MARTURII VOL.VI - Sectiunea a doua:ADUNÃRI ALE COPIILOR SI SCOLI DE COMUNITATE

La toate adunãrile noastre în tabãrã ar trebui sã se lucreze pentru copii si tineret. Zilnic, ar trebui sã se tinã o adunare sau o grãdinitã biblicã de copii, sub conducerea unor instructori calificati pentru aceastã lucrare. Într-un limbaj simplu, pe înteles, ar trebui sã se dea învãtãturi atât din Biblie cât si din naturã. Metodele folosite de cãtre grãdinita pentru copii si învãtãturile intuitive din naturã vor fi de mare folos pentru a interesa pe cei micuti. La unele din adunãrile noastre în tabãrã, s-au tinut adunãri pentru copii, de douã ori pe zi. Dupã lectiunea de dimineatã, în zilele frumoase, instructorii si copiii fãceau o plimbare mai lungã, si în cursul plimbãrii pe malurile umbroase ale râului, ei se opreau si prezentau o învãtãturã scurtã din naturã. În lectii ca acestea, copiii pot fi învãtati parabolele Domnului Hristos. Adevãrul va fi fixat în mintea lor ca un cui într-un loc sigur.

În lucrarea pentru copii, obiectivul nostru n-ar trebui sã fie numai acela de a-i educa si de a-i întretine, ci si acela de a-i converti. Noi ar trebui sã cerem binecuvântarea lui Dumnezeu asupra semintei semãnate, si convingerea datã de Duhul Sfânt va pune stãpânire chiar si pe cei micuti. Dacã exercitãm credinta în Dumnezeu, vom fi fãcuti în stare sã-i conducem la Mielul lui Dumnezeu care ridicã pãcatul lumii.

Aceasta este o lucrare de cea mai mare însemnãtate pentru membrii mai tineri ai familiei Domnului. În adunãrile acestea, chiar si copiii care sunt favorizati cu o educatie religioasã în familie pot sã învete multe lucruri care le pot fi de mare folos. Dacã copiii sunt învãtati în simplitatea lui Hristos, ei vor primi cunostinta si, atunci când se înapoiazã în familiile lor, vor scoate din comoara inimii învãtãturi pretioase.

Tineretului ar trebui sã i se dea ocazii de a fi mai pe deplin instruit din Cuvântul lui Dumnezeu. Adevãrul biblic ar trebui sã fie lãmurit. Aceia care au experientã în cele ale adevãrului ar trebui sã cerceteze Scripturile împreunã cu ei. Aceasta va fi ca o sãmântã semãnatã într-un pãmânt bun.

La asemenea adunãri pentru copii si tineret, dacã sunt bine conduse, vor lua parte multe persoane care nu sunt de credinta noastrã, iar învãtãturile primite aici vor fi repetate acasã. Prin copii se poate ajunge si la pãrinti. La adunãrile noastre în tabãrã, din Australia, adunãrile acestea au fost mijloace ce au adus mult bine.

Ceea ce urmeazã este un scurt raport al lucrãrii sãvârsite în directia aceasta, la o adunare în tabãrã din Australia, asa cum a fost scris de cineva care a fost implicat în aceste lucrãri.

"În primul Sabat, copiii au fost organizati pe sectiuni si grupe, iar instructorii si-au început lucrarea. La început, erau sase copii în sectiunea primarã si vreo cincisprezece în sectiunea grãdinitei. De îndatã ce copiii din vecinãtate au aflat despre adunãrile ce se tineau pentru ei, au început sã participe, si în fiecare zi se adãugau tot mai multi la grupele acestea. Media participãrii din afarã a fost între optzeci si o sutã, iar duminica erau prezenti mai multi. Cea mai mare parte dintre copii veneau foarte regulat la adunare. Acelasi spirit de seriozitate, atentie si ordine, care caracteriza serviciile la majori, se vedea si la adunãrile copiilor. Atât la activitatea pe clase, cât si la exercitiile generate de repetarea celor prezentate, lucrurile erau în asa fel dirijate, încât copiii sã aibã ceva de fãcut, pe lângã aceea de a asculta. În felul acesta, ei s-au simtit în curând ca acasã, si râvna lor de a aduce la îndeplinire partea ce le revenea dãdea mãrturie cu privire la interesul lor.

Fiecare lectiune începea cu cântare si rugãciune (exercitii de deschidere), care erau urmate de studiul pe grupe; iar la sfârsit, toti se adunau pentru o scurtã repetitie si cântare. Cu prilejul exercitiilor de deschidere, dupã cântare si rugãciune, se recitau motto-urile si versetele de memorizat învãtate mai înainte, spunându-le fie cu totii, fie numai unul singur, sau si în amândouã felurile. O lecturã sau povestire scurtã si corespunzãtoare era prezentatã de unul dintre copii care se oferise de bunãvoie sã o pregãteascã. 'Alfabetul biblic' era învãtat si recitat de copii, fiecare alegându-si litera si versetul. Alegerea si învãtarea versetelor se fãcea acasã, si aceste rãspunderi puse asupra copiilor se dovedeau un imbold în plus ca ei sã fie prezenti a doua zi si sã participe în mod regulat.

Rãspunsul grabnic la exercitiile repetitoare mãrturisea cã interesul în lucrarea pe grupe fusese deosebit si cã multe adevãruri pretioase si-au gãsit calea spre mintea si inima copiilor. Atunci când copiii se întorceau acasã, pãrintii erau surprinsi si plãcut impresionati, auzindu-i cum repetã întreaga lectiune. Multi pãrinti exprimau în diferite feluri aprecierea lor cu privire la lucrarea ce se fãcea pentru copii si regretau cã adunãrile urmau sã se închidã atât de curând.

Multi învãtãtori de la scolile duminicale au participat la adunãri si s-au exprimat cã sunt foarte multumiti si cã au avut mult folos din lucrarea fãcutã. Pãrintii veneau uneori cu copiii si pãreau sã fie tot atât de interesati ca si copilasii lor. Altii, desi nu erau în armonie cu vederile noastre, îsi dãdeau osteneala sã-i îmbrace pe copii curat si sã le dea voie sã vinã. Unii pãrinti spuneau cã nu stiu ce le facem noi copiilor, dar un lucru era sigur - copiii veneau si ei nu-i puteau tine acasã. Unii copii veneau de la o mare depãrtare si aveam tot motivul sã credem cã mare parte din sãmânta semãnatã a cãzut pe teren bun.

Sãmânta cea bunã semãnatã în adunãrile acestea nu ar trebui sã fie lãsatã sã piarã din lipsã de îngrijire. Multi pãrinti s-ar bucura dacã învãtãtura datã copiilor lor la adunarea în tabãrã s-ar continua. Ei i-ar da bucuros pe copiii lor la o scoalã la care s-ar preda si practica aceleasi principii. În timp ce este trezit atât interesul pãrintilor, cât si al copiilor, este un prilej de aur acela de a înfiinta o scoalã la care lucrarea începutã la adunarea în tabãrã sã poatã fi dusã mai departe.

Si, în timp ce oamenii vin la credintã si se organizeazã comunitãti, o asemenea scoalã se va dovedi de mare valoare pentru promovarea permanentei si stabilitãtii lucrãrii. Lucrãtorii din câmpurile noi nu ar trebui sã se simtã liberi sã pãrãseascã câmpul de lucru pânã când comunitãtile date în grija lor nu au fost înzestrate cu înlesnirile necesare. Nu numai cã ar trebui sã se constru-iascã o casã de rugãciune modestã, dar ar trebui sã se facã toate aranjamentele necesare pentru înfiintarea permanentã a unei scoli de comunitate.

Lucrul acesta mi-a fost clar arãtat. Am vãzut în diferite locuri adunate grupe noi de credinciosi si case de rugãciune construite. Cei veniti de curând la credintã ajutau cu mâini binevoitoare, iar cei care aveau mijloace financiare ajutau cu mijloacele lor. La parterul bisericii, deasupra solului, mi-a fost arãtatã o camerã înzestratã cu cele necesare pentru o salã de clasã, unde copiii puteau fi învãtati adevãrurile lui Dumnezeu. Învãtãtori consacrati erau alesi pentru a merge în locurile acestea. Numãrul celor ce frecventau scoala nu era mare, dar era un început fericit.

În timp ce lucrarea era dusã mai departe cu sârguintã, am auzit vocile copiilor si ale pãrintilor cântând:

Înfiintarea de comunitãti si construirea de locasuri de cult si scoli se extindeau din oras în oras. În fiecare loc, credinciosii fãceau un efort unit si stãruitor, iar Domnul lucra pentru cresterea fortelor Sale. Se înfiinta ceva care sã facã cunoscut adevãrul.

Aceastã lucrare urmeazã sã se facã în America, în Australia, în Europa si pretutindeni, unde grupe de oameni sunt adusi la adevãr. Grupele ce iau fiintã au nevoie de un locas de închinare. Sunt necesare scoli unde sã se poatã da copiilor învãtãtura Bibliei. Sala de clasã este tot atât de necesarã ca si clãdirea bisericii. Domnul are persoane care sã se angajeze în lucrarea de înfiintare de scoli de comunitate de îndatã ce se face ceva pentru a pregãti calea pentru ei.

În localitãtile unde credinciosii sunt putini, douã sau trei comunitãti trebuie sã se uneascã pentru a construi o clãdire modestã pentru o scoalã de comunitate. Toti trebuie sã participe la suportarea cheltuielilor. A sosit timpul ca pãzitorii Sabatului sã-si separe copiii de legãturile lumesti si sã-i aseze sub grija celor mai buni învãtãtori, care vor face din Biblie temelia oricãrui studiu.