Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
SECTIUNEA A TREIA
Cooranbong, N.S.W., 1 februarie 1899.
Mă adresez celor cu pozitii de răspundere la Conferinta Generală si celor care lucrează în domeniul misionar medical. Sunt de asemenea însărcinată să vorbesc comunitătii din Battle Creek, cum si tuturor celorlalte comunităti ale noastre.
Am fost însărcinată să spun, în legătură cu lucrarea misionară medicală, că există primejdia de a dezvolta lucrurile prea mult într-o singură directie. Dar nu trebuie să se înteleagă că ceea ce spun cu privire la lucrul acesta i-ar îndreptăti în vreun fel oarecare pe cei care se tin departe de lucrarea misionară medicală. Sunt multi aceia care n-au avut simpatie fată de lucrarea aceasta. Ei trebuie să fie cu băgare de seamă cum vorbesc acum despre ea, deoarece ei nu se pricep la subiectul acesta, pentru că n-au umblat în lumină. Oricare le-ar fi pozitia în lucrarea lui Dumnezeu, ei trebuie să aibă grijă să nu exprime sentimente care ar împiedica sau descuraja conferintele noastre să facă lucrarea aceasta. Pozitia pe care au luat-o unii cu privire la lucrarea misionară medicală face cu neputintă ca argumentele lor cu privire la subiectul acesta să aibă vreo greutate. Ei nu sunt clar-văzători; judecata lor este părtinitoare.
Fiecare ramură a lucrării este necesară, dar fiecare ramură trebuie să fie sub supravegherea lui Dumnezeu. Lucrarea misionară medicală trebuie să fie fată de cauza lui Dumnezeu ca mâna dreaptă fată de corp. N-ar fi drept ca toate fortele corpului să meargă la mâna dreaptă si tot asa n-ar fi drept ca toate fortele cauzei lui Dumnezeu să fie folosite numai în lucrarea medicală misionară. Lucrarea de predicare a Cuvântului trebuie să fie sustinută, iar în lucrarea lui Dumnezeu trebuie să fie unitate, perfectă unitate. Aceia care n-au simtit nici un interes fată de lucrarea misionară medicală tratează fără respect mâna dreaptă a cauzei lui Dumnezeu. Toti trebuie să-si schimbe atitudinea fată de lucrarea aceasta. Să vorbească cât se poate mai putin, până nu ajung să stea într-o pozitie bună. Tăcerea este elocventă atunci când mintea nu este sfintită, si deci nu poate discerne cele spirituale.
În timpul de fată e nevoie de multă băgare de seamă. "Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie." (Iacov 1,19). Să luăm seama la îndemnul: "Vă îndemn, fratilor, să vă feriti de cei ce fac dezbinări si tulburare împotriva învătăturii pe care ati primit-o. Depărtati-vă de ei. Căci astfel de oameni nu slujesc lui Hristos, Domnul nostru si, prin vorbiri dulci si amăgitoare, ei înseală inimile celor lesne crezători. Cât despre voi, ascultarea voastră este cunoscută de toti. Mă bucur dar de voi, si doresc să fiti întelepti în ce priveste binele, si prosti în ce priveste răul." (Rom.16,17-19) "Vă îndemn, fratilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, să aveti toti acelasi fel de vorbire, să n-aveti dezbinări între voi, ci să fiti uniti în chip desăvârsit într-un gând si o simtire." (1 Cor.1,10). Aceasta este voia lui Dumnezeu. Vom asculta de ea? "Fiindcă propovăduirea crucii este o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării: dar pentru noi, care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. Căci este scris: 'Voi prăpădi întelepciunea celor întelepti, si voi nimici priceperea celor priceputi.' Unde este înteleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbăretul veacului acestuia? Căci, întrucât lumea cu întelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în întelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credinciosi prin nebunia propovăduirii crucii. Iudeii, într-adevăr, cer minuni si grecii caută întelepciune; dar noi propovăduim pe Hristos cel răstignit, care pentru iudei este o pricină de poticnire, si pentru neamuri o nebunie; dar pentru cei chemati, fie iudei, fie greci, este puterea si întelepciunea lui Dumnezeu." (1 Cor.1,18-24) Ce schimbare s-ar vedea dacă toti cei care sunt în pozitii de răspundere si-ar da seama că lucrează sub ochii unui Dumnezeu Atotvăzător! Ceea ce trebuie acum este lucrarea nestânjenită a Spiritului Sfânt asupra mintii si a inimii. Fără aceasta, străduintele noastre vor fi neroditoare. Atunci când Spiritul ne modelează si ne fasonează, cuvintele noastre vor da pe fată o recunostintă pornită din inimă.
IMPORTANTA LUCRĂRII MISIONARE MEDICALE
Este mare nevoie de o cunoastere sporită a reformei sanitare în toate ramurile ei. Aceia care au avut privilegiul de a auzi adevărul să dea un semnal clar din trâmbită atunci când proclamă a treia solie îngerească. Trebuie să se execute anumite feluri de lucrare, ca de pildă lucrarea misionară medicală. Lucrarea aceasta trebuie să fie săvârsită în legătură cu solia Evangheliei pentru timpul prezent. Adevărata lucrare misionară medicală este Evanghelia pusă în practică. Aceia care nu pot să vadă rostul acestei lucrări n-ar trebui să se simtă autorizati să conducă nici una dintre fazele ei, până nu-i înteleg rostul.
Doresc să spun hotărât că Domnul a făcut mult bine prin lucrarea misionară medicală si că El l-a folosit pe medicul nostru principal, ca un reprezentant special al Său. În lucrarea medicală, nu au fost toate fără defect. Au fost legate de ea multe lucruri care i-au degradat sfintenia. Dar Domnul va supraveghea lucrarea si va avea grijă ca ea să nu devină disproportionată în această ramură. Lucrarea nu va fi distorsionată dacă biserica se va ridica si va lumina, dând dovadă că lumina ei a venit si că slava Domnului a răsărit asupra ei.
Lucrătorii misionari medicali trebuie să fie curătiti, sfintiti, înnobilati. Ei trebuie să se înalte până la cel mai înalt grad al desăvârsirii. Ei trebuie să fie modelati si formati după chipul dumnezeiesc. Atunci ei vor vedea că reforma sanitară si lucrarea misionară medicală trebuie să fie unite cu predicarea Evangheliei.
Motivul pentru care membrii bisericii nu înteleg ramura aceasta de lucrare este că ei nu urmează lumina, nu merg pas cu pas după marele lor Conducător. Lucrarea misionară medicală e de la Dumnezeu si poartă semnătura Lui. Pentru motivul acesta, omul să-si tină mâinile la o parte si să nu dorească să o administreze după propriile sale idei.
Solia noastră este o solie mondială. Si, chiar dacă mijloacele nu trebuie să fie absorbite într-o singură ramură a lucrării, asa încât ultima solie evanghelică să nu poată fi dusă în câmpuri noi, lucrarea misionară medicală în nici un fel nu trebuie să fie defăimată; ea nu trebuie să fie reprezentată ca o lucrare inferioară. Lumea este un mare spital; ea a fost coruptă de locuitorii ei si mizeria este universală. Domnul i-a dat medicului nostru principal o lucrare de a ajuta la pregătirea unui popor care să stea în ziua cea mare a lui Dumnezeu. Dar el trebuie să lucreze sub supravegherea lui Dumnezeu. Sunt unele părti în activitatea lui care trebuie să fie modelate mai strâns după principiile Marelui Lucrător.
Acela care este rânduit să îndeplinească o parte din lucrarea pentru timpul de fată ar trebui să simtă răspunderea solemnă ce zace asupra lui. Noi lucrăm pentru vesnicie. Dacă mâncăm din pâinea care a venit din cer, vom fi asemenea lui Hristos în spirit si în caracter. Trăim într-o vreme când nu trebuie să fie lenevie spirituală. Fiecare suflet trebuie să fie încărcat cu curentul vietii ceresti. Adesea se pune întrebarea: "Care este cauza lipsei de putere spirituală în biserică?" Răspunsul este: "Membrii îngăduie ca mintea lor să fie abătută de la Cuvântul lui Dumnezeu." Noi suntem construiti din punct de vedere fizic din ceea ce mâncăm si, în acelasi fel, caracterul spiritualitătii noastre este hotărât de hrana dată mintii. Noi trebuie să dăm mintii si inimii hrana cuvenită, mâncând carnea si bând sângele Fiului lui Dumnezeu.
Domnul Hristos declară: "Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine are viată vesnică Eu sunt Pâinea vie, care s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac; si pâinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viata lumii Cine mănâncă trupul Meu si bea sângele Meu rămâne în Mine, si Eu rămân în el. După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine, si Eu trăiesc prin Tatăl, tot asa, cine Mă mănâncă pe Mine, va trăi si el prin Mine." (Ioan 6,47-57) Noi trebuie să rămânem în Hristos si Hristos trebuie să rămână în noi, deoarece noi suntem "împreună lucrători cu Dumnezeu". Lucrarea crestinului este o lucrare individuală. Lucrătorii lui Dumnezeu să înceteze să mai caute greseli, deoarece aceasta este un păcat. Să se dezvolte asa cum gândesc că ar trebui să se dezvolte colegii lor, lucrători. E privilegiul lor de a trăi în Hristos, hrănindu-se cu pâinea vietii. Cei care fac aceasta vor avea o experientă mereu crescândă si sănătoasă, iar neprihănirea lui Dumnezeu va merge înaintea lor, pe măsură ce săvârsesc lucrarea arătată în capitolul 58 din Isaia.
Fiecare ramură a lucrării lui Dumnezeu trebuie să fie recunoscută. "El a dat pe unii apostoli; pe altii, prooroci; pe altii evanghelisti; pe altii păstori si învătători, pentru desăvârsirea sfintilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos." (Ef.4,11.12). Textul acesta arată că trebuie să fie diferiti lucrători, felurite instrumente. Fiecare are o lucrare deosebită. Nimănui nu i se cere lucrarea altuia si, cu toate că nu e calificat, să încerce să o facă. Dumnezeu i-a dat fiecăruia după puterea lui. Un om poate crede că pozitia lui îi dă autoritate să le dicteze altor lucrători, dar lucrurile nu stau asa. Necunoscându-le lucrarea, el ar dezvolta acolo unde ar trebui să restrângă si ar restrânge acolo unde ar trebui să dezvolte, deoarece nu poate vedea decât acea parte a viei, unde lucrează el.
Trăiti pentru Dumnezeu. Faceti din învătătura Mântuitorului o parte din viata voastră. Cărarea voastră va străluci de o lumină clară si strălucitoare. Voi veti avea ungerea cerească si veti fi feriti de a face greseli grave. Nu fiti atât de captivati de lucrarea pe care o faceti voi într-o parte a viei Domnului, încât să nu puteti aprecia lucrarea pe care o fac altii în alte părti ale viei. Poate că ei îsi cultivă talentele cu credinciosie, asa că le pot înapoia, îndoit la număr, Dumnezeului lor. Fiecare om să-si vadă de propria sa lucrare, asigurându-se că e completă, fără pată sau zbârcitură, care să-i strice desăvârsirea. Apoi lăsati pe seama lui Dumnezeu, ca El să spună: "Bine, rob bun si credincios; ai fost credincios în putine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău!" (Mat.25,23)
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
