Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
SECTIUNEA INTAIA
OBLIGATII ALE VIETII DE CĂSĂTORIE
Iubite frate si iubită soră,
Voi v-ati unit într-un legământ pentru o viată întreagă. Educatia voastră în viata de căsătorie a început. Primul an al vietii de căsătorie este un an de experientă, un an în care sotul si sotia învată fiecare diferitele trăsături de caracter ale celuilalt, după cum un copil învată lectiile la scoală. În acest prim an al vietii voastre de căsătorie, căutati să nu fie capitole care să mânjească viitoarea voastră fericire.
Pentru a câstiga o cunoastere corespunzătoare a vietii de căsătorie, este nevoie de lucrarea unei vieti întregi. Aceia care se căsătoresc intră într-o scoală pe care nu o absolvă în viata aceasta.
Iubitul meu frate, timpul, puterea si fericirea sotiei tale sunt legate acum de ale tale. Influenta ta asupra ei poate fi o mireasmă de viată spre viată sau de moarte spre moarte. Ai grijă să nu-i ruinezi viata.
Iubita mea soră, acum tu urmează să înveti primele lectii practice cu privire la răspunderile vietii de căsătorie. Ai grijă să înveti cu luare aminte lectiile acestea în fiecare zi. Nu da loc nemultumirii sau capriciilor. Să nu doresti după o viată de tihnă si de nelucrare. Fereste-te să dai loc egoismului.
În unirea voastră pe viată, afectiunea voastră trebuie să lucreze fericirea voastră reciprocă. Fiecare trebuie să lucreze la fericirea celuilalt. Aceasta este voia lui Dumnezeu cu privire la voi. Dar desi voi trebuie să vă contopiti într-unul, nici unul dintre voi nu trebuie să-si piardă individualitatea în a celuilalt. Dumnezeu e proprietarul individualitătii voastre. Pe El trebuie să-L întrebati: Ce e bine? Ce e rău? Cum pot împlini mai bine scopul pentru care am fost creat? "Voi nu sunteti ai vostri căci ati fost cumpărati cu un pret; proslăviti dar pe Dumnezeu în trupurile si în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu"(1Cor. 6, 19.20). Iubirea voastră pentru ceea ce este omenesc trebuie să fie pe locul doi după iubirea de Dumnezeu. Bogătia afectiunii voastre trebuie să se reverse fată de Acela care Si-a dat viata pentru voi. Trăind pentru Dumnezeu, sufletul îndreaptă către El simtămintele lui cele mai bune si cele mai înalte. Este oare revărsarea cea mai mare a iubirii voastre îndreptată către Acela care a murit pentru noi? Dacă lucrurile stau astfel, iubirea noastră, a unuia fată de celălalt, va fi după planul ceresc.
Afectiunea poate fi tot asa de limpede ca si cristalul si frumoasă în curătenia ei si totusi poate fi superficială, pentru că n-a fost pusă la probă si încercată. Faceti pe Domnul Hristos cel dintâi, cel din urmă si cel mai de seamă în toate. Priviti la El fără încetare si iubirea voastră pentru El va deveni zilnic tot mai profundă si mai puternică, pe măsură ce este supusă încercării. Si pe măsură ce iubirea voastră pentru El sporeste, iubirea voastră, a unuia fată de celălalt, va deveni tot mai puternică si tot mai puternică. "Noi toti privim cu fata descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului si suntem schimbati în acelasi chip al Lui, din slavă în slavă"(2 Cor. 3, 18).
Acum aveti de îndeplinit datorii pe care nu le aveati înainte de căsătoria voastră. "Astfel dar... îmbrăcati-vă cu... îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândete, cu îndelungă răbdare". "Trăiti în dragoste, după cum si Hristos ne-a iubit" Studiati cu luare aminte învătătura următoare: "Nevestelor, fiti supuse bărbatilor vostri ca Domnului; căci bărbatul este capul nevestei, după cum si Hristos este Capul Bisericii... Si după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot asa si nevestele să fie supuse bărbatilor lor în toate lucrurile. Bărbatilor, iubiti-vă nevestele, cum a iubit Hristos Biserica si S-a dat pe Sine pentru ea"(Col. 3, 12; Efes. 5, 2.22-25).
Căsătoria, o unire pe viată, este un simbol al unirii între Hristos si biserica Sa. Spiritul pe care-l manifestă Hristos fată de Biserică este spiritul pe care sotul si sotia trebuie să-l manifeste unul fată de altul.
Nici sotul, nici sotia nu trebuie să pretindă să stăpânească. Domnul a trasat principiul care trebuie să călăuzească în această problemă. Sotul trebuie să-si îngrijească cu drag sotia, după cum Domnul Hristos îngrijeste cu drag biserica. Iar sotia trebuie să-si respecte sotul si să-l iubească. Amândoi trebuie să cultive spiritul de bunătate, fiind hotărâti ca niciodată să nu se întristeze si să nu se jignească unul pe altul.
Iubite frate si iubită soră, amândoi aveti o vointă tare. Voi puteti face din puterea aceasta o mare binecuvântare sau un mare blestem pentru voi si pentru aceia cu care veniti în contact. Nu încercati să vă constrângeti unul pe altul pentru a face ce vreti. Nu puteti face lucrul acesta si totusi să vă mai iubiti unul pe altul. Manifestările de încăpătânare distrug pacea si fericirea căminului. Nu lăsati ca viata voastră de căsătorie să fie o viată de ceartă. Dacă îngăduiti lucrul acesta, amândoi veti fi nefericiti. Fiti amabili în vorbire, delicati în purtare, renuntând la dorintele voastre personale. Vegheati cu grijă la cuvintele voastre, deoarece au o puternică influentă spre bine sau spre rău. Nu îngăduiti ca vreun strigăt să stăpânească glasul vostru. Aduceti în viata voastră unită parfumul asemănării cu Hristos.
Înainte ca un bărbat să intre într-o unire atât de strânsă cum este aceea a legăturii de căsătorie, el ar trebui să învete să se stăpânească si să stie cum să se poarte cu altii.
În educarea copilului, sunt situatii când vointa matură, fermă, a mamei se ciocneste cu vointa necugetată si nedisciplinată a copilului. În asemenea împrejurări, e nevoie de multă întelepciune din partea mamei. Printr-un procedeu neîntelept, printr-o aspră constrângere, se poate provoca un mare rău copilului.
Ori de câte ori este cu putintă, criza aceasta trebuie să fie evitată, deoarece ea înseamnă o luptă aspră atât pentru mamă, cât si pentru copil. Dar, o dată ce s-a intrat într-o astfel de criză, copilul trebuie să fie făcut să se supună vointei mai întelepte a părintelui.
Mama trebuie să se păstreze într-o perfectă stăpânire de sine, nefăcând nimic ce ar trezi în copil un spirit de sfidare. Ea nu trebuie să dea porunci strigând. Ea va câstiga mai mult dacă-si va păstra vocea coborâtă si calmă. Ea trebuie să se poarte cu copilul într-un mod care-l va atrage la Isus. Ea trebuie să-si dea seama că ajutorul ei este Dumnezeu, că iubirea e puterea ei. Dacă este o crestină înteleaptă, nu va încerca să-l forteze pe copil să se supună. Ea se roagă cu râvnă ca vrăjmasul să nu câstige biruinta, iar atunci când se roagă, simte o înviorare a vietii spirituale. Ea vede că aceeasi putere care lucrează în ea lucrează si în copil. El ajunge să fie mai blând, mai supus. Lupta a fost câstigată. Răbdarea si bunătatea ei, cuvintele ei de înteleaptă opreliste si-au făcut lucrarea. E pace după furtună, ca si soarele ce străluceste după ploaie. Iar îngerii care au urmărit scena izbucnesc în cântări de bucurie.
De asemenea, aceste crize vin si în viata sotului si a sotiei, care, dacă nu sunt stăpâniti de Duhul lui Dumnezeu, vor manifesta, în asemenea împrejurări, spiritul necugetat si impulsiv atât de des manifestat de copii. Ca si cremenea care loveste cremenea, asa va fi ciocnirea unei vointe de o altă vointă.
Iubite frate, fii blând, răbdător si îngăduitor. Adu-ti aminte că sotia ta te-a acceptat ca sot al ei nu pentru ca tu să stăpânesti peste ea, ci pentru ca să fii sprijinul ei. Nu fi niciodată pretentios si poruncitor. Nu folosi vointa ta puternică pentru a-ti constrânge sotia să facă asa cum vrei tu. Adu-ti aminte că si ea are o vointă si că ar putea dori să se facă si voia ei, tot asa după cum tu ai voi să se facă voia ta. Mai adu-ti aminte că tu ai avantajul unei experiente mai bogate. Fii prudent si curtenitor. "Întelepciunea care vine de sus, este, întâi curată, apoi pasnică, blândă, usor de înduplecat, plină de îndurare si de roade bune, fără părtinire, nefătarnică"(Iacov 3, 17).
Este esential ca fiecare din voi să câstige o biruintă - biruinta asupra unei vointe încăpătânate. În lupta aceasta puteti birui numai cu ajutorul Domnului Hristos. Puteti să luptati mult si greu pentru a înfrânge eul, dar veti da gres dacă nu primiti putere de sus. Prin harul lui Hristos puteti obtine biruintă asupra eului si a egoismului. Trăind viata Lui, dovedind jertfire de sine la fiecare pas, dând pe fată fără încetare o simpatie tot mai puternică pentru cei care au nevoie de ajutor, veti câstiga biruintă după biruintă. Zi după zi, veti învăta tot mai bine cum să înfrângeti eul si cum să consolidati părtile slabe ale caracterului vostru. Domnul Isus va fi lumina, puterea si coroana bucuriei voastre deoarece supuneti vointa voastră vointei Lui.
Bărbati si femei pot ajunge idealul lui Dumnezeu pentru ei dacă vor lua pe Domnul Hristos ca Ajutor al lor. Predati-vă fără rezervă lui Dumnezeu. Convingerea că luptati pentru a avea viata vesnică vă va întări si vă va mângâia. Domnul Hristos vă poate da puterea de a birui. Cu ajutorul Lui puteti distruge cu desăvârsire rădăcina egoismului.
Domnul Hristos a murit pentru ca viata omului să poată fi unită cu viata Lui în unirea dumnezeiescului cu omenescul. El a venit în lumea noastră pentru a trăi o viată divino-umană, pentru ca viata bărbatilor si a femeilor să poată fi atât de armonioasă pe cât o doreste Dumnezeu să fie. Mântuitorul vă invită să vă lepădati de voi însivă si să luati crucea asupra voastră. Atunci nimic nu va putea împiedica dezvoltarea întregii fiinte. Experienta zilnică va descoperi o actiune sănătoasă si armonioasă.
Aduceti-vă aminte, iubite frate si iubită soră, că Dumnezeu este iubire si că prin harul Lui voi puteti izbuti să vă faceti unul pe altul fericiti, asa cum v-ati făgăduit unul altuia cu prilejul încheierii legământului vostru conjugal. Iar prin puterea Mântuitorului, voi puteti lucra cu întelepciune si putere pentru a face ca o viată sucită să ajungă dreaptă în Dumnezeu. Ce nu poate face Domnul Hristos? El e desăvârsit în întelepciune, în neprihănire, în iubire. Nu vă închideti între voi doi, multumiti de a revărsa unul asupra altuia afectiunea voastră. Prindeti orice ocazie de a contribui la fericirea celor din jurul vostru, împărtăsind cu ei afectiunea voastră. Cuvinte de bunătate, priviri de simpatie, expresii de apreciere vor fi pentru multi dintre cei ce se luptă pentru ei singuri, ca un pahar de apă rece pentru sufletul însetat. Un cuvânt de îmbărbătare, un gest de bunăvointă vor ajuta foarte mult la usurarea poverilor care apasă greu asupra umerilor obositi. În slujirea neegoistă se află adevărata fericire. Si fiecare cuvânt si fiecare faptă a unei astfel de slujiri, sunt înscrise în cărtile cerului ca fiind pentru Hristos. "Ori de câte ori ati făcut aceste lucruri unuia din acesti foarte neînsemnati frati ai Mei", spune El, "Mie Mi le-ati făcut"(Mat. 25, 40).
Trăiti în lumina caldă a iubirii Mântuitorului. Atunci influenta voastră va aduce fericire lumii. Îngăduiti să fiti stăpâniti de Duhul lui Hristos. Lăsati ca legea bunătătii să fie pururea pe buzele voastre. Bunăvointa si lipsa de egoism să caracterizeze cuvintele si faptele celor născuti din nou, pentru a trăi o viată nouă în Hristos.
"Nimeni nu trăieste numai pentru sine". Caracterul se va da pe fată. Privirile, tonul glasului, purtările, toate au partea lor de influentă pentru a sprijini sau ruina fericirea cercului familiei. Ele modelează temperamentul si caracterul copiilor; ele inspiră sau tind să distrugă încrederea si iubirea. Toti sunt făcuti fie mai buni, fie mai răi, fie mai fericiti sau mai nenorociti, prin influentele acestea. Noi datorăm familiilor noastre stiinta cuvântului pusă în practica vietii de toate zilele. Trebuie să facem tot ce e cu putintă pentru a curăti, a lumina, a mângâia si a încuraja pe cei din familia noastră.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
