« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

MARTURII VOLUMUL V

ELLEN G. WHITE

 

Vol I    Vol II    Vol III    Vol IV    Vol V    Vol VI    Vol VII    Vol VIII    Vol IX

 

        Marturia 29 (1880)

PASTORI AI EVANGHELIEI

 

            Frate A: Mi-a fost  arătat că tu  nu esti  pregătit   să lucrezi cu succes  în lucrarea  de slujire. Într-un  timp  succesul  a însotit  în parte,  eforturile tale;  dar   în timp ce acesta  ar fi trebuit să te inspire cu  o si mai mare seriozitate  si zel, efectul  a fost  contrar. Simtământul   bunătătii lui Dumnezeu  ar fi  trebuit să te facă să continui   a lucra  în umilintă  si a fi  neîncrezător  în eu.  Dar, mai ales după întărirea ta ca pastor, ai început să te consideri  un pastor  complet  dezvoltat, capabil  să prezinti  adevărul în localităti  mari,   si ai devenit   delăsător, ne mai simtind   nici o sarcină  pentru suflete, si din acel timp  lucrarea ta a fost numai  de mică valoare peste cauza   lui Dumnezeu.  Posedând  putere fizică, tu nu-ti  dai seama  că esti tot atât  de responsabil   pentru felul  cum o folosesti  ca si omul  înstărit  de felul cum  foloseste  banii lui. Tie   nu-ti  place munca  manuală; totusi  tu ai un organism   care are  nevoie de o severă  încordare  fizică  pentru ocrotirea sănătătii  cât si pentru înviorarea puterilor   mintale.  Cât priveste  sănătatea,  exercitiul   fizic  ar fi  de cea mai mare valoare pentru toti  pastorii nostri;  si ori de câte   ori pot    fi liberi  de serviciu  activ   din lucrare, ei ar trebui  să simtă  ca o datorie  a lor să se angajeze   în muncă fizică pentru întretinerea  familiilor lor.  Frate A.,  tu ti-ai  pierdut   vremea  lenevind  în  somn  care în loc  să fie  vital  pentru sănătatea  ta a fost  păgubitor  pentru ea.  Ceasurile  cele  pretioase  pe care tu le-ai pierdut nefăcând  nimic  bun pentru tine  sau pentru oricare altcineva,  stau  împotriva  ta în Registrul  cerului.  Numele tău  mi-a fost  arătat  sub titlul: "Slujitori  lenesi".  Lucrarea ta nu va suporta  proba  judecătii. Tu ai petrecut  atât   de mult timp pretios  în somn   încât   toate puterile  tale  par paralizate.  Sănătatea poate fi dobândită  prin obiceiuri  cuviincioase  de viată si poate fi făcută să producă  dobândă  si dobândă compusă.  Dar  acest capital, mai pretios  decât   oricare depozit din bancă poate fi  sacrificat  prin necumpătare în mâncare si băutură, sau  lăsând  organele  să ruginească  de inactivitate. Trebuie să se renunte la îngăduintele favorite;  lenevia  trebuie  biruită.  Motivul  pentru care multi dintre pastorii nostri  se plâng  de boală  este că ei nu reusesc  să facă  exercitiu suficient  si îsi  îngăduie  să mănânce  peste măsură. Ei nu-si  dau seama că o astfel de cale vatămă  si pe cel mai puternic organism.  Cei care, ca si tine, au o fire  lenesă,   trebuie să mănânce  foarte cumpătat  si să nu se ferească  de încordare  fizică.  Multi dintre pastorii nostri   îsi sapă mormântul  cu dintii lor. Organismul, îngrijindu-se de povara pusă  asupra organelor digestive,  suferă  si asupra  creierului este pusă  o notă   de plată severă. Pentru fiecare  delict   comis împotriva legilor sănătătii, delicventul trebuie să plătească pedeapsa   în propriul   lui trup.  Când  n-a fost angajat   activ  în lucrarea de propovăduire, apostolul Pavel a muncit  la meseria lui de făcător de corturi.  Aceasta  el a fost   obligat s-o facă  din cauza acceptării unui adevăr   nepopular.  Înainte de a îmbrătisa  crestinismul  el a ocupat    o pozitie  înaltă  si n-a fost depedendent  de munca  lui pentru  întretinere. La  evrei, era obisnuit să  învete pe copiii lor   câte o  meserie, oricât  de  înaltă era   pozitia  la care se asteptau  s-o ocupe, pentru ca  o  schimbare  a împrejurărilor să nu-i   poată  lăsa în neputinta  de a se întretine.  După  acest obicei,  Pavel  era un făcător de corturi, si când banii  lui au fost cheltuiti  pentru înaintarea cauzei lui Hristos,  si pentru întretinerea sa, el a recurs  la meseria lui pentru câstigarea   mijloacelor   de existentă.  N-a existat  niciodată  vreun  ucenic  al lui Hristos care să fi fost  mai zelos, mai energic si mai jertfitor  de sine decât a fost Pavel.  El a fost   unul dintre  cei mai mari învătători ai lumii.  El a traversat   mările si a călătorit   pretutindeni, până ce o mare parte a lumii a aflat   din gura  lui istoria  crucii lui Hristos.  El  a avut   o dorintă   arzătoare   să aducă  pe omul    pieritor   la cunoasterea  adevărului prin iubirea unui Mântuitor.  Sufletul  lui era ascuns  în lucrarea   de slujire si el s-a  retras  cu simtăminte  de durere de la lucrarea lui spre a muncii pentru nevoile   sale trupesti; dar  el s-a  apucat  de munca  grea  de mestesugar  ca să nu  fie  povară pentru comunităti care erau apăsate  de sărăcie.   Desi  a înfiintat   multe comunităti el a refuzat să fie întretinut  de ele, temându-se  că utilitatea si succesul lui ca slujitor  al Evangheliei   puteau  fi împiedicate de bănuieli  cu privire la motivele   lui.  El avea să  înlăture   orice ocazie   pentru vrăjmasii lui de a-l   calomnia  si astfel să reducă  din forta  mesajului lui.  Pavel  face  apel  la fratii lui  corinteni să înteleagă  că fiind  un lucrător  al Evangheliei  el putea să pretindă întretinerea lui, în loc să se întretină  pe sine  însusi, dar el a fost  dispus  să renunte la acest drept,  temându-se că acceptarea  de bani  pentru întretinerea  sa putea  să stea  în calea utilitătii lui. Desi  cu sănătatea slabă, el lucra  în timpul  zilei slujind  cauzei lui Hristos,  si apoi   muncea o mare parte  din noapte  si adesea  noaptea întreagă  pentru ca să poată  avea  provizii pentru  nevoile  lui si ale altora.  Apostolul  vroia  de asemenea, să dea fratilor  lui un exemplu, cinstind  si onorând   astfel  hărnicia.  Când   pastorii nostri socotesc  că  sufăr  greutăti  si lipsuri   în cauza lui Hristos,  să-si  închipuie  că fac  o  vizită  în atelierul   apostolului Pavel, având  în minte că în timp ce  acest bărbat   ales de Dumnezeu   dădea  formă  pânzei,  el lucra  pentru pâinea  pe care o putea  câstiga   pe merit  prin lucrarea  lui ca apostol   al lui Isus  Hristos.  La chemarea datoriei, acest mare  apostol   avea să părăsească  ocupatia lui spre a întâmpina  pe cei mai violenti  împotrivitori  si a opri   îngâmfata lor lăudărosenie si apoi  avea să-si reia  umila  lui ocupatie. Hărnicia  lui religioasă  este o mustrare    pentru lenevia  unora  dintre pastorii nostri.  Când   au ocazia  să lucreze ca să ajute la întretinerea lor ei trebuie să facă astfel  cu bucurie.  Niciodată  Dumnezeu  n-a  intentionat  ca omul  să trăiască în lenevie. Când  Adam  a fost  în Eden au fost prevăzute  mijloace  pentru ocupatia   lui.  Desi   alegerea  nu este totdeauna pentru cel iute  nici lupta  pentru cel  tare, totusi cel care lucrează   cu mână  lenesă va  sărăci.  Cei care sunt harnici în afaceri pot  să nu prospere  totdeauna; dar   motăiala   si indolenta cu sigurantă că întristează Duhul lui Dumnezeu si nimiceste   adevărata evlavie.  Un loc stătut  devine neplăcut; dar   un pârâu  curat si curgător  răspândeste  peste tot   sănătate  si bucurie. Un om   care stăruie în hărnicie  va fi oriunde    o binecuvântare. Exercitiu  fizic  si mintal  ale puterilor  omului este  necesar pentru deplina   si potrivita lor dezvoltare.  Pastorii tineri  trebuie să caute să se facă folositori  oriunde se află.  Când  sunt  invitati  să viziteze   persoane   în căminul  lor, ei nu trebuie să stea  lenesi, nefăcând  nici un efort  spre a ajuta   pe cei de a căror  ospitalitate  au parte. Obligatiile sunt mutuale, dacă  pastorul   are parte  de ospitalitatea prietenilor   lui,  este de datoria lui să răspundă  amabilitătii lor, fiind  precaut  si amabil  în comportarea lui fată de ei. Gazda  poate fi un om cu griji si muncă grea.  Prin manifestarea  unei dispozitii nu  numai  de a astepta  să fie servit,  ci de a da ajutor  la timp,  pastorul  adesea poate  găsi   acces la inimă  si să    si  deschidă  calea pentru  primirea  adevărului.  Dumnezeu n-are nici un folos  de oamenii   lenesi în cauza Lui.  El doreste  lucrători precauti,  amabili, afectuosi si seriosi.  Exercitiu activ   va face   bine pastorilor nostri.  Lenea este dovada   coruptiei.   Fiecare   facultate  a mintii, fiecare  os la trupului, fiecare muschii al mădularelor, arată  că Dumnezeu   a intentionat  ca aceste  aptitudini  să fie folosite  nu să rămână  inactive.  Fratele A.  este prea lenes pentru a pune  energiile   sale  în lucrare si să se angajeze  în muncă stăruitoare.  Oamenii care iau  pretioasele ceasuri  ale zilei  fără  să fie necesar  pentru somn   n-au   simtământul  valorii pretioaselor  momente  de aur.  Astfel de oameni  se vor  dovedi  a fi numai un blestem   pentru cauza lui Dumnezeu.  Fratele A.   este plin de sine însusi.  El nu  este un  îndeaproape  cercetător   biblic.  El nu este ce ar trebui  să fie, nici ce ar putea  deveni  prin efort serios.  El se trezeste  ocazional  să facă câte ceva; dar   lenevia,  plăcerea  lui firească  pentru comoditate  îl fac să cadă  din nou   pe aceeasi  cale  trândavă.  Persoane  care n-au   dobândit  obiceiuri  de riguroasă  hărnicie  si economie de timp  ar trebui  să-si  stabilească regulii care să-i  îndemne  la regularitate  si rezolvare promptă.  Washington, omul  de stat al natiunii, a fost  în stare să îndeplinească marea cantitate  de treburi pentru că a fost  constiincios   în a păstra  ordinea si regularitatea.  Fiecare  hârtie   îsi avea  data  si locul ei si nici un timp  nu era  pierdut  cu căutarea  după ce era pierdut.  Oamenii lui Dumnezeu  trebuie să fie  harnici la studiu, seriosi în dobândirea  de cunostintă, nici oră să nu piardă   niciodată.  Prin efort  stăruitor, ei se pot   ridica aproape la orice  grad  de distinctie ca crestini, ca bărbati  cu putere  si influentă.  Dar  multi  nu vor  ajunge  niciodată la un grad superior   la amvon  sau ocupatie, din  cauza  nestabilitătii scopului  lor si  a  obiceiurilor  delăsătoare  contracarate  în tineretea lor. Se vede   neglijentă    nepăsătoare în tot ce întreprind.  Un  impuls  brusc,  din când în când, nu este suficient   să se aducă  la îndeplinire  o reformă  în acesti  lenesi  iubitori  de comoditate; aceasta este o lucrare care reclamă  răbdătoare continuare  în bună  comportare.  Oamenii  de  afaceri  pot să aibă succes  adevărat  numai dacă au ore regulate pentru sculare, pentru rugăciune, pentru mâncare si pentru culcare. Dacă ordinea  si regularitatea  sunt importante  pentru afacerile  lumesti, cu atât  mai mult  sunt necesare,  făcând  lucrare pentru Dumnezeu.  Minunatele ceasuri ale diminetii sunt irosite  de multi în pat.  Aceste ceasuri  pretioase, odată   pierdute,  au plecat  spre a nu se mai întoarce niciodată; ele sunt pierdute pentru vesnicie.  Numai  un singur  ceas  pierdut  în fiecare zi, ce pierdere de timp este în cursul unui an! Cel care iubeste   somnul  să se gândească  la acest lucru, să se oprească si să mediteze  ce raport  va da lui Dumnezeu  pentru ocaziile pierdute.  Pastorii trebuie să consacre  timp  pentru citit, pentru studiu, pentru meditatie si rugăciune.  Ei trebuie să adune  în minte cunostintă folositoare, încredintând  memoriei părti   din Scriptură, schitând  împlinirea  profetiilor si învătând  lectiile pe care le-a dat  Hristos ucenicilor  Săi.  Luati  cu voi  o carte  pentru citit când  călătoriti cu trenul, sau asteptati   în gară.  Folositi  orice moment  disponibil   făcând   ceva.  În felul acesta ar fi fost  o usă   reală împotriva  a mii de ispite.  Dacă regele  David   ar fi fost  angajat  în vreo ocupatie folositoare, el n-ar  fi fost  vinovat  de uciderea lui Urie.  Satana  totdeauna este gata să folosească  pe cel care este  neocupat.  Mintea care se străduieste  continuu să se ridice  la înăltimea   marii valori intelectuale nu va găsi  timp pentru gânduri  ieftine si nebune, care sunt  părintii faptelor  rele.   Sunt   printre noi   bărbati  bine dotati  care, prin cultivare potrivită, pot deveni  foarte folositori, totusi  lor nu  le place efortul si, nereusind să vadă  păcatul neglijentei de a folosi  cât mai bine facultătile  cu care au fost  dăruiti   de Creator,   ei se asează  comozi   spre a rămâne  necultivati  la minte. Doar putini sunt cei care vin  în întâmpinarea  gândului lui Dumnezeu.  Pe acesti servi   lenesi  Dumnezeu  îi va întreba: "Ce-ai   făcut  cu talantii pe care ti i-am    dat?" Multi  vor fi găsiti  în acea zi  care, având  un talant,  l-au  înfăsurat   într-un  servetel si l-au   îngropat   în pământ.  Slujitorii netrebnici vor fi aruncati în întunericul de afară, în timp ce cei care au pus  talantii lor la schimbător  si i-au  dublat  vor primi  abrogare: "Bine  rob bun  si credincios, ai fost  credincios  în putine lucruri, te voi pune peste  multe lucruri, intră în bucuria stăpânului tău" (Mat. 25,21).  Când sunt  răspunderi de încredintat  unei persoane  întrebarea  nu este dacă ea este elocventă sau bogată, ci dacă  este cinstită  credincioasă si harnică, pentru  că oricare ar putea fi aptitudinile  ei fără aceste calităti  ea nu este întru totul   nepotrivită pentru vreo pozitie de încredere.  Multi dintre cei care au început   viata cu perspective  frumoase n-au succes pentru că le lipseste   hărnicia. Tineri care de obicei  se amestecă  în mici grupe  adunate  în prăvălii sau pe stradă,  angajându-se  mereu în discutii   sau  bârfeală  niciodată  nu vor  creste până la măsura oamenilor  întelepti. Stăruinta  continuă    va îndeplini pentru om ceea ce nimic altceva  nu poate   îndeplini.  Cei care niciodată nu sunt multumiti  afară  numai dacă sunt constienti  că cresc   în fiecare zi, vor  avea cu adevărat   succes în viată.  Multi  au avut  esec,  mare esec,   acolo unde  puteau să aibă  succes.  Ei  n-au    simtit   povara  lucrării, ei au luat lucrurile asa de pe îndelete  ca si când  aveau timp de un mileniu   în care să lucreze  pentru salvarea   de suflete.  Din cauza  acestei lipse  de seriozitate si zel   numai  putini  aveau să aibă   impresia   că ei credeau  într-adevăr  ceea ce spuneau. Cauza lui Dumnezeu  nu are atât  de mult   nevoie  de predicatori  cât de  lucrători seriosi  si stăruitori  pentru Domnul. Numai Dumnezeu  poate  măsura   puterile mintii omenesti.  N-a fost  planul  Lui ca omul să rămână  în sferele inferioare  ale ignorantei, ci ca el să-si asigure  toate avantajele unui    intelect     luminat  si cultivat.  Fiecare bărbat   si fiecare  femeie   trebuie să simtă   că asupra lor  apasă obligatia  de a ajunge  la cea mai înaltă  mărime  intelectuală.  În timp ce nimeni nu trebuie  să se umple  de mândrie din cauza cunostintei  pe care au dobândit-o, este privilegiul   tuturor   să se bucure de plăcerea  de a cunoaste    că, cu fiecare pas  de înaintare, ei ajung    să fie mai capabili  de  cinstirea  si slăvirea lui Dumnezeu.  Ei pot scoate   dintr-o  fântână  inepuizabilă, Izvorul  oricărei întelepciuni si cunostintă.  Intrând  în scoala lui Hristos,  studentul  este pregătit să  se angajeze   în goana după   cunostintă  fără să ametească  de înăltimea  spre care urcă.  În timp ce merge  din adevăr la adevăr,  obtinând   vederi  mai clare si mai luminoase despre minunatele legi ale  stiintei si ale naturii, el devine  încântat  de manifestările  uimitoare ale iubirii lui Dumnezeu pentru om. El vede   cu ochi inteligenti   desăvârsirea, cunostinta si întelepciunea lui Dumnezeu,  întinzându-se  dincolo de infinit.  Pe măsură ce mintea  lui se lărgeste  si se dezvoltă,  torente de lumină  curată  se revarsă  în sufletul lui. Cu cât  bea mai mult   din fântâna   cunostintei, cu atât mai pură   si mai fericită   este contemplarea  de către el a infinitătii lui Dumnezeu,  si cu  atât mai mare este dorinta lui după  întelepciune suficientă pentru  a întelege  profunzimea  lucrurilor lui Dumnezeu.  Ceea ce   avem noi nevoie,  ca popor,  este cultură mintală  pe care trebuie s-o avem  spre a veni  în întâmpinarea cerintelor  timpului.  Sărăcia,  originea  umilă  si mediul  înconjurător  nefavorabil  nu  trebuie să împiedice  cultivarea mintii. Facultătile mintale trebuie să fie  tinute  sub  controlul  vointei  si  mintii  să nu  i se îngăduie să hoinărească sau să fie  buimăcită  cu diferite   subiecte  în acelasi timp, nefiind  temeinici în nici  unul.   În toate studiile  vor fi întâlnite   greutăti; dar niciodată  să nu încetezi  prin descurajare.  Cercetează, studiază si roagă-te,  înfruntă fiecare dificultate   bărbăteste  si viguros; cheamă puterea vointei  si darul răbdării în ajutorul  tău si apoi sapă mai serios  până când   mărgăritarul   adevărului se află în fata ta, clar si frumos, cu totul    si mai pretios  pentru dificultătile implicate în găsirea lui. Apoi,   nu continua  să stărui asupra  acestui  punct,  concentrându-ti  toate  energiile  mintii asupra  lui, prezentându-l  continuu atentiei altora,  ci ia un alt subiect,  si cercetează-l    cu atentie pe acela.  În felul  acesta, priceperii tale îi va fi desfăsurată  taină după taină.  Prin această  metod   vor fi câstigate  două  victorii de valoare. Nu numai că ti-ai  asigurat  cunostintă  folositoare, ci exercitarea mintii a mărit  tăria si puterea mintală. Cheia   găsită  pentru a descuia o taină poate  scoate la iveală si alte mărgăritare  pretioase ale cunoasterii   până  aici nedescoperite.  Multi dintre pastorii nostri  pot prezenta  poporului  numai putine  cuvântări  doctrinale.  Acelasi efort  si stăruintă  care i-a făcut să fie  obisnuiti  cu acele puncte  îi va face în stare  să câstige  întelegerea altora.  Profetiile si alte subiecte   doctrinale  trebuie să fie pe deplin   întelese  de toti. Dar unii care au fost  angajati  în lucrarea  de predicare  de ani de zile sunt multumiti  să se limiteze la subiecte  putine, fiind  prea lenesi   să cerceteze  Scripturile cu atentie si rugăciune ca să poată  ajunge  uriasi în întelegerea doctrinelor  biblice si învătăturile  practice  ale lui Hristos.  Mintea tuturor trebuie să fie  aprovizionată  cu cunoasterea  adevărurilor  Cuvântului lui Dumnezeu,  ca să poată  fi pregătiti   în orice moment   solicitat  să prezinte  din vistierie lucruri noi si  vechi.  Mintile au fost  schimbate  si pipernicite   din lipsă  de zel si  impunere  serioasă si severă.  A venit timpul când Dumnezeu  spune: "Du-te  înainte si cultivă aptitudinile pe care ti le-am dat".  Lumea   misună  de erori si fabule.  Noutăti  sub formă de drame  senzationale  apar continuu spre a absorbi  mintea si  teorii absurde   abundă  care sunt distrugătoare pentru înaintarea   morală  si spirituală.  Cauza lui Dumnezeu  are nevoie de oameni inteligenti, oameni ai cugetării, oamenii priceputi în ale Scripturii, spre a face fată  curentului  năvălitor al opozitiei. Noi nu trebuie să încurajăm   aroganta, îngustimea de minte si nestatornicia, cu toate că vesmântul   presupusei evlavii poate fi  aruncat  peste ele. Cei care au puterea sfintitoare  a adevărului asupra inimilor lor vor exercita  o influentă  convingătoare. Stiind că adeptii  erorilor  nu  pot   crea sau nimici adevărul, ei pot  să-si  permită să  fie  calmi  si amabili.  Nu   este de ajuns  ca pastorii nostri să aibă  o cunostintă   superficială a adevărului. Subiecte care sunt  tratate  de  oameni  care au pervertit  puterile date lor  de Dumnezeu  spre a dărâma  adevărul, se ridică  continuu pentru cercetare.  Bigotismul  trebuie abandonat. Înselăciunile  satanice  ale veacului  trebuie întâmpinate  în mod clar si inteligent  cu sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu Aceeasi  mână  nevăzută care conduce planetele pe căile lor si care sustine lumina prin puterea Lui, a luat  măsuri pentru omul   făcut după chipul Său, ca el să poată   fi cu putin mai pe jos  decât îngerii lui Dumnezeu  în aducerea la îndeplinire   îndatoririlor sale pe pământ.  Oamenii n-au  răspuns  scopurilor lui Dumnezeu  care le-a  încredintat  cel mai solemn   adevăr  dat vreodată omului.   Planul Lui este ca noi să ne ridicăm   sus si tot mai sus spre starea de desăvârsire, văzând  si dându-ne  seama la fiecare pas de puterea  si slava lui Dumnezeu.  Omul nu se cunoaste pe sine.  Responsabilitătile  noastre  sunt proportionale  exact   cu lumina, ocaziile si privilegiile noastre. Noi suntem  răspunzători   pentru binele pe care-l  puteam face, dar pe care nu l-am făcut pentru că am fost  prea lenesi   ca să folosim  mijloacele pentru îmbunătătire,  care au fost  puse la îndemâna noastră.  Cartea  cea pretioasă a lui Dumnezeu  contine reguli  de viată pentru oameni  din orice  profesie. Se află  un ea exemple  care ar fi  bine să fie  studiate si imitate de toti. "Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească" (Mat. 20,28). Cinstea  si slava  slujitorului lui Hristos nu constă  în numărul predicilor  tinute, nici în cantitatea  de scriere îndeplinită, ci  în lucrarea de slujire  credincioasă pentru nevoile oamenilor. Dacă el neglijează această parte a lucrării lui n-are  drept  la numele de pastor.  Pentru  acest timp  este nevoie de oameni care pot   întelege  nevoile  poporului si să slujească  necesitătilor lor.  Slujitorul credincios  al lui Hristos  veghează la fiecare avanpost spre a avertiza, a mustra, a sfătui, a implora si a încuraja   pe semenii lui  muncind  în Spiritul lui Dumnezeu care  lucrează cu putere  în el, ca să poată  prezenta pe fiecare  om desăvârsit  în Hristos. Un astfel  de om  este recunoscut  în cer ca pastor,  care calcă pe urmele marelui său Model.  Predicatorii  nostri  nu sunt destul de atenti cu privire la obiceiurile lor de mâncare. Ei se   împărtăsesc  de prea mari cantităti  de hrană si de pare multe feluri de mâncare la aceeasi masă.  Unii sunt   reformatori numai cu numele.  Ei  n-au reguli  prin care să-si  aranjeze   dieta lor, ci îsi  îngăduie să mănânce fructe  sau nuci  între  mesele lor si impun   astfel o povară  prea  grea asupra organelor digestive. Unii mănâncă  trei mese pe zi, când două  ar contribui  mai mult  la sănătatea  fizică si spirituală. Dacă sunt  călcate  legile pe care le-a lăsat   Dumnezeu  să guverneze  organismul  fizic,  pedeapsa  trebuie să urmeze  în mod sigur.  Din  cauza  imprudentei în mâncare, simturile unora  par să fie  pe jumătate  paralizate si ei   sunt lenesi  si somnorosi.  Pastorii acestia cu fată palidă  care sufăr  ca urmare a satisfacerii  egoiste  a apetitului nu  sunt  o recomandare  a reformei sanitare. Când  sufăr  de muncă excesivă  ar fi mult  mai bine  ca din când în când  să renunte  la o mâncare  dând  astfel  organismului  sansa  să se întremeze. Lucrătorii nostri  ar putea  face mai mult   prin exemplul   lor să înainteze  reforma sanitară  decât   prin a o predica.  Când  sunt făcute pentru ei pregătiri  aranjate cu grijă  de către prieteni bine intentionati, ei sunt puternic  ispititi să nu tină seama  de principiu; dar refuzând  mâncarea  gustoasă, condimentele  bogate, ceaiul   si cafeaua, ei se pot  dovedi  reformatori practici  ai sănătătii. Unii sufăr  acum ca urmare a călcării legilor  vietii, făcând  astfel să planeze   un stigmat  asupra cauzei  reformei sanitare.  Satisfacerea  excesivă  în mâncare, băutură, dormit  sau  vizionat  este păcat.  Armonioasa  actiune   sănătoasă  a tuturor puterilor  trupului si mintii are ca  rezultat  fericirea si cu cât   sunt puterile  mai înalte  si curate, cu atât  mai pură  si desăvârsită  este fericirea.  O viată  fără  tintă  este o moarte vie.  Puterile  mintii  trebuie să fie exercitate asupra  temelor  în legătură cu interesele noastre vesnice.  Aceasta  va contribui  la sănătatea  trupului si a mintii. Sunt   multi, chiar  si printre predicatorii nostri, care doresc  să se ridice  în lume fără efort. Ei sunt  ambitiosi  să facă vreo mare lucrare  de utilitate  în timp  ce nesocotesc  micile   îndatoriri de fiecare zi care i-ar  face s  fie de ajutor  si corespunzători slujbasi, după rânduiala  lui Hristos.  Ei doresc să facă lucrarea pe care o fac altii, dar  n-au  atractie  pentru disciplina  necesară să-i  facă potriviti  pentru ea. Această  dorintă fierbinte  atât  a  bărbatilor  cât si a femeilor  de a face ceva  cu mult înainte de prezentele  lor aptitudini, pur si  simplu  îi face să aibă  esecuri  hotărâte  dintr-un  început.  Ei refuză cu indignare să urce  scara, dorind  să fie ridicati  printr-un efort  mai putin obositor. 

 

Librarie On Line

inceput SUS inceput

« Back =  Inapoi

 

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA