MARTURII VOL.VII - SECTIUNEA A DOUA - CUNOASTEREA PRINCIPIILOR SÃNÃTÃTII

Am ajuns într-un timp când fiecare membru al bisericii ar trebui sã se ocupe de lucrarea medicalã misionarã. Lumea este un spital plin cu victime ale bolilor fizice si spirituale. Pretutindeni, oamenii pier din cauza necunoasterii adevãrurilor care ne-au fost încredintate. Membrii bisericii au nevoie sã fie treziti, ca sã-si dea seama de rãspunderea pe care o au, sã facã si altora cunoscute aceste adevãruri. Aceia care au fost luminati prin adevãr trebuie sã fie purtãtori de luminã în lume. A ascunde adevãrul în timpul de fatã înseamnã a face o gresealã grozavã. Solia pentru poporul lui Dumnezeu de astãzi este: "Ridicã-te si lumineazã-te, cãci lumina ta a venit si slava Domnului a rãsãrit asupra ta."

În toate locurile îi vedem pe cei care, desi au avut multã luminã si cunostintã, în mod voit aleg rãul în locul binelui. Nefãcând nici un efort de îndreptare, ei merg din rãu în mai rãu. Dar poporul lui Dumnezeu nu trebuie sã umble în întuneric. Ei trebuie sã umble în luminã deoarece sunt reformatori.

Înaintea adevãratului reformator, lucrarea medicalã misionarã va deschide multe usi. Nimeni sã nu astepte pânã e chemat în vreun câmp îndepãrtat, ca de-abia atunci sã înceapã sã-i ajute pe altii. Oriunde vã aflati, puteti începe de îndatã. Ocaziile sunt la îndemâna oricui. Începeti lucrarea pentru care sunteti rãspunzãtori, lucrare ce trebuie sã fie fãcutã în cãminul si în vecinãtatea voastrã. Nu asteptati ca altii sã vã îndemne la lucru. În temere de Dumnezeu, porniti înainte fãrã întârziere, gândindu-vã la rãspunderea voastrã individualã fatã de Acela care Si-a dat viata pentru voi. Lucrati asa ca si cum L-ati auzi pe Hristos chemându-vã personal ca sã faceti cât puteti mai mult în slujba Lui. Nu vã uitati sã vedeti cine mai e gata sã lucreze. Dacã voi sunteti cu adevãrat consacrati, Dumnezeu îi va aduce si pe altii la adevãr prin voi, oameni pe care El îi poate folosi ca instrumente prin care sã ducã lumina la multi oameni care bâjbâie în întuneric.

Toti pot face câte ceva. Încercând sã se scuze, unii zic: "Obligatiile mele familiale, copiii mei, cer banii si timpul meu. "Pãrintilor, copiii vostri ar trebui sã fie ajutoarele voastre, sporind puterile si capacitatea voastrã de a lucra pentru Domnul. Copiii sunt membri mai tineri ai familiei Domnului. Ei ar trebui sã fie condusi sã se consacre lui Dumnezeu, ai Cãruia sunt prin creatiune si prin mântuire. Ei ar trebui sã fie învãtati cã toate puterile lor - corporale, mintale si sufletesti - sunt ale Lui. Ei ar trebui sã fie formati pentru a da ajutor în diferite ramuri de slujire neegoistã. Nu lãsati ca acesti copii sã vã fie o piedicã. Împreunã cu voi, copiii ar trebui sã poarte atât poverile spirituale, cât si pe cele fizice. Ajutându-i pe altii, ei îsi sporesc propria lor fericire si capacitate de a fi folositori.

Poporul nostru sã arate cã are un interes viu fatã de lucrarea medicalã misionarã. Ei sã se pregãteascã pentru a fi de folos, studiind cãrtile care au fost scrise spre învãtãtura noastrã în directia aceasta. Aceste cãrti meritã mult mai multã atentie si apreciere decât au primit pânã acum. Multe lucruri care sunt de folos pentru toti ca sã le înteleagã au fost scrise cu scopul special de a da învãtãturã despre principiile sãnãtãtii. Aceia care studiazã si practicã aceste principii vor fi foarte mult binecuvântati, atât fizic, cât si spiritual. O întelegere a filozofiei sãnãtãtii va fi o pavãzã fatã de multe rele care sporesc fãrã încetare.

Multi dintre cei care doresc sã obtinã cunostinte în domeniul lucrãrii medicale misionare au obligatii familiale care uneori îi vor împiedica sã se adune împreunã cu altii spre a studia. Acestia pot învãta mult în propriile lor familii despre voia lui Dumnezeu exprimatã cu privire la aceste ramuri ale lucrãrii misionare, sporindu-si astfel capacitatea de a-i ajuta pe altii. Tatilor si mamelor, obtineti tot folosul cu putintã din studierea cãrtilor si publicatiilor noastre. Cititi revista "Good Health" (O bunã sãnãtate), deoarece este plinã de sfaturi folositoare. Luati-vã timp pentru a le citi copiilor vostri din cãrtile medicale si din alte cãrti care trateazã mai ales subiecte religioase. Învãtati-i însemnãtatea în-grijirii corpului lor si a casei în care trãiesc. Formati un cerc de lecturã în care fiecare membru al familiei, lãsând la o parte grijile chinuitoare ale zilei, sã se uneascã la studiu. Tatilor, mamelor, fratilor, surorilor, dedicati-vã cu râvnã lucrãrii acesteia si veti vedea dacã nu va propãsi foarte mult biserica din familia voastrã...

Îndeosebi tinerii care au fost deprinsi sã citeascã romane si literaturã ieftinã vor avea de câstigat din participarea la studiul de searã în familie. Tinerilor si tinerelor, cititi literatura care vã va da adevãrata cunostintã, iar lucrul acesta va fi de ajutor pentru întreaga familie. Ziceti hotãrât: "Nu voi irosi clipele pretioase citind ceea ce nu-mi va fi de folos si care doar mã va descalifica sã fiu de ajutor altora. Îmi voi consacra timpul si gândirea mea spre a mã pregãti pentru a-I sluji lui Dumnezeu. Îmi voi închide ochii în fata lucrurilor frivole si pãcãtoase. Urechile mele sunt ale Domnului si nu voi asculta la subtilele rationamente ale vrãjmasului. Glasul meu nu va fi cu nici un chip supus unei vointe care nu este sub influenta Duhului lui Dumnezeu. Trupul meu este templul Duhului Sfânt si orice putere a corpului meu va fi consacratã unor realizãri merituoase"

Domnul a rânduit ca tineretul sã-I fie de ajutor. Dacã în fiecare comunitate acesta s-ar consacra Lui, dacã ar practica lepãdarea de sine în familie, usurând poverile mamei apãsate de griji, mama ar putea gãsi timp pentru a face vizite la vecini, iar când se iveste prilejul, ei însisi ar putea da ajutor, fãcând mici servicii cu bunãvointã si iubire. Cãrti si reviste care trateazã subiecte de sãnãtate si temperantã s-ar putea plasa în multe familii. Rãspândirea unei astfel de literaturi este ceva însemnat; deoarece în felul acesta se pot transmite cunostinte pretioase cu privire la tratarea bolilor - cunostinte care vor fi o mare binecuvântare pentru aceia care nu-si pot îngãdui sã plãteascã vizita unui doctor.

Pãrintii ar trebui sã caute sã le trezeascã interesul copiilor lor în vederea studierii fiziologiei. Numai putini tineri au o cunoastere precisã a tainelor vietii. Studierea minunatului organism omenesc, legãtura si dependenta complicatelor lui pãrti, e ceva de care multi pãrinti se intereseazã prea putin. Cu toate cã Dumnezeu le spune: "Prea iubitule, doresc ca toate lucrurile tale sã-ti meargã bine, si sãnãtatea ta sã sporeascã asa cum sporeste sufletul tãu", totusi ei nu înteleg influenta trupului asupra mintii si a mintii asupra trupului. Mãruntisuri nefolositoare le ocupã atentia si apoi dau vina pe lipsa de timp, ca scuzã cã nu pot avea cunostintele necesare pentru a-si instrui copiii asa cum se cuvine.

Dacã toti ar ajunge sã-si însuseascã cunostinte despre acest subiect, si ar simti importanta punerii lor în practicã, am vedea o stare de lucruri mai bunã. Pãrintilor, învãtati-i pe copiii vostri sã judece de la cauzã la efect. Arãtati-le cã, dacã vor cãlca legile sãnãtãtii, va trebui ca ei sã suporte pedeapsa prin suferintã. Arãtati-le cã nepãsarea cu privire la sãnãtatea corpului duce la nepãsare în moralã. Copiii vostri cer o grijã rãbdãtoare si credincioasã. Nu e de ajuns sã-i hrãniti si sã-i îmbrãcati; ar trebui, de asemenea, sã le dezvoltati si puterile mintale si sã le sãditi în inimã principii bune. Dar de câte ori frumusetea de caracter si drãgãlãsenia temperamentului nu sunt pierdute din vedere datoritã dorintei nerãbdãtoare dupã o înfãtisare exterioarã! O, pãrintilor, nu fiti stãpâniti de pãrerea lumii, nu vã strãduiti pentru a ajunge la standardul ei. Hotãrâti voi însivã care este tinta principalã a vietii si apoi depuneti toate eforturile pentru atingerea acestei tinte. Voi nu puteti neglija educatia cuvenitã copiilor vostri fãrã sã fiti pedepsiti. Caracterul lor defectuos va face cunoscut pretutindeni necredinciosia voastrã. Relele pe care voi le îngãduiti sã treacã necorectate, manierele necioplite, bãdãrane, lipsa de respect si de ascultare, deprinderile de lenevie si de neatentie, vor aduce necinste asupra numelui vostru si amãrãciune în viata voastrã. Destinul copilului vostru stã în mare mãsurã în mâinile voastre. Dacã nu vã faceti datoria, îi asezati în rândurile vrãjmasului si-i faceti agenti ai lui pentru ruinarea altora; pe de altã parte, dacã îi învãtati cu credinciosie, dacã în propria voastrã viatã le puneti înainte un exemplu evlavios, îi puteti conduce la Hristos, iar ei, la rândul lor, îi vor influenta pe altii, si în felul acesta multi pot fi mântuiti prin mijlocirea voastrã.

Tatilor si mamelor, vã dati voi seama de importanta rãspunderii ce zace asupra voastrã? Vã dati voi seama de necesitatea de a-i feri pe copiii vostri de obiceiul nepãsãrii si decãderii morale? Îngãduiti-le copiilor vostri sã-si facã numai prieteni care pot avea o influentã bunã asupra caracterului lor. Nu îngãduiti ca ei sã nu fie seara acasã, în afarã de cazul cã stiti unde sunt si ce fac. Învãtati-i principiile curãtiei morale. Dacã ati neglijat sã-i învãtati rând dupã rând, învãtãturã dupã învãtãturã, putin aici si putin acolo, începeti de îndatã sã vã faceti datoria. Luati-vã în primire rãspunderea si lucrati pentru viata aceasta si pentru vesnicie. Nu lãsati sã mai treacã o zi fãrã sã vã mãrturisiti neglijenta fatã de copiii vostri. Spuneti-le cã vreti ca acum sã vã faceti lucrarea rânduitã de Dumnezeu. Cereti-le sã se apuce de reformã împreunã cu voi. Faceti sfortãri sârguincioase pentru a rãscumpãra trecutul. Nu rãmâneti mai departe în starea bisericii laodiceene. În Numele Domnului, invit fiecare familie sã-si fixeze adevãrata ei pozitie. Reformati biserica din propria voastrã familie.

Când vã faceti datoria în mod credincios, tatãl ca preot al casei, mama ca misionar în familie, sporiti posibilitãtile de a face bine în afara cãminului. Sporindu-vã puterile, deveniti tot mai capabili sã lucrati în bisericã si în vecinãtate. Legându-i pe copiii vostri de voi si de Dumnezeu, tatii, mamele si copiii devin împreunã lucrãtori cu Dumnezeu.

Viata adevãratului credincios dã pe fatã un Mântuitor ce locuieste înãuntru. Urmasul lui Isus este asemenea cu Hristos în spirit si purtare. Asemenea lui Hristos, el este blând si umil. Credinta lui lucreazã prin iubire si curãtã sufletul. Întreaga lui viatã este o mãrturie despre puterea harului lui Hristos. Doctrinele curate ale Evangheliei niciodatã nu-l degradeazã pe primitor, nici-odatã nu-l fac necioplit, bãdãran sau necurtenitor. Evanghelia curãtã, înnobileazã si înaltã, sfintind cugetarea si influentând întreaga viatã.

Dumnezeu nu va îngãdui ca vreunul dintre lucrãtorii Sãi sinceri sã fie pãrãsit, sã se lupte singur împotriva unor mari necazuri si sã fie înfrânt. El îi pãstreazã, ca pe o bijuterie pretioasã pe toti aceia a cãror viatã este ascunsã cu Hristos în Dumnezeu. Cu privire la fiecare din acestia, El zice: "Te voi pãstra ca pe o pecete; cãci Eu te-am ales, zice Domnul ostirilor"(Hag. 2, 23).