MARTURII VOL.VIII - SECTIUNEA A TREIA - SCOPUL LUI DUMNEZEU PENTRU INSTITUTIILE SALE

Directorului medical al unui mare sanatoriu. Iubite frate: Fiecare institutie care poartã numele adventistilor de ziua a saptea trebuie sã fie fatã de lume ceea ce a fost Iosif în Egipt si ceea ce au fost Daniel si colegii sãi în Babilon. În providenta lui Dumnezeu bãrbatii acestia au fost luati robi, pentru ca sã poatã duce neamurilor pãgâne cunostinta adevãratului Dumnezeu. Trebuia ca ei sã fie reprezentantii lui Dumnezeu în lumea noastrã. Trebuia ca ei sã nu facã compromis cu natiunile idolatre, cu care erau adusi în contact, ci sã rãmânã loiali credintei lor, purtând ca o onoare specialã numele de adoratori ai Dumnezeului care a creat cerurile si pãmântul. Tinerii acestia au rãmas tari la principii. Ei au trãit în strânsã legãturã cu Dumnezeu, onorându-L în toate cãile lor, iar El i-a onorat la rândul Sãu. El a fost întelepciunea lor. El le-a dat stiintã si pricepere.

Astãzi, rãmãsita poporului lui Dumnezeu trebuie sã glorifice Numele Lui, proclamând ultima solie de avertizare, ultima invitatie la masa de nuntã a Mielului. Singura cale pe care cei ce alcãtuiesc rãmãsita pot împlini asteptãrile lui Dumnezeu este de a fi reprezentanti ai adevãrului pentru acest timp.

Domnul a lucrat prin instrumente omenesti la împlinirea profetiilor. El a fãcut ca adevãrul sacru si vesnic sã aparã lãmurit în mijlocul ereziilor si înselãciunilor despre care Hristos a spus cã vor exista în zilele de pe urmã.

Iubite frate, acolo unde esti situat poti fi un reprezentant al adevãrului prezent. sine-te aproape de Marele Învãtãtor. Te-am vãzut tinând stindardul pe care sunt scrise cuvintele: "Aici este rãbdarea sfintilor, care pãzesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus." (Apoc.14,12). Mai multi bãrbati, dintre care unii de care esti legat la sanatoriu, îti prezentau un steag pe care era o altã inscriptie. Tu lãsai steagul adventistilor de ziua a saptea si întindeai mâna sã apuci steagul ce ti se prezenta. Cineva, cu mare demnitate s-a apropiat de tine si a spus cu adâncã seriozitate: "Cinstea aceasta este dar pentru voi care ati crezut! Dar pentru cei necredinciosi, 'piatra, pe care au lepãdat-o zidarii, a ajuns sã fie pusã în capul unghiului' si 'o piatrã de poticnire, si o stâncã de cãdere'. Ei se lovesc de ea pentru cã n-au crezut Cuvântul, si la aceasta sunt rânduiti. Voi însã sunteti o semintie aleasã, o preotie împãrãteascã, un neam sfânt, un popor, pe care Dumnezeu Si l-a câstigat ca sã fie al Lui, ca sã vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunatã." (1 Petru 2,7-9). Atunci mâna ta a apucat cu putere adevãratul steag si s-au rostit aceste cuvinte încurajatoare: "'Sã ne bucurãm, sã ne veselim si sã-I dãm slavã! Cãci a venit nunta Mielului; sotia Lui s-a pregãtit si i s-a dat sã se îmbrace cu in subtire, strãlucitor si curat.' - Inul subtire sunt faptele neprihãnite ale sfintilor." (Apoc.19,7.8) Am fost instruitã sã spun cã tu si colaboratorii tãi ati fost în primejdie de a ascunde principiile credintei noastre, pentru a avea o clientelã mai numeroasã. Fiecare gest, cât de mic, fãcut în directia aceasta, în loc de a extinde influenta adevãrului, va împiedica înaintarea lui.

Tu si asociatii tãi din lucrarea sanatoriului aveti nevoie fãrã încetare de un pilot, altminteri veti naufragia. Tu în mod sigur trebuie sã-ti întelegi primejdia. Satana face toate eforturile ca sã te abatã pe cãrãri strãine. Dumnezeu te-a întãrit. Tu trebuie sã fii sfintit prin adevãr, pentru ca alipirea ta statornicã la principii sã fie clarã pentru toti. Cu cât mai deplin se sprijinã sufletul tãu pe Dumnezeu si cu cât mai deplin îti pui încrederea în El, cu atât vei fi mai flãmând dupã pâinea vietii.

Dumnezeu trebuie sã fie recunoscut si onorat de cei care se numesc adventisti de ziua a saptea. În trecut, spre onoarea lui Dumnezeu, adevãrul a fost proclamat cu putere convingãtoare de cãtre medicii si personalul ajutãtor din sanatoriile noastre. Dumnezeu nu va accepta mai putin de la tine, ci asteaptã mai mult. Tu si asociatii tãi trebuie sã lucrati înainte în credintã si fermitate, pentru a preveni declinul si a asigura progresul. Nu trebuie sã aibã loc o îngustare si o coborâre a lucrãrii voastre si nu trebuie sã fie ascunse principiile adevãrului; trebuie sã fie o lãrgire a bazei de operatiuni. Trebuie sã se înfiinteze multe institutii în multe locuri. E nevoie de mai mult zel, mai multã credintã, mai multã influentã si de lucrãtori mai activi si mai vioi.

Aduceti-vã aminte cã voi lucrati pentru azi si pentru vesnicie. Îngeri ceresti sunt însãrcinati sã conlucreze cu eforturile voastre la câstigarea de suflete. Ar trebui sã se facã eforturi mai zeloase pentru stabilirea adevãrului în diferite localitãti. Si nu trebuie sã fie vreo acoperire a nici uneia dintre fazele soliei. Adevãrul prezent trebuie dat sufletelor gata sã piarã. Aceia care ascund adevãrul în vreun fel oarecare Îl dezonoreazã pe Dumnezeu. Pe hainele lor va fi sângele sufletelor.

Sanatoriul din Battle Creek este un întins câmp misionar. Dumnezeu a îndemnat suflete sã caute în institutia aceasta alinare pentru suferintele fizice. El cere ca tot ce e în legãturã cu acesta sã fie de asa fel, încât El sã poatã aproba.

El este multumit sã se construiascã o capelã a sanatoriului, pentru ca aceia care viziteazã institutia sã poatã avea ocazia de a auzi personal adevãrul, asa cum este el în Isus. Lor trebuie sã le fie prezentatã Evanghelia cea pretioasã, nu într-un stil slab, diluat, ci în accente puternice, calde. Atunci când se aratã cã evlavia este necesarã pentru mântuire, particularitãtile credintei noastre vor iesi la ivealã, deosebindu-ne de lume. Dar nu trebuie sã se îndrepte tirade împotriva doctrinelor sustinute de altii. În legãtura noastrã cu persoane din lume, noi trebuie sã ne recomandãm credinta, trãind cu toatã modestia principiile crestinismului.

Dacã vor studia Cuvântul lui Dumnezeu cu sârguintã, studentii de la medicinã vor fi mult mai bine pregãtiti sã înteleagã celelalte studii ale lor; deoarece totdeauna, o datã cu studierea sârguincioasã a Cuvântului lui Dumnezeu, vine luminã. Misionarii nostri medicali sã înteleagã cã, cu cât ajung sã cunoascã mai bine pe Dumnezeu si pe Hristos, si cu cât ajung sã cunoascã mai bine istoria biblicã, cu atât vor fi mai bine pregãtiti sã-si facã lucrarea.

Studentii din scolile noastre ar trebui sã aspire la cunostinte superioare. Nimic nu-i va ajuta atât de bine sã aibã o memorie bunã ca studierea Scripturilor. Nimic nu-i va ajuta mai bine sã obtinã o cunoastere a celorlalte obiecte de studiu.

Dacã persoane necredincioase doresc sã se alãture la clasele voastre de formare a misionarilor medicali si dacã voi credeti cã nu vor exercita o influentã care sã-i atragã pe alti studenti departe de adevãr, dati-le o ocazie. S-ar putea ca unii dintre cei mai buni misionari sã iasã chiar dintre ei. Ei n-au auzit niciodatã adevãrul, iar dacã sunt pusi în situatia de a fi înconjurati de o influentã care dã pe fatã spiritul Învãtãtorului, unii vor fi câstigati la adevãr. În studiile predate, n-ar trebui sã fie lãsat la o parte nici unul dintre principiile adevãrului biblic. Dacã admiterea în clasele voastre a unor persoane care nu sunt de credinta noastrã ar aduce tãcere cu privire la marile teme care privesc binele nostru prezent si viitor - teme care ar trebui sã fie pururea pãstrate înaintea mintii - atunci sã nu fie admise. În nici un caz nu ar trebui sã fie sacrificate principiile sau caracteristicile deosebite ale credintei noastre, sau sã fie ascunse, pentru ca sã mai putem adãuga la clasele noastre studenti din afarã.

La conducerea claselor de Biblie ar trebui sã fie pusi profesori, care se vor strãdui sã-i facã pe studenti sã înteleagã lectiile, nu explicându-le ei totul, ci învãtându-i sã dea ei o explicatie clarã la fiecare text pe care-l citesc. Acesti profesori sã-si aducã aminte cã prin zgârierea la suprafata Cuvântului se poate realiza doar putin bine. Pentru ca acest Cuvânt sã fie înteles, e nevoie de cercetare meditativã, sârguincioasã si obositoare. Existã adevãruri în Cuvânt care, ca si filoanele de minereu pretios, sunt ascunse în adânc. Comoara ascunsã este gãsitã când e cãutatã, asa cum cautã minerul aurul sau argintul. Dovada adevãrului Cuvântului lui Dumnezeu este în Cuvântul Însusi. Scriptura este cheia care descuie Scriptura. Întelesul adânc al adevãrurilor din Cuvântul lui Dumnezeu este dezlegat pentru mintea noastrã de cãtre Duhul Lui.

Biblia este marele manual pentru studentii din scolile noastre. Ea ne învatã întreaga voie a lui Dumnezeu cu privire la fiii si fiicele lui Adam. Ea este regula de purtare în viatã, învãtându-ne ce caracter trebuie sã ne formãm pentru viata viitoare. N-avem nevoie de lumina slabã a adevãrului ca sã ne facã Scripturile pe înteles. Tot atât de bine am putea presupune cã soarele de amiazã are nevoie de lumina tremurãtoare a tortei pãmântesti pentru a-i spori gloria. Rostirile preotilor si ale predicatorilor nu sunt trebuincioase pentru a-i salva pe oameni din rãtãcire. Aceia care consultã Oracolul divin vor avea luminã. În Biblie, este clarificatã fiecare datorie. Orice lectie este datã pe înteles. Fiecare lectie ne descoperã pe Tatãl si pe Fiul. Cuvântul este în stare sã ne facã pe toti întelepti spre mântuire. În Cuvânt, stiinta mântuirii este clar arãtatã. Cercetati Scripturile, deoarece ele sunt glasul lui Dumnezeu care vorbeste sufletului.