Marturii Vol.IX - SECTIUNEA A TREIA - METODE DE LUCRU

În legãturã cu proclamarea soliei în marile orase, sunt multe feluri în care lucrarea poate sã fie sãvârsitã de cãtre lucrãtori cu daruri felurite. Unii urmeazã sã lucreze într-un fel, altii în altul. Domnul doreste ca orasele sã fie lucrate de efortul unit al lucrãtorilor cu capacitãti diferite. Toti trebuie sã priveascã la Isus pentru îndrumare, sã nu depindã de om pentru întelepciune ca nu cumva sã fie dusi pe o cale gresitã. Ca împreunã lucrãtori cu Dumnezeu ei trebuie sã caute sã fie în armonie unul cu altul. Trebuie sã aibã loc consfãtuiri dese si o conlucrare zeloasã si din toatã inima. Si cu toate acestea, toti sã caute întelepciune la Isus, nedepinzând numai de oameni în ce priveste cãlãuzirea.

Domnul a dat unor slujitori capacitatea de a aduna si de a retine atentia unor mari adunãri. Aceasta cere exercitarea de tact si iscusintã. În orasele de azi unde sunt atât de multe lucruri care sã atragã si sã placã, oamenii nu pot fi fãcuti interesati, numai prin eforturi obisnuite. Slujitorii rânduiti de Dumnezeu vor gãsi cã este necesar a depune eforturi neobisnuite pentru ca sã câstige atentia multimii. Si când izbutesc sã adune laolaltã un mare numãr de oameni, ei trebuie sã prezinte solii de un caracter atât de cu totul diferit de cele obisnuite, încât oamenii sã fie treziti si avertizati. Ei trebuie sã facã uz de orice mijloc ce poate fi conceput pentru a face ca adevãrul sã iasã în evidentã în mod clar si distinct. Solia cercetãtoare pentru acest timp urmeazã sã fie prezentatã atât de clar si hotãrât încât sã surprindã pe ascultãtori si sã-i conducã la dorinta de a studia Scripturile. Cei care fac lucrarea Domnului în orase trebuie sã depunã un efort calm, sustinut, devotat pentru învãtarea oamenilor. În timp ce ei trebuie sã lucreze zelos pentru a interesa pe ascultãtori, si a pãstra interesul acesta, în acelasi timp însã ei trebuie sã se fereascã cu grijã de tot ceea ce atinge senzationalul. În veacul acesta de extravagantã si spectaculozitate, când oamenii considerã cã e necesar sã facã paradã pentru a obtine succes, solii alesi ai lui Dumnezeu trebuie sã arate greseala cheltuirii zadarnice a mijloacelor pentru a face efect. Când ei lucreazã cu sinceritate, umilintã si cu demnitate plãcutã evitând tot ceea ce este teatral, lucrarea lor va fce o impresie dãinuitoare spre bine. Într-adevãr este nevoie de a cheltui bani, dar cu chibzuintã, pentru publicitatea adunãrilor si pentru sãvârsirea lucrãrii în chip durabil. Dar tãria fiecãrui lucrãtor se va afla nu în cele din afarã, ci în dependenta plinã de încredere în Dumnezeu, în rugãciune zeloasã adresatã Lui pentru ajutor, în ascultare de Cuvântul Lui. Mult mai multã rugãciune, mult mai multã asemãnare cu Hristos, mult mai multã conformare fatã de vointa lui Dumnezeu, trebuie sã fie aduse în lucrarea Domnului. Parada de fatadã si cheltuialã extravagantã de mijloace bãnesti nu vor realiza lucrarea ce trebuie sã fie sãvârsitã. Lucrarea lui Dumnezeu trebuie sã fie dusã mai departe cu putere. Avem nevoie de botezul cu Duhul Sfânt. Avem nevoie de a întelege cã Dumnezeu va adãuga la rândurile poporului Sãu oameni cu capacitate si influentã care urmeazã sã-si facã partea lor în avertizarea lumii. Nu toti cei din lume sunt nelegiuiti si pãcãtosi. Dumnezeu are multe mii care nu si-au plecat genunchiul înaintea lui Baal. Sunt multi bãrbati si multe femei temãtori si temãtoare de Dumnezeu în bisericile apostaziate. Dacã lucrurile nu ar fi asa, nouã nu ne-a fi dat sã vestim solia: "A cãzut, a cãzut Babilonul cel mare… Iesiti din mijlocul ei, poporul Meu" (Apoc. 18,2-4). Multi dintre cei sinceri cu inima doresc cu înfocare sã poatã respira viata cereascã. Ei vor recunoaste Evanghelia atunci când le este adusã în frumusetea si simplitatea în care ea este prezentatã în Cuvântul lui Dumnezeu.

De egalã importantã cu eforturile speciale publice este lucrarea din casã în casã în cãminele oamenilor. În orasele mari sunt anumite categorii de oameni la care nu se poate ajunge prin adunãri publice. Acestia trebuie sã fie cãutati cum cautã pãstorul oaia pierdutã. În favoarea lor trebui sã fie fãcute eforturi sârguincioase, personale. Când se neglijeazã lucrarea personalã, se pierd multe ocazii pretioase, care, dacã ar fi bine folosite, ar face ca lucrarea sã înainteze în mod hotãrât. Ca rezultat al prezentei adevãrului în adunãri mari, s-a trezit un spirit de cercetare si e lucru deosebit de important ca acest interes sã fie urmat de o lucrare personalã. Cei care doresc sã cerceteze adevãrul au nevoie sã fie învãtati sã studieze Cuvântul lui Dumnezeu cu sârguintã. Cineva trebuie sã-i ajute sã zideascã pe o temelie sigurã. În timp acest timp critic din experienta lor religioasã, cât de însemnat lucru este acela ca lucrãtorii biblici, întelept îndrumati, sã le vinã în ajutor si sã le deschidã întelegerii lor tezaurul Cuvântului lui Dumnezeu.

O lucrare bine echilibratã poate fi sãvârsitã cel mai bine când functioneazã un curs pentru pregãtirea de lucrãtori. În timp ce se tin adunãrile publice, legate de acest curs de instruire sau misiune orãseneascã ar trebui sã fie lucrãtori cu experientã, cu profundã pricepere spiritualã, care pot da lucrãtorilor biblici instrui zilnicã, si care de asemenea se pot uni cu toatã inima la efortul public ce se depune. SI când bãrbati si femei sunt convertiti la adevãr, cei care se gãsesc în fruntea misiunii orãsenesti ar trebui sã arata noilor convertiti, cu multã rugãciune, cum sã trãiascã în viata lor puterea adevãrului. Acest efort unit din partea tuturor lucrãtorilor, va fi ca un cui bãtut într-un loc sigur.

Ca popor, ni s-a dat lucrarea de a face cunoscut principiile reformei sanitare. Sunt unii care îsi închipuie cã problema dietei nu este destul de importantã pentru a fi cuprinsã în lucrarea lor de evanghelizare. Dar unii ca acestia fac o mare gresealã. Cuvântul lui Dumnezeu declarã: "Deci fie cã mâncati, fie cã beti, fie cã faceti altceva, sã faceti totul pentru slava lui Dumnezeu" (1 Cor. 10,31). Subiectul cumpãtãrii în toate relatiile ei, are un loc important în lucrarea de mântuire. În legãturã cu misiunile noastre orãsenesti ar trebui sã fie spatii corespunzãtoare unde cei în care s-a trezit un interes sã poatã fi adunati pentru instruire. Lucrarea aceasta necesarã nu trebuie sã fie fãcutã într-un chip atât de sãrãcãcios încât sã facã o impresie nefavorabilã asupra mintii oamenilor. Tot ce se face trebuie sã dea mãrturie favorabilã despre Autorul adevãrului, si ar trebui sã reprezinte bine sfintenia si importanta adevãrurilor soliei îngerului al treilea. Trebuie sã se tinã cursuri de bucãtãrie. Oamenii trebuie sã fie învãtati cum sã pregãteascã alimente sãnãtoase. Trebuie sã li se arate nevoia de a renunta la alimente nesãnãtoase. Oamenii trebuie sã fie învãtati cum sã pregãteascã alimente sãnãtoase. Trebuie sã li se arate nevoia de a renunta la alimente nesãnãtoase. Dar niciodatã n-ar trebui sã recomandãm o dietã de înfometare. Este cu putintã a avea o dietã sãnãtoasã, hrãnitoare, fãrã a se folosi ceai, cafea sau carne. Lucrarea de a învãta pe oameni sã pregãteascã o hranã, care în acelasi timp sã fie si sãnãtoasã si apetisantã, care de cea mai mare însemnãtate. Lucrarea reformei sanitare este mijlocul lui Dumnezeu pentru a reduce în lumea noastrã si pentru curãtirea bisericii Sale. Învãtati pe oameni cã ei pot actiona ca ajutoare ale lui Dumnezeu, conlucrând cu Maestrul lucrãtor la refacerea sãnãtãtii fizice si spirituale. Lucrarea aceasta poartã semnãtura cerului, si va deschide usi pentru intrarea si a altor adevãruri pretioase. Este loc pentru toti cei care vor dori sã lucreze în mod inteligent în aceastã lucrare. Tineti lucrarea reformei sanitare la loc de frunte, este solia ce sunt instruitã sã v-o aduc. Arãtati atât de clar valoarea ei încât s se simtã o largã nevoie de ea. Abtinerea de la orice aliment si orice bãuturã dãunãtoare este roada adevãratei religii. Cel care estre pe deplin convertit va abandona ori ce obicei si apetit dãunãtor. Prin abstinentã totalã el va birui dorinta sa dupã satisfacerea unor plãceri distrugãtoare de sãnãtate. Am fost instruitã s spun educatorilor reformei sanitare: Mergeti înainte. Lumea are nevoie de fiecare fãrâmã din influenta pe care voi o puteti exercita pentru a respinge valul de nenorocire moralã. Cei care învatã pe altii solia îngerului al treilea sã rãmânã credinciosi lângã stindardul lor. "Vã îndemn dar fratilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, sã aduceti trupurile voastre ca o jertfã vie, sfântã si plãcutã lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastrã o slujbã duhovniceascã. Sã nu vã potriviti chipului veacului acestuia, ci sã vã prefaceti, prin înnoirea mintii voastre, ca sã puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu cea bunã, plãcutã si desãvârsitã" (Rom. 12,1-2). Fie ca Domnul sã înarmeze pe cei care lucreazã în cuvânt si doctrinã, cu soliile cele mai clare ale adevãrului. Dacã lucrãtorii Sãi vor prezenta aceste solii cu simplitate, convingere si cu toatã autoritatea, Domnul va lucra împreunã cu ei.

Slujitorii lui Hristos ar trebui sã lucreze cu credinciosie pentru cei bogati din orasele noastre, ca si pentru cei sãraci si umili. Sunt multi oameni bogati care sunt sensibil la influentele si impresiile soliei Evangheliei, si care, atunci când Biblia si numai Biblia le este prezentatã ca tâlcuitor al credintei si practicii crestine, vor fi miscati de Duhul lui Dumnezeu ca sã deschidã usi pentru înaintarea Evangheliei. Ei vor da pe fatã o credintã vie în Cuvântul lui Dumnezeu si vor folosi mijloacele încredintate lor pentru a pregãti calea Domnului, pentru a face în locurile pustii un drum pentru Dumnezeul nostru.

De ani de zile stã în fata noastrã chinuitoarea problemã: Cum putem aduna fonduri corespunzãtoare pentru sustinerea misiunilor pentru care Domnul a mers înaintea noastrã sã le deschidã? Citim în mod lãmurit porunca Evangheliei: si misiunile, atât în câmpurile din patrie, cât si din strãinãtate, îsi prezintã nevoile. Instructiunile va chiar revelatiile pozitive ale Providentei se unesc pentru a ne zori sã facem repede lucrarea care asteaptã sã fie fãcutã. Domnul doreste ca oameni cu bani sã fie convertii si sã lucreze ca ajutoare ale Lui pentru a se ajunge la altii. El doreste ca aceia care pot ajuta la lucrarea de reformã si de refacere sã vadã lumina pretioasã a adevãrului si sã fie transformati în caracter, si determinati sã foloseascã în serviciul Lui capitalul lor ce le-a fost încredintat. El ar vrea ca ei sã investeascã mijloacele ce le-au fost împrumutate de El, în facerea de bine, în deschiderea cãilor pentru ca Evanghelia sã fie predicatã la toate clasele din apropiere si din depãrtare. Nu va fi apreciat de oamenii întelepti ai lumii? Ba da; acolo ei vor afla odihnã si pace si repaus de orice trivialitate, orice ambitie, orice servire de sine. Zoriti-i sã caute pacea, fericirea si bucuria pe care Hristos doreste sã o reverse asupra lor. Îndemnati-i sã-si îndrepte atentia la asigurarea darului cel mai bogat ce poate fi dat omului muritor - haina neprihãnirii lui Hristos. Hristos le oferã o viatã care sã se mãsoare cu viata lui Dumnezeu, si o greutate mult mai mare si vesnicã de slavã. Dacã ei primesc pe Hristos, vor avea cea mai înaltã onoare, onoare pe care lumea nu o poate nici da, nici lua. Ei vor afla cã în pãzirea poruncilor lui d este o mare rãsplãtire. Rãscumpãrãtorul milostiv îndeamnã pe servii Sãi sã adreseze celor bogati si celor sãraci invitatia la cinã. Mergeti la drumuri si la garduri si prin eforturile voastre stãruitoare si hotãrâte, siliti-i sã intre. Slujitorii Evangheliei sã ia pe acesti oameni cu bani din lume, si sã-i aducã la banchetul adevãrului pe care Hristos l-a pregãtit pentru ei. Acela care Si-a dat viata sa scumpã pentru ei spune: "Aduceti-i înãuntru si asezati-i la masa Mea, si Eu îi voi servi." Slujitori ai lui Hristos, apropiati-vã de aceastã clasã de oameni. Nu-i treceti cu vederea ca si cum ar fi fãrã nãdejde. Lucrati cu toatã convingerea cu putintã, si ca roadã a eforturilor voastre credincioase veti vedea în Împãrãtia cerului bãrbati si femei care vor fi încoronati ca biruitori pentru a cânta cântecul triumfãtor al biruitorului. "Ei vor umbla împreunã cu Mine, îmbrãcati în alb", zice Cel dintâi si Cel de pe urmã, "fiindcã sunt vrednici" (Apoc. 3,4).

Cu totul mult prea mici eforturi s-au depus pentru oamenii din locurile de rãspundere din lume. Multi dintre ei posedã aptitudini superioare; ei au mijloace si influentã. Acestea sunt daruri pretioase, încredintate lor de Domnul pentru a fi dezvoltate si folosite spre binele altora. Cãutati sã salvati oameni cu avere. Rugati-i stãruitor sã înapoieze Domnului tezaurele pe care El li le-a împrumutat dându-li-se în pãstrare pentru ca în New York si în alte orase mari sã poatã fi înfiintate centre de influentã de la care adevãrul biblic sã poatã merge la oameni în toatã simplitatea lui. Convingeti pe oameni sã-si depunã tezaurele la tronul lui Dumnezeu înapoind Domnului averea lor, fãcând în stare pe lucrãtorii Lui sã facã bine si sã mãreascã slava Lui.

Tãria unei armate este mãsuratã mai ales prin eficienta oamenilor din rânduri, a ostasilor. Un general întelept îsi instruieste ofiterii sã instruiascã pe fiecare soldat pentru serviciul activ. El cautã sã dezvolte cea mai mare eficientã din partea tuturor. Dacã el ar fi sã depindã numai de ofiterii sãi, el nu s-ar putea astepta sã facã vreodatã o campanie izbutitã. El se bizuieste pe serviciu credincios si neobosit din partea fiecãrui om din ostirea lui. Rãspunderea za ce mai ales asupra ostasilor din rânduri. Tot astfel este si în ostirea Printului Emanuel. Generalul nostru, care n-a pierdut niciodatã o bãtãlie, asteaptã serviciu voios si credincios de la fiecare persoanã care s-a înrolat sub steagul Lui. În lupta finalã care se dã acum, între fortele binelui si ostile rãului, El asteaptã ca toti membrii, laici si slujitorii Lui, sã ia parte. Toti cei care s-au înrolat ca ostasi ai Lui urmeazã sã îndeplineascã un serviciu credincios gata de a îndeplini orice lucrare, cu un viu simt al rãspunderii, zãcând asupra lor individual. Aceia care au supravegherea spiritualã a bisericii ar trebui sã plãnuiascã cãi si mijloace prin care sã dea prilej fiecãrui membru al bisericii sã facã ceva în lucrarea lui Dumnezeu. Prea adesea în trecut, aceasta nu s-a fãcut. Nu s-au fãcut si nu au fost pe deplin puse în aplicare planuri clare, prin care talentele tuturor sã poatã fi folosite în serviciu activ. Numai putini sunt cei care îsi dau seama cât de mult s-a pierdut din cauza aceasta. Conducãtorii din lucrarea lui Dumnezeu ca niste generali întelepti, trebuie sã facã planuri pentru miscãri de înaintare pe toatã linia. În plãnuirea lor, ei trebuie sã studieze în mod deosebit lucrarea care poate fi fãcutã de membrii laici pentru prietenii si vecinii lor. Lucrarea lui Dumnezeu de pe acest pãmânt nu poate fi nicidecum terminatã pânã când bãrbatii si femeile din rândul membrilor biserici noastre nu se adunã la lucru si nu-si unesc eforturile lor cu ale pastorilor si ale slujbasilor comunitãtilor. Mântuirea pãcãtosilor cere muncã zeloasã si personalã. Noi trebuie sã le ducem cuvântul vietii, si nu sã asteptãm ca ei sã vinã la noi. O, de as putea spune bãrbatilor si femeilor cuvinte care sã-i trezeascã la actiune sârguincioasã! Clipele care ne sunt acordate sunt putine. Stãm chiar la hotarul lumii vesnice. Nu avem timp de pierdut. Fiecare clipã e de aur si cu totul prea scumpã pentru a fi devotatã numai slujirii de sine. Cine vrea sã caute pe Dumnezeu cu tot dinadinsul, si sã primeascã de la El tãrie si har pentru a fi lucrãtori credinciosi în câmpul misionar?

În fiecare comunitate existã talente, care, prin cuvenitã lucrare, s-ar putea dezvolta spre a fi de mare ajutor în lucrarea aceasta. Ceea ce e necesar acum pentru zidirea comunitãtilor noastre este lucrarea atentã a lucrãtorilor întelepti pentru a descoperi si a dezvolta talentele din bisericã, talente care pot fi educate spre a fi folosite de Domnul. Ar trebui sã existe un plan bine organizat pentru folosirea de lucrãtori care sã meargã în toate comunitãtile noastre, mari si mici, pentru a instrui pe membri cum sã lucreze pentru zidirea bisericii, cum si pentru cei necredinciosi. Este nevoie de pregãtire, de învãtãturã. Cei care lucreazã, vizitând comunitãtile ar trebui sã dea fratilor si surorilor instructiuni cu privire la metodele practice de a face lucrarea misionarã.

Nici toate predicile din lume nu vor face pe oameni sã simtã profund nevoia sufletelor care pier în jurul lor. Nimic nu va misca pe bãrbati si femei încât sã se trezeascã în ei un zel de a lucra pentru cei care se aflã în întuneric. Pregãtiti lucrãtori spre a merge la drumuri si la garduri. Avem nevoie de grãdinari priceputi care sã rãsãdeascã pomi în diferite localitãti, si sã le dea posibilitãti avantajoase de a creste. E datora pozitivã a poporului lui Dumnezeu de a merge în regiunile îndepãrtate. Sã fie puse la lucru forte care sã defriseze terenuri noi, sã înfiinteze centre noi de influentã, oriunde se poate gãsi ocazie favorabilã. Adunati lucrãtori care posedã adevãrat zel misionar si lãsati-i sã meargã pentru a face cunoscut lumina si cunostinta în apropiere si în depãrtare. Ei sã ducã principiile viii ale reformei sanitare în localitãti care într-o mãsurã sunt necunoscãtoare ale acestor principii.

Bãrbati din ocupatii umile ale vietii sã fie încurajati sã facã lucrarea lui Dumnezeu. În timp ce lucreazã, ei vor câstiga o experientã pretioasã. Este lipsã de lucrãtori si n-avem nici unul de care sã ne putem lipsi. În loc de a descuraja pe aceia care încearcã sã serveascã Domnului, noi ar trebui sã încurajãm mult mai multi lucrãtori sã intre în câmp.

Toti cei care au legãturã cu Dumnezeu vor gãsi din plin de lucru pentru El. Aceia care pornesc în spiritul Domnului, cãutând sã aducã sufletelor adevãrul, vor vedea cã lucrarea de a atrage suflete la Hristos, nu e o corvoadã plicticoasã si neinteresantã. Ei sunt însãrcinati cu o lucrare ca gospodari ai lui Dumnezeu, si vor fi tot mai mult umpluti de viatã, pe mãsurã ce se predau în slujba lui Dumnezeu. E o lucrare voioasã aceea de a explica altora Scripturile. Tineri si tinere, sã fie educati spre a deveni lucrãtori în vecinãtãtile lor, cum si în alte locuri. Toti sã-si punã inima si mintea spre a deveni priceputi cu privire la lucrarea pentru timpul de fatã, calificându-se pentru a face lucrul acela pentru care sunt cel mai bine pregãtiti. Multi tineri care au avut cuvenita educatie acasã trebuie sã fie pregãtiti pentru slujire si sã fie încurajati ca sã înalte stindardul adevãrului în locuri noi printr-o lucrare vine plãnuitã si credincioasã. Prin asociere cu slujitorii, cu pastorii nostri si cu lucrãtorii cu experientã în lucrarea în orase, ei vor obtine pregãtirea cea mai bunã. Lucrând sub cãlãuzirea divinã, si sustinuti de rugãciunile colegilor lor, lucrãtori mai cu experientã, ei pot face o lucrare bunã si binevenitã. Când îsi unesc ostenelile cu acelea ale lucrãtorilor mai bãtrâni, folosind energiile lor tineresti spre cea mai bunã întrebuintare a lor, ei vor avea însotirea îngerilor ceresti; si ca împreunã lucrãtori cu Dumnezeu, este privilegiul lor acela de a cânta, ase ruga si a crede, de a lucra cu curaj si fãrã stânjenire. Încrederea si asigurarea pe care le-o vor aduce prezenta trimisilor ceresti, lor si conlucrãtorilor lor, vor conduce la rugãciune, laudã si la simplitatea credintei adevãrate. N-ar trebui sã fie întârziere în acest efort bine plãnuit de a instrui pe membrii bisericii. Ar trebui sã fie alese persoane spre a lucra în orase mari, persoane care sunt deplin consacrate, si care înteleg sfintenia si importanta lucrãrii. Nu trimiteti persoane care nu sunt calificate în privinta aceasta. Sunt trebuinciosi oameni care vor promova triumful crucii, care vor stãrui când vin descurajãri si lipsuri, care vor avea zelul hotãrârea si credinta ce sunt absolut necesare în câmpul misionar. Si celor care nu se angajeazã personal în lucrare le spun: Nu împiedicati pe cei care sunt dispusi sã lucreze, ci încurajati-i si sprijiniti-i.

Toatã aceastã lucrare de instruire ar trebui sã fie însotitã de o cãutare plinã de râvnã a Domnului prin Duhul Sfânt. Lucrul acesta sã fie imprimat în aceia care sunt dispusi sã se predea în slujba Domnului. Purtarea noastrã e supravegheatã de lume. Fiecare faptã e cercetatã de aproape si comentatã. Trebuie sã aibã loc cultivarea virtutilor crestine, pentru ca aceia care mãrturisesc adevãrul sã-l poatã preda altora asa cum este el în Isus, asa ca ei însisi sã poatã fi exemple, si ca vrãjmasii nostri sã nu poatã spune cu bunã dreptate ceva rãu despre ei. Dumnezeu cere mai multã evlavie, mai multã sfintenie a vietii, si curãtiei a purtãrii, în acord cu principiile înãltãtoare si sfintitoare pe care le mãrturisim. Viata celor care lucreazã pentru Hristos ar trebui sã fie astfel încât necredinciosii, vãzând umblarea lor în temere de Dumnezeu si conversatia lor aleasã, sã fie fermecati de credinta care produce astfel de rezultate.

Lucrarea la adunãrile noastre în tabãrã n-ar trebui sã fie fãcutã dupã gãsirea cu cale a omului, ci dupã felul de lucrarea al lui Hristos. Membrii bisericii ar trebui sã fie atrasi sã lucreze. Îngeri de la Dumnezeu vor cãlãuzi la deschiderea de câmpuri noi în apropiere si depãrtare, ca lucrarea de avertizare a lumii sã poatã fi repede sãvârsitã. Dumnezeu cheamã pe credinciosi si capete experientã în lucrarea misionarã prin extinderea lucrãrii în teritorii noi si lucrând în mod inteligent pentru oameni pe drumurile putin umblate. Acelora care vor face aceasta, li se vor deschide ocazii favorabile pentru lucru. În urmãrirea interesului dupã adunarea în tabãrã sunt necesare persoane care sã dea ajutor în diferite directii, si aceste directii ar trebui sã fie ca niste scoli pregãtitoare de lucrãtori. Tineri sã lucreze în colaborarea cu lucrãtorii experimentati, care se vor ruga cu ei si cu rãbdare îi vor instrui. Femei consacrate ar trebui sã se angajeze în lucrarea biblicã din casã în casã. Unii lucrãtori ar trebui sã lucreze ca colportori, vânzând literatura noastrã si dând gratuit cu chibzuialã celor care nu pot cumpãra. Aceia care sunt cu adevãrat convertiti, ar trebui sã devinã din ce în ce mai inteligenti în întelegerea Scripturilor, pentru ca sã poatã fi în stare sã vorbeascã cuvinte de luminã si mântuire celor care sunt în întuneric si care pier în pãcatele lor. Ca împreunã lucrãtori cu Dumnezeu, noi trebuie sã asteptãm binecuvântãri speciale si rezultate precise, când ne strãduim sã salvãm suflete din cursele lui Satana pentru ca ei sã poatã deveni copii ai luminii.

Aceia care ca rãspuns la chemarea timpului au intrat în slujba Marelui Maestru lucrãtor, pot studia cu bun folos metodele Lui de lucru. În cursul lucrãrii Sale pe pãmânt, Mântuitorul S-a folosit de ocaziile ce se puteau gãsi pe marile cãi de comunicatie. Isus locuia la Capernaum în intervalele dintre cãlãtoriile Sale într-o parte sau alta, si el a ajuns sã fie cunoscut ca "cetatea Lui". Cetatea aceasta era bine adaptatã pentru a fi centrul lucrãrii Mântuitorului. Fiind pe soseaua principalã de la damasc la Ierusalim, si Egipt si la Marea Mediteraneanã, era o mare arterã de cãlãtorie. Oameni din multe tãri treceau prin cetate sau zãboveau pentru odihnã în cãlãtoriile lor într-o parte sau alta. Aici Isus putea sã întâlneascã toate natiunile si toate straturile sociale, pe cei bogati si cei mari, ca si pe sãraci si smeriti, si învãtãturile Lui urmau sã fie duse în alte tãri, si în multe familii. În felul acesta, urma sã fie trezitã cercetarea profetiilor, atentia urma sã fie îndreptatã cãtre Mântuitorul si misiunea Lui urma sã adusã înaintea lumii.

În zilele acestea de turism, ocaziile de a veni în contact cu bãrbati si cu femei din toate clasele si din multe nationalitãti sunt mult mai mari decât în zilele lui Israel. Cãile pentru cãlãtorie s-au înmultit de o mie de ori. Dumnezeu a pregãtit calea în chip minunat. Tiparul cu multiplele lui posibilitãti, ne stã la îndemânã. Biblii si publicatii în multe limbi, expunând adevãrul pentru acest timp, sunt la îndemâna noastrã si pot fi grabnic duse în fiecare parte a lumii. Crestinii care locuiesc în marile centre comerciale si turistice au ocazii speciale. Credinciosii din orasele acestea pot lucra pentru Dumnezeu în vecinãtatea caselor lor. În statiunile climaterice si balneare cu renume mondial si în centrele de trafic turistic, aglomerate de mii de oameni care cautã sãnãtate si plãcere, ar trebui sã fie plasati predicatori si colportori în stare de a atrage atentia multimilor. Lucrãtorii acestia sã vegheze asupra ocaziei ce o au de a prezenta solia pentru timpul de fatã si sã tinã adunãri când au ocazie. Ei sã fie ageri pentru a prinde ocazii de a vorbi poporului. Însotiti de puterea Duhului Sfânt, ei sã întâmpine poporul cu solia dusã de Ioan Botezãtorul: "Pocãiti-vã, cãci Împãrãtia cerurilor este aproape" (Matei 3,2). Cuvântul lui Dumnezeu trebui sã fie prezentat cu claritate si putere, pentru ca aceia care au urechi de auzit sã poatã auzi adevãrul. În felul acesta, Evanghelia adevãrului prezent va fi asezatã în calea celor care nu o cunosc, si nu putini vor fi aceia care o vor accepta si o vor duce în propriile lor patrii din toate pãrtile lumii.

Noi trebuie sã dãm ultima avertizare a lui Dumnezeu adresatã oamenilor, si care ar trebui sã fie sârguinta noastrã în studierea Bibliei, si zelul nostru în rãspândirea luminii! Fiecare suflet care a primit luminã divinã sã caute sã o transmitã mai departe. Lucrãtorii sã meargã din casã în casã, explicând oamenilor Biblia, rãspândind publicatii, vorbind altora despre lumina care le-a binecuvântat propriul lor suflet. Literatura sã fie distribuitã cu chibzuialã, în terenuri, pe strãzi, pe marile nave care brãzdeazã mãrile, si prin postã.

O mare lucrare trebuie sã fie fãcutã si aceia care cunoscut adevãrul ar trebui sã facã o puternicã lucrare de mijlocire pentru ajutor. Iubirea lui Hristos trebuie sã umple propria lor inimã. Spiritul lui Hristos trebuie sã fie urmat peste ei, si ei trebuie sã se pregãteascã pentru a putea sta în ziua judecãtii. Când ei se consacrã lui d, o putere convingãtoare va însoti eforturile lor de a prezenta altora adevãrul. Noi nu trebuie sã dormim mai departe pe terenul fermecat al lui Satana, ci sã mobilizãm toate resursele noastre, s ne folosim de orice capacitate cu care ne-a înzestrat Providenta. Ultima avertizare trebuie sã fie proclamatã înaintea multor noroade, neamuri, limbi si împãrati si fãgãduinta este: "iatã cã Eu voi fi cu voi în toate zilele, pânã la sfârsitul veacului" (Apoc. 10,11; Mat. 28,20).

Sunt îndrumatã sã atrag atentia slujitorilor nostri la orasele nelucrate si sã stãrui de ei prin toate mijloacele cu putintã sã deschidã calea pentru prezentarea adevãrului. În unele dintre orasele unde solia celei de a doua venire a Domnului a fost vestitã de întâia datã, suntem constrânsi si ne apucãm de lucrare ca si cum ar fi un câmp nou. Câtã vreme câmpurile acestea, sterpe, aceste orase nelucrate vor fi trecute cu vederea? Fãrã de amânare, semãnarea semintei ar trebui sã înceapã în multe, multe locuri.

Domnul cere ca în servii Sãi sã fie gãsit un duh care sã fie ager sã simtã valoarea sufletelor, ager în a-si da seama de datoriile care trebui sã fie îndeplinite, ager în a rãspunde la obligatiile pe care Domnul le pune asupra lor. Trebuie sã aibã loc o consacrare care nu va privi vreun interes pãmântesc, de o asa valoare încât sã ia locul lucrãrii ce trebuie fãcutã pentru câstigarea de suflete la cunoasterea adevãrului.

Slujitorii ai lui Dumnezeu, predicati adevãrurile care vor conduce la lucrare personalã pentru cei care sunt fãrã de Hristos. Încurajati lucrarea personalã pe orice cale cu putintã. Aduceti-vã aminte cã lucrarea unui slujitor al lui Dumnezeu nu constã numai din predicã. El trebuie sã viziteze familiile în cãminele lor, sã se roage cu ei, si sã le explice Scripturile. Acela care face cu credinciosie lucrarea în afarã de amvon, va realiza de zece ori mai mult decât acela care-si mãrgineste lucrarea la amvon. Pastorii nostri sã-si ducã povara rãspunderii lor cu fricã si cutremur, cerând de la Domnul întelepciune si cerând stãruitor harul Lui. Ei sã-si facã din Isus modelul lor, studiind cu sârguintã viata Lui si aducând în practica vietii lor zilnice principiile care-L puneau în miscare în lucrarea Lui pe când era pe pãmânt.

"Veniti la Mine, toti cei truditi si împovãrati, si Eu vã voi dat odihnã". Acesta este o prescriptie pentru vindecarea tuturor bolilor intelectuale, fizice si spirituale. Este darul lui Hristos pentru aceia care-L cautã cu sinceritate si în adevãr. El este Puternicul Vindecãtor. Apoi vine o altã invitatie: "Luati jugul Meu asupra voastrã, si învãtati de la Mine, cãci Eu sunt blând si smerit cu inima, si veti gãsi odihnã pentru sufletele voastre. Cãci jugul Meu este bun si sarcina mea este usoarã" (Mat. 11,28-30). Purtând jugul lui Hristos, si învãtând de la El lectia umilintei si smereniei, aflãm odihnã în credintã, încredere si sprijin. Descoperim cã jugul lui Hristos este usor si povara Lui nu este grea.