MARTURII VOL.VI - Sectiunea a doua:ÎNTÂMPINAREA OPOZITIEI

Predicatorii si învãtãtorii nostri trebuie sã reprezinte iubirea lui Dumnezeu fatã de o lume pierdutã. Cu inima plinã de duiosie sã se rosteascã cuvântul adevãrului. Toti cei gresiti trebuie sã fie tratati cu bunãtatea lui Hristos. Dacã aceia pentru care lucrati nu pricep de îndatã adevãrul, nu-i mustrati, nu-i criticati si nu-i condamnati. Aduceti-vã aminte cã voi trebuie sã-L reprezentati pe Hristos în smerenia, blândetea si iubirea Lui. Trebuie sã ne asteptãm cã vom întâmpina necredintã si împotrivire. Adevãrul a avut totdeauna de dat piept cu aceste elemente. Dar chiar dacã aveti de întâmpinat cea mai dârzã împotrivire, nu condamnati pe împotrivitorii vostri. S-ar putea ca ei sã creadã, ca si Pavel, cã ei fac o lucrare pentru Dumnezeu, si fatã de unii ca acestia noi trebuie sã manifestãm rãbdare, blândete si o îndelungã îngãduintã.

Sã ne închipuim cã avem de îndurat necazuri grele, cã ducem lupte crâncene pentru a reprezenta adevãrul nepopular. Gânditi-vã la Isus si la ce a suferit El pentru voi si tãceti. Chiar si atunci când sunteti maltratati si învinuiti pe nedrept, nu vã plângeti, nu rostiti nici un cuvânt de nemultumire; nu lãsati sã se furiseze în mintea voastrã gânduri de repros si nemultumire. Luati o cale dreaptã, având "o purtare bunã în mijlocul Neamurilor, pentru ca în ceea ce vã vorbesc de rãu, ca pe niste fãcãtori de rele, prin faptele voastre bune, pe care le vãd, sã slãveascã pe Dumnezeu în ziua cercetãrii" (1 Petru 2,12).

"Încolo(...)iubiti ca fratii, milosi, smeriti. Nu întoarceti rãu pentru rãu, nici ocarã pentru ocarã; dimpotrivã, binecuvântati, cãci la aceasta ati fost chemati; sã mosteniti binecuvântarea. Cãci cine iubeste viata si vrea sã vadã zile bune, sã-si înfrâneze limba de la rãu si buzele de la cuvinte înselãtoare. Sã se depãrteze de rãu si sã facã binele, sã caute pacea si s-o urmãreascã. Cãci ochii Domnului sunt peste cei neprihãniti, si urechile Lui iau aminte la rugãciunile lor. Dar fata Domnului este împotriva celor ce fac rãul. Si cine vã va face rãu, dacã sunteti plini de râvnã pentru bine? Chiar dacã aveti de suferit pentru neprihãnire, ferice de voi! N-aveti teamã de ei si nu vã tulburati! Ci sfintiti în inimile voastre pe Hristos ca Domn. Fiti totdeauna gata sã rãspundeti oricui vã cere socotealã de nãdejdea care este în voi, dar cu blândete si teamã" (1 Petru 3,8-15).

Voi trebuie sã vã purtati cu blândete fatã de cei prinsi în rãtãcire, cãci n-ati fost oare si voi în orbire datoritã pãcatelor voastre? Si datoritã rãbdãrii lui Hristos fatã de voi, n-ar trebui ca voi sã fiti buni si rãbdãtori fatã de altii? Dumnezeu ne-a dat multe îndemnuri de a manifesta multã blândete fatã de aceia care ni se împotrivesc, pentru ca nu cumva sã influentãm un suflet într-o directie rea.

Viata noastrã trebuie sã fie ascunsã cu Hristos în Dumnezeu. Noi trebuie sã-L cunoastem în mod personal pe Hristos. Numai atunci putem sã-L reprezentãm bine în fata lumii. Sã se înalte constant rugãciunea: "Doamne, învatã-mã cum sã lucrez asa cum ar lucra Isus, dacã El ar fi în locul meu". Oriunde am fi, ar trebui sã lãsãm lumina noastrã sã strãluceascã în fapte bune spre slava lui Dumnezeu. Acesta este marele si importantul interes al vietii noastre.

Domnul doreste ca poporul Sãu sã urmeze alte metode decât aceea de a osândi rãul, chiar dacã osândirea ar fi îndreptãtitã. El doreste ca noi sã facem ceva mai mult decât sã împroscãm pe adversarii nostri cu învinuiri care nu fac altceva decât sã-i ducã tot mai departe de adevãr. Lucrarea pe care Hristos a venit sã o facã în lumea noastrã nu a fost aceea de a înãlta bariere, si de a-i tot împunge pe oameni cu afirmatia cã sunt gresiti.

Acela care asteaptã sã lumineze niste oameni înselati trebuie sã se apropie de ei si sã lucreze pentru ei din iubire. El trebuie sã devinã un centru de influentã sfântã.

În sustinerea adevãrului, adversarii cei mai înversunati ar trebui sã fie tratati cu respect si cinste. Unii nu vor rãspunde la strãduintele noastre si vor lua în râs invitatia Evangheliei. Altii - chiar aceia despre care presupunem cã au trecut hotarul îndurãrii lui Dumnezeu - vor fi câstigati la Hristos. Lucrul cel mai de pe urmã, cu prilejul unei controverse, ar putea sã fie iluminarea acelora care nu au lepãdat lumina si dovezile prezentate, dar care, fiind în întunericul de la miezul noptii, au lucrat din nestiintã împotriva adevãrului. De aceea tratati pe fiecare om ca pe o persoanã cinstitã. Nu rostiti nici un cuvânt, nu faceti nimic ce ar întãri pe cineva în necredintã.

Dacã cineva ar cãuta sã-i atragã pe lucrãtori în dezbateri sau controverse cu privire la politicã sau alte probleme, nu dati urmare stãruintei sau provocãrii lor. Duceti mai departe lucrarea lui Dumnezeu cu fermitate si tãrie, dar în smerenia lui Hristos, si cât mai în liniste cu putintã. Sã nu se audã nici o laudã omeneascã. Sã nu se dea nici un semn de încredere în sine. Sã se vadã cã Dumnezeu ne-a chemat sã purtãm rãspunderi sfinte; predicati cuvântul, fiti sârguinciosi, zelosi, fierbinti cu spiritul.

Influenta propovãduirii voastre ar fi de zece ori mai mare, dacã ati avea grijã la cuvintele voastre. Cuvinte care ar trebui sã fie o mireasmã de viatã spre viatã pot ajunge, datoritã spiritului care le însoteste, un miros de moarte spre moarte. Aduceti-vã aminte cã, dacã prin spiritul vostru sau prin cuvintele voastre închideti usa chiar si înaintea unui singur suflet, vã veti confrunta cu acel suflet la judecatã.

Atunci când vã referiti la Mãrturii (Testimonies), sã nu considerati cã e datoria voastrã de a le impune. Când cititi Mãrturiile (Testimonies), cãutati sã nu amestecati în ele o umpluturã de cuvinte de-ale voastre; deoarece aceasta face cu neputintã ca ascultãtorii sã deosebeascã între Cuvântul Domnului spus lor si cuvintele voastre. Cãutati sã nu faceti supãrãtor Cuvântul Domnului. Noi dorim sã vedem reforme si, pentru cã nu vedem ceea ce dorim, adesea se îngãduie ca un duh rãu sã toarne picãturi de fiere în cupa noastrã si atunci ne înversunãm. Prin cuvintele noastre rãu inspirate, duhul lor este iritat, si ei sunt atâtati la rãzvrãtire.

Fiecare predicã pe care o rostiti, fiecare articol pe care-l scrieti, poate fi în totul adevãrat; dar o picãturã de fiere în el va face ca acesta sã devinã otravã pentru ascultãtor sau cititor. Din pricina acelei picãturi de otravã, cineva va lepãda toate cuvintele tale bune si acceptabile. Altul se va hrãni cu otrava aceea, deoarece lui îi plac cuvintele de felul acesta, aspre; el urmeazã exemplul tãu si vorbeste la fel cum vorbesti tu. În felul acesta, rãul este înmultit.

Aceia care prezintã principiile vesnice ale adevãrului au nevoie ca uleiul sfânt sã se reverse din ramurile mãslinului în inima lor. Acesta se va revãrsa în cuvinte care vor aduce schimbare, dar nu vor duce la exasperare. Adevãrul trebuie sã fie rostit în iubire. Atunci Domnul, prin Duhul Sãu, va da tãria si puterea. Aceasta este lucrarea Lui.

Asezati-vã în curentul divin, din care puteti primi inspiratie cereascã, cãci o puteti avea; apoi, îndreptati atentia sufletului obosit, împovãrat, sãrac, cu inima frântã si nedumerit, spre Isus, Izvorul întregii puteri spirituale. Fiti lucrãtori credinciosi pentru a aduce laude Aceluia care v-a chemat din întuneric la lumina Lui minunatã. Spuneti, prin scris si grai, cã Isus trãieste pentru a mijloci pentru noi.