnezeu vor pune pe buzele voastre cuvinte care vor atinge inimile împotrivitorilor vostri. Dacă oamenii acestia persistă în a-si impune vederile lor, cei cu minte chibzuită din adunare vor întelege că standardul vostru este cel superior. Vorbiti în asa fel încât să fie cunoscut că Isus Hristos vorbeste prin voi.
NEVOIA DE MUNCĂ ZELOASĂ DIN TOATĂ INIMA
Dacă pastorii nostri si-ar da seama cât de curând locuitorii lumii vor fi adusi la judecată înaintea tronului de judecată al lui Dumnezeu, pentru a răspunde de faptele lor făcute în trup, cât de zelos ar lucra ei împreună cu Dumnezeu pentru a prezenta adevărul! Cât de neobositi ar lucra ei pentru a face să înainteze lucrarea lui Dumnezeu în lume, proclamând în cuvânt si faptă: "Sfârsitul tuturor lucrurilor este aproape!" (1 Petru 4,7).
"Pregăteste-te să întâlnesti pe Dumnezeul tău" e solia pe care trebuie să o vestim pretutindeni. Trâmbita trebuie să dea un sunet lămurit. Clar si lămurit trebuie să răsune avertizarea: "A căzut, a căzut Babilonul cel mare… Iesiti din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiti părtasi la păcatele ei, si să nu fiti loviti cu urgiile ei" (Apoc. 18,2-4). Cuvintele acestui text biblic trebuie să fie împlinite. În curând cea din urmă încercare trebuie să vină peste toti locuitorii pământului. La data aceea trebuie să se ia hotărâri prompte. Aceia care au fost convinsi prin prezentarea Cuvântului, se vor rândui sub steagul stropit cu sânge al Printului Emanuel. Ei vor vedea si vor întelege ca niciodată mai înainte că au pierdut multe ocazii de a face binele pe care ar fi trebuit să-l facă. Ei îsi vor da seama că nu au lucrat atât de zelos cum ar fi trebuit, ca să caute si să mântuiască ce era pierdut, să-i smulgă, ca să zicem asa, din foc. Slujitorii lui Dumnezeu trebuie ca, în sârguintă, "să fie fără preget"; să fie "plini de râvnă cu spiritul"; "să slujească Domnului". Apatia si ineficienta nu sunt evlavie Când ne dăm seama că lucrăm pentru Dumnezeu, vom avea atunci un simtământ mai înalt de cum am avut vreodată în fata sfinteniei serviciului spiritual. Această întelegerea pune viată si atentie si energie stăruitoare în împlinirea fiecărei datorii.
Religia curată si neîntinată este cu totul practică. Nimic altceva nu va izbuti salvarea de suflete decât o muncă zeloasă din toată inima. Noi trebuie să facem din datoriile de toate zilele acte de devotiune, sporind continuu în capacitatea de a fi de folos, deoarece noi vedem lucrarea noastră în lumina vesniciei.
Lucrarea noastră ne-a fost trasată de Părintele nostru ceresc. Noi trebuie să ne luăm Bibliile si să mergem să avertizăm lumea. Noi trebuie să fim mâinile ajutătoare ale lui Dumnezeu în lucrarea de salvare de suflete, canale prin care zi de zi iubirea Lui se revarsă către o lume ce piere. Întelegerea marii lucrări la care are privilegiul de a lua parte, înnobilează si sfinteste pe lucrătorul adevărat. El este umplut cu credinta care lucrează prin iubire si curăteste sufletul. Nimic nu e muncă grea si plicticoasă pentru cel care-si supune vointa lui Dumnezeu. "O fac pentru Domnul" e un gând care întinde un farmec peste orice lucru pe care i-l dă Dumnezeu să-l facă. Îndepliniti-vă toată lucrarea pe temeiul unor principii strict religioase. Întrebarea voastră să fie: "Ce pot face pentru a place Domnului?" Vizitati locurile unde credinciosii au nevoie de încurajare si ajutor. La fiecare pas întrebati: "E aceasta calea Domnului? Sunt eu în spirit, cuvânt, în actiune în armonie cu voia Lui?" Dacă lucrati pentru Dumnezeu cu gândul numai la slava Lui, lucrarea voastră va purta atunci amprenta divină, si voi veti aduce la îndeplinire scopurile Domnului.
În studierea de către noi a Cuvântului lui Dumnezeu, pătrundeti mai adânc si tot mai adânc dincolo de suprafată. Prindeti-vă bine prin credintă de puterea divină, si sondati adâncurile inspiratiei. Aduceti în lucrarea voastră puterea lui Dumnezeu, amintindu-vă că Domnul este în spatele vostru. Lăsati ca iubirea Lui să strălucească prin ceea ce voi faceti si spuneti. Lăsati ca adevărul, adevărul scump si simplu al Cuvântului lui Dumnezeu, să lumineze în deplină strălucire. Smeriti-vă înaintea lui Dumnezeu. Hristos va fi eficienta voastră. El v-a pus cârmuitori peste casnicii Lui, pentru a le da hrană la timp. Lucrătorii lui Hristos sunt foarte aproape de inima Lui plină de iubire. El doreste să desăvârsească pe cei din casa Sa prin desăvârsirea slujitorilor Săi.
__
Hristos este Răscumpărătorul plin de simpatie si compasiune. În puterea sa sustinătoare bărbatii si femeile devin puternici pentru a rezista răului. Când păcătosul osândit priveste la păcat, el devine pentru el peste măsură de păcătos. El se miră că nu a venit la Hristos mai înainte. El vede că defectele sale trebuie să fie biruite, că apetitul si pasiunile lui trebuie să fie supuse vointei lui Dumnezeu, că trebuie să fie părtas de natură dumnezeiască după ce va fi fugit de stricăciunea care e în lume prin poftă. După ce s-a pocăit de călcarea, din partea sa, a legii lui Dumnezeu, el se străduieste sârguincios să biruie păcatul. El caută să dea la iveală puterea harului lui Hristos, si este adus în legătură personală cu Mântuitorul. Neîntrerupt, el tine pe Hristos în fata sa. Rugându-se, crezând, primind binecuvântările de care are nevoie, el se apropie din ce în ce mai mult de standardul lui Dumnezeu pentru el.
Noi virtuti se descoperă în caracterul lui pe măsură ce se leapădă de sine si înaltă crucea, mergând pe drumul care-l conduce Hristos. El iubeste pe Domnul Isus cu toată inima sa, si Hristos devine întelepciunea sa, neprihănirea sa, sfintirea sa si răscumpărarea sa. Hristos este exemplul nostru, inspiratia noastră, răsplătirea noastră cea peste măsură de mare. "Voi sunteti ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu" (1 Cor. 3,9). Să nu uitati niciodată cuvintele "împreună cu Dumnezeu". "Duceti până la capăt mântuirea voastră, cu frică si cutremur. Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, si vă dă după plăcerea Lui, si vointa si înfăptuirea" (Fil. 2,12-13). Puterea lucrătoare de minuni a harului lui Hristos se dă pe fată în crearea în om a unei inimi noi, a unei vieti la o treaptă înaltă, a unui entuziasm mai sfânt. Dumnezeu zice: "Vă voi da o inimă nouă" (Ezech. 36,26). Nu e aceasta, înnoirea omului, cea mai mare minune ce poate să fie săvârsită? Ce nu poate face unealta omenească, aceea care prin credintă se prinde de puterea divină?
Amintiti-vă că în lucrarea lui Hristos ca Mântuitor al vostru personal se află tăria voastră si biruinta voastră. Acesta este partea pe care toti trebuie să o îndeplinească. Hristos este calea, Adevărul si Viata. El declară: "Fără Mine nu puteti face nimic" (Ioan 15,5). Si sufletul care se pocăieste si crede, răspunde: "Pot totul prin Hristos care mă întăreste" (Fil. 4,13). Acelora care fac lucrul acesta li se dă asigurarea: "Tuturor celor ce L-au primit, le-a dat puterea să se facă copii ai lui Dumnezeu" (Ioan 1,12).
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA