Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
Marturia 24 (1875)
IDOLATRIE JOSNICĂ
În absenta lui Moise, adunarea i-a cerut lui Aaron să le facă dumnezei care să meargă înaintea lor si să-i conducă înapoi în Egipt. Aceasta era o insultă la adresa marelui lor Cnducător, Fiul Dumnezeului celui Nesfârsit. Cu numai câteva săptămâni în urmă, stătuseră înaintea muntelui, tremurând, terorizati si cuprinsi de un adânc respect, acultând cuvintele Domnului: "Să nu ai alti dumnezei afară de Mine." Slava care a sfintit muntele când s-a auzit glasul care l-a zguduit din temelii încă plutea deasupra lui sub privirile adunării, însă evreii si-au întors ochii si au cerut alti dumnezei. Moise, conducătorul lor vizibil, vorbea cu Dumnezeu pe munte. Ei au uitat făgăduinta si avertizarea lui Dumnezeu: "Iată, Eu trimit un Înger înaintea ta ca să te ocrotească pe drum si să te ducă la locul pe care l-am pregătit. Fii doar cu grijă în prezenta Lui si ascultă glasul Lui; să nu te împotrivesti Lui, pentru că nu vă va ierta călcările de lege, căci Numele Meu este în El" (Ex. 23,20.21).
Evreii au fost cumplit de necredinciosi si josnic de nerecunoscători prin cererea lor nerusinată: "Fă-ne dumnezei care să meargă înaintea noastră." Moise era absent, prezenta Domnului rămânea; ei nu au fost părăsiti. Mana a continuat să cadă; iar ei era hrăniti dimineata si seara de o mână divină. Stâlpul de nor ziua si stâlpul de foc noaptea semnificau prezenta lui Dumnezeu, aceasta fiind o vie aducere aminte înaintea lor. Prezenta divină nu depindea de prezenta lui Moise. Dar chiar în vremea în care el se ruga pe munte Domnului pentru ei, se grăbeau să facă greseli rusinoase, să încalce Legea dată într-un mod grandios atât de putin timp în urmă. Aici vedem slăbiciunea lui Aaron. Dacă ar fi arătat curaj moral si ar fi mustrat cu îndrăzneală pe copiii care făcuseră această cerere rusinoasă, cuvintele sale rostite la timp i-ar fi salvat de la acea teribilă apostazie. Însă dorinta lui de a-si păstra popularitatea în adunare si teama de a nu le stârni neplăcerea, l-au făcut să sacrifice cu lasitate loialitatea evreilor în acel moment decisiv. El a ridicat un altar, a făcut un chip cioplit si a vestit o zi în care să consacre acel chip ca obiect de închinare si să anunte înaintea întregului Israel. Acestia să fie dumnezei care te-au condus afară din Egipt. În timp ce vârful muntelui este încă luminat de slava lui Dumnezeu, el priveste calm veselia si dansul în cinstea acestui chip fără viată; iar Moise este trimis jos de pe munte de către Domnul pentru a certa poporului. Însă Moise n-a vrut să părăsească muntele până când n-au fost ascultate rugămintile lui fierbinti în favoarea lui Israel, până când cererea lui ca Dumnezeu să-i ierte n-a fost acceptată.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
