« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

MARTURII VOLUMUL V

ELLEN G. WHITE

 

Vol I    Vol II    Vol III    Vol IV    Vol V    Vol VI    Vol VII    Vol VIII    Vol IX

 

        Marturia 28 (1879)

ÎN DRUM SPRE RĂSĂRIT

  

            La 28 iulie, însotită  de fiica  noastră, d-na Emma White,  si Edith Donadson, am plecat  din Qakland  spre răsărit.  Am  sosit  la Sacramento în aceeasi zi si am fost  întâmpinati  de fratele  si sora  Wilkinson, care ne-au  spus  un călduros  bun venit  si ne-au  luat   în căminul lor, unde  ne-am întretinut agreabil  în timpul  sederii noastre.  Conforma programului  eu am vorbit  duminică.  Încăperea  a fost   bine ocupată  cu o adunare  atentă, si Domnul  mi-a dat  libertate să le vorbesc  din Cuvântul Său.  Luni  am  luat  din nou trenul, oprindu-ne la Renv, Nevada, unde   eram programată  să vorbesc marti seara în cortul  în care pastorul Loughbough tinea  un curs  de lecturi. Am vorbit  liberă   la patru sute  de ascultători atenti despre cuvintele lui Ioan: "Vedeti de dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim  copiii ai  lui Dumnezeu" (1 Ioan 3,1).  În timp ce treceam  peste întinsul  desert  american,  în căldură si praf  de sărătură am devenit  foarte obositi de  peisajul  sterp, desi   ne împărtăsisem  de toată  comoditatea  si alunecam  repede si  lin  pe sinele de cale ferată, trasi  de  locomotivă.  Mi-am  adus aminte de evreii din vechime  care au călătorit  peste stânci  si deserturi aride timp de patruzeci de ani.  Căldura, praful  si asprimea  drumului   au atras  plângeri  si oftări   de oboseală  din partea celor care  au  făcut  acel drum   obositor.  Mă gândeam  că dacă  noi am fi  obligati  să călătorim  pe jos  peste un desert  sterp, adesea  suferind de  sete,  căldură  si oboseală, foarte multi dintre  noi am murmura mai mult  decât  au  murmurat  israelitii.  Înfătisarea specifică  peisajului  muntos  pe drumul  de tară  adesea a fost  schitată  de penită si creion.  Toti cei care sunt  delectati  de grandoarea si frumusetea naturii trebuie că simt  o tresărire  de bucurie  când privesc  la acesti  vechi   munti   grandiosi, dealuri  frumoase si canioane  sălbatice  si stâncoase.  Aceasta este adevărat  mai ales despre  crestin. El  vedea în stâncile de granit  si susurul  râurilor lucrarea bratului atotputernic  al lui Dumnezeu.  El doreste să se catere  pe muntii cei înalti, pentru că i se pare că ar fi  atunci mai aproape de cer, desi el stie că  Dumnezeu  aude rugăciunile copiilor  Săi  din valea de jos  ca si de pe vârful  muntelui. 

 

 

Librarie On Line

inceput SUS inceput

« Back =  Inapoi

 

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA