Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
Marturia 27 (1876)
RELIGIA ÎN FAMILIE
Frate G., tu trebuie să fii un om convertit, altfel vei pierde viata vesnică. Tu nu poti fi un om fericit până nu obtii blândetea întelepciunii. Tu si sotia ta ati fost în neîntelegere unul cu altul timp prea îndelungat. Voi trebuie să renuntati la această defăimare, aceste bănuieli, gelozii si ciorovăieli nenorocite. Spiritul care este dezvoltat în familia voastră este dus în practica voastră religioasă. Fiti atenti cum vorbiti fiecare despre defectele celuilalt în prezenta copiilor vostri si fiti atenti cum lăsati ca spiritul vostru să vă stăpânească. La fiul vostru cel mai mare voi vedeti numai ce este rău în el, voi nu dati nici un credit bunelor lui calităti pe care, dacă el ar muri, voi ati fi de îndată convinsi că el le posedase. Nici unul dintre voi nu aveti comportare consecventă fată de fiul vostru. Voi stăruiti asupra defectelor lui în prezenta altora, si arătati că nu aveti încredere în bunele lui trăsături de caracter. În fiecare dintre voi există dispozitia de a vedea defectele celuilalt, si a tuturor altora, dar voi fiecare sunteti orbi fată de propriile voastre defecte si multe greseli. Amândoi sunteti nervosi, usor excitati si iritati. Aveti nevoie de blândetea întelepciunii. Voi tineti tare la propriile voastre slăbiciuni, pasiuni si prejudecăti ca si cum dacă ati renunta la ele n-ati mai avea fericire în viata aceasta, când sunt spini, care înteapă si zgârie. Isus vă invită să puneti jos jugul pe care-l purtati si care va ros gândul, si să luati jugul Lui, care este usor si sarcina Lui care nu este grea. Cât de obositoare este povara de iubire de sine, lăcomie, mândrie, patimă, invidie si bănuială rea. Totusi, cât de strâns se tin oamenii de aceste blesteme si cât sunt ei de putin înclinati să renunte le ele. Hristos întelege cât de dureroase sunt aceste poveri autoimpuse si El ne invită să le punem jos. Sufletele greu împovărate si obosite, El le invită să vină la El si să ia sarcina Lui, care este usoară, în schimbul sarcinilor fată de care singuri s-au obligat. El spune: "Veti găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul meu este bun, si sarcina mea este usoară" (Mat. 11,29.30). Toate cerintele Mântuitorului nostru sunt consecvente si armonioase si dacă sunt nutrite cu bucurie vor aduce sufletului pace si odihnă. O dată ce fratele G. a luat o pozitie de partea cea rea, nu este usor pentru el să mărturisească cum că a gresit, dar, dacă poate să scoată din mintea lui umblarea lui gresită, precum si din memoria celorlalti, el poate să facă unele schimbări spre mai bine, fără o recunoastere publică a greselii lui, el va face astfel. Dar toate aceste greseli si păcate nemărturisite stau înregistrate în cer si nu vor fi sterse până nu se va conforma instructiunilor date în Cuvântul lui Dumnezeu. "Mărturisiti-vă unii altora păcatele, si rugati-vă unii pentru altii, ca să fiti vindecati" (Iacov 5,16). Dacă fratele G. a găsit un alt plan în afară de cel dat nouă de Domnul, acesta nu este o cale sigură, si până la urmă se va dovedi a fi spre ruina lui. Această altă cale este dezastruoasă pentru biserică si dezastruoasă pentru prosperitatea si fericirea familiei lui. El trebuie să-si moaie inima si să lase să intre în sufletului lui afectiune, umilintă si iubire. El trebuie să cultive calitătile altruiste. Frate si soră G., voi trebuie să cultivati calitătile spiritului care vă va face curati, să uitati de eu si să vă interesati mai mult de cei cu care veniti în contact. Există o înclinatie spre iubire de sine si de îngrijire de sine care nu măreste fericirea voastră, ci vă aduce necaz si durere. Voi aveti un conflict în voi pe care în parte numai voi singuri îl puteti actiona. Amândoi să vă stăpâniti limba si să retineti multe lucruri cărora voi le dati grai. Primul rău este că cugetati la rele apoi vin cuvintele care sunt rele. Dar voi lăsati nefăcută lucrarea de a cultiva consideratie si respect unul pentru altul. Fiti amabili si atenti fiecare fată de simtămintele celuilalt si căutati să păstrati fiecare ca sacră fericirea celuilalt. Puteti face aceasta numai prin puterea si în Numele lui Isus. Sora G., a făcut eforturi puternice să câstige biruinte, dar ea n-a avut multă încurajare din partea sotului ei. În loc să caute pe Dumnezeu în rugăciune serioasă pentru putere spre a birui defectele din caracterul lor ei priveau fiecare la umblarea altora si se slăbeau pe ei însisi prin găsirea de defecte în umblarea altora. Grădinii inimii nu i s-a dat nici o atentie. Dacă fratele G, ar fi primit lumina pe care i-a trimis-o Domnul cu luni în urmă, si ar fi conversat sincer cu sotia lui, dacă amândoi si-ar fi zdrobit inima lor cea tare înaintea Domnului, ce diferentă ar fi în starea lor prezentă. Ei amândoi au dispretuit cuvintele de mustrare si de implorare a Duhului lui Dumnezeu, si nu si-au schimbat viata. Dar închizându-si ochii fată de lumina trimisă lor de Dumnezeu, n-a făcut nici unul din defectele lor mai putin grav în fata lui Dumnezeu nici n-a micsorat răspunderea lor. Lor nu le-a plăcut mustrarea pe care le-a trimis-o Domnul în afectiunea Sa milostivitoare. Fratele G. are din fire un fel de inimă iubitoare, dar ea este acoperită cu o coajă de iubire de sine, vanitate si bănuială rea. Inima lui nu este împietrită dar îi lipseste puterea morală. El este un las de îndată ce i se pune în fată lepădarea de sine si jertfirea de sine, pentru că se iubeste pe sine însusi. A stăpâni eul, a pune o strajă cuvintelor lui, a recunoaste că a gresit că a vorbit nepotrivit este o cruce pe care el simte că este prea umilitor s-o ridice si totusi dacă este să fie vreodată mântuit, această cruce trebuie să fie ridicată. Frate si soră G., amândoi trebuie să vă păziti cuvintele pentru că tot atât de sigur că nu există o strajă asupra gândurilor si actiunilor voastre voi vă veti descuraja unul pe altul si veti face un caz sigur ca nici unul dintre voi să nu poate fi mântuit. Fiecare dintre voi trebuie să se păzească de un spirit pripit, care inspiră cuvinte si actiuni pripite. Resentimentul care este nutrit pentru că socotiti că ati fost rău tratati, este spiritul lui Satana, si duce la mare rău moral. Când sunteti stăpâniti de un spirit pripit vă lipsiti de ratiunea voastră pentru acel timp si de puterea de a tempera cuvintele si purtarea voastră, în timp ce însivă vă faceti răspunzători pentru toate consecintele cele rele. Ceea ce este făcut în pripă si mânie nu este scuzabil. Actiunea este rea. Voi puteti printr-un singur cuvânt spus în pripă si cu patimă să lăsati o întepătură în inima prietenilor care poate să nu fie uitată niciodată. Dacă nu exercitati stăpânire de sine voi veti fi cea mai nefericită pereche. Fiecare dintre voi atribuie viata lui nefericită defectelor celuilalt, dar aceasta să n-o mai faceti. Luati-vă ca regulă să nu spuneti celuilalt niciodată un cuvânt de critică, ci să lăudati ori de câte ori puteti. Unii cred că este o virtute a fi neînfrânat si ei vor vorbi spre lauda lor despre obiceiul de a discuta pe toate laturile lucruri neplăcute care sunt în inimă. Ei lasă ca un spirit de mânie să iasă ca un torent de repros si defăimare. Cu cât discută mai mult cu atât devin mai excitati si Satana stă alături să ajute la lucrare, pentru că i se potriveste lui. Cuvintele irită pe cel căruia îi sunt spuse, si ele vor fi întoarse înapoi, provocând cuvinte si mai dure până când o chestiune mică a izbucnit într-o flacără mare. Amândoi simtiti că aveti parte de toate necazurile posibil de îndurat, si că viata voastră este cea mai nefericită. Începeti în mod hotărât să vă stăpâniti gândurile cuvintele si actiunile voastre. Când oricare dintre voi simte aparitia resentimentului faceti-vă ca regulă să mergeti de la voi însivă, să vă rugati în umilintă lui Dumnezeu, care va asculta rugăciunea care nu iese de pe buze ipocrite. Fiecare patimă trebuie să fie sub stăpânirea constiintei luminate. "Astfel dar, ca niste alesi ai lui Dumnezeu sfinti si prea iubiti, îmbrăcati-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate cu smerenie, cu blândete, cu îndelungă răbdare. Îngăduiti-vă unii pe altii, si, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertati-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-vă si voi. Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcati-vă cu dragostea care este legătura desăvârsirii. Pacea lui Hristos, la care ati fost chemati ca să alcătuiti un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, si fiti recunoscători" (Col. 3,12-15). Dacă trăiti după planul adunării, adăugând har după har, Dumnezeu va înmulti harul Său pentru voi. În timp ce voi adăugati, Dumnezeu înmulteste. Dacă cultivati impresia obisnuită că Dumnezeu vede si aude tot ce faceti si spuneti si păstrează un raport fidel despre toate cuvintele si faptele voastre, si că trebuie să vă întâlniti cu toate acestea, atunci în tot ce faceti si spuneti veti căuta să urmati directivele unei constiinte treze si luminată. Limba voastră va fi folosită spre slava lui Dumnezeu si va fi un izvor de binecuvântare pentru voi însivă si pentru altii. Dar dacă vă despărtiti de Dumnezeu, precum ati făcut, băgati de seamă ca nu cumva limba voastră să se dovedească a fi o lume de nelegiuire si să aducă asupra voastră o condamnare înfricosătoare, pentru că sufletele vor fi pierdute prin voi.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
