Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
Marturia 24 (1875)
AUTORITATEA BISERICII
Răscumpărătorul lumii a învestit biserica Sa cu mare putere. Dânsul stabileste regulile care trebuie aplicate în cazurile de judecare a membrilor ei. După ce a dat instructiuni explicite privind calea care trebuie urmată, El spune : "Adevărat vă spun, orice veti lega pe pământ va fi legat în cer; si orice Ăîn disciplina bisericii, n.a.Î veti dezlega pe pământ va fi dezlegat în cer." Matei 18:18Î Astfel însăsi autoritatea cerească validează disciplina bisericii în privinta membrilor ei, atunci când a fost urmată regula biblică.
Cuvântul lui Dumnezeu nu aprobă ca un singur om să-si impună propria-i judecată în opozitie cu judecata bisericii si nici să forteze acceptarea părerilor sale împotriva opiniilor bisericii. Dacă nu ar exista disciplină si conducere a bisericii, aceasta s-ar face fărâme; nu s-ar putea mentine unită ca trup. Au fost mereu indivizi cu minti independente, care au pretins că au dreptate, că Dumnezeu i-a învătat, le-a impresionat mintile si i-a călăuzit într-un mod deosebit. Fiecare are o teorie a lui, perspective deosebite proprii si fiecare declară că vederile lui sunt în concordantă cu Cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare are o credintă si o teorie diferită si cu toate acestea fiecare pretinde Ăcă areÎ o lumină deosebită de la Dumnezeu. Acestia se îndepărtează de trup si sunt fiecare în sine o biserică separată. Nu pot avea toti dreptate, desi toti sustin că sunt condusi de Domnul. Cuvântul inspiratiei nu este da si nu, ci da si amin în Hristos Isus.
Mântuitorul nostru Îsi continuă lectiile de instruire cu o făgăduintă, că dacă doi sau trei se unesc pentru a cere un lucru oarecare de la Dumnezeu, le va fi dat. Hristos ne arată aici că trebuie să existe unitate cu altii, chiar si în dorintele noastre pentru un obiect dat. Se acordă o mare importantă rugăciunii în părtăsie, unitătii de scop. Dumnezeu ascultă rugăciunile individuale; cu această ocazie însă Isus oferea o lectie deosebită si importantă care urma să aibă un efect special asupra nou-createi Sale biserici de pe pământ. Trebuie să existe o întelegere în privinta lucrurilor pe care le doresc si pentru care se roagă. Nu sunt doar gândurile si aprecierile unei singure minti, pasibile de a fi amăgite; ci trebuia ca rugămintea să fie dorinta sinceră a mai multor minti concentrate asupra aceluiasi punct. În convertirea minunată a lui Pavel vedem puterea miraculoasă a lui Dumnezeu. O lumină mai presus de slava soarelui la amiază a strălucit în jurul său. Isus, al cărui Nume, din toate câte sunt, îl ura si dispretuia cel mai mult, S-a descoperit lui Pavel pentru a-i opri umblarea nebună - si totusi sinceră - pentru a putea face din această unealtă nespus de nepromitătoare un vas ales care să ducă Evanghelia la neamuri. El făcuse cu constiinciozitate multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret. În zelul său, el era un prigonitor perseverent si sârguitor al bisericii lui Hristos. Convingerile pe care le avea despre datoria sa de a extermina această doctrină alarmantă care se găsea peste tot, anume că Isus era Printul Vietii, erau adânci si puternice.
Pavel credea într-adevăr că această credintă în Isus lipsea de orice putere Legea lui Dumnezeu, serviciul religios al jertfelor si ritualul circumciziei, care în toate veacurile trecute primiseră aprobarea deplină a lui Dumnezeu. Dar descoperirea miraculoasă a lui Hristos aduce lumină în cămărutele întunecate ale mintii lui. Isus din Nazaret, cu care se află în război, este în adevăr Răscumpărătorul lumii.
Pavel îsi vede zelul gresit si strigă: "Ce să fac, Doamne?" Isus nu i-a spus atunci si acolo, după cum putea s-o facă, despre lucrarea pe care i-o rânduise. Pavel trebuie să primească învătătură în credinta crestină si s actioneze în cunostintă de cauză. Hristos îl trimite chiar la ucenicii pe care acesta îi persecutase atât de crâncen, pentru a învăta de la ei. Lumina de sorginte cerească îi luase vederea lui Pavel, dar Isus, marele vindecător al celor orbi, nu i-o redă. Dânsul răspunde la întrebarea lui Pavel cu aceste cuvinte: "Scoală-te si du-te în cetate * si acolo ti se va spune ce trebuie să faci." ĂFapte 22:10Î Isus nu numai că ar fi putut să-l vindece pe Pavel de orbirea lui, dar ar fi putut si să-i ierte păcatele si să-i spună care este datoria lui, arătându-i noua cale pe care s-o urmeze. De la Hristos urma să se reverse toată puterea si îndurările; însă în convertirea lui Pavel la adevăr El nu i-a dat acestuia o experientă independentă de biserica Sa de curând organizată pe pământ.
Lumina minunată dată lui Pavel cu acea ocazie l-a uimit si pus în încurcătură. El a fost cu totul smerit. Această parte a lucrării omul nu o putea face pentru Pavel; însă exista totusi o lucrare de înfăptuit pe care slujitorii lui Hristos o puteau face. Isus îl îndreaptă către uneltele Sale din biserică pentru cunoasterea datoriei lui viitoare. Astfel, El dă autoritate si aprobare bisericii Sale constituite. Hristos făcuse lucrarea de descoperire si convingere, Pavel aflându-se acum în conditia de a învăta de la aceia pe care Dumnezeu îi rânduise să dea învătătură despre adevăr. Hristos îl îndreaptă pe Pavel către robii Săi alesi, punându-l astfel în legătură cu biserica Sa.
Chiar oamenii pe care Pavel avea de gând să-i nimicească aveau să fie instructorii săi în însăsi religia pe care o dispretuise si persecutase. El a trăit trei zile fără hrană sau vedere, făcându-si drum către oamenii pe care, în zelul său orb, intentiona să-i distrugă. Acolo Isus îl pune pe Pavel în legătură cu reprezentantii Săi de pe pământ. Domnul îi dă lui Anania o viziune, să meargă într-o anumită casă din Damasc si să întrebe de Saul din Tars; "căci, iată, el se roagă *. " După ce Saul a fost îndrumat către Damasc, el a fost condus de oamenii care-l însoteau în scopul de a-l ajuta să-i aducă legati pe ucenici la Ierusalim pentru a fi judecati si executati. Saul a zăbovit cu Iuda în Damasc, consacrând timp postului si rugăciunii. Aici, credinta lui Saul a fost pusă la încercare. Trei zile mintea sa a fost întunecată în privinta a ceea ce se cerea de la el, trei zile a fost lipsit de vedere. Fusese îndrumat să meargă la Damasc; căci acolo trebuia să i se spună ce trebuie să facă. El se află în nesigurantă si strigă cu sinceritate către Dumnezeu. Un înger este trimis la Anania, îndrumându-l pe acesta să meargă la o anumită casă în care Saul se roagă să fie instruit ce trebuie să facă în continuare. Mândria lui Saul a dispărut. Putin timp înainte era încrezător în sine, gândind că era angajat într-o lucrare bună, pentru care ar trebui să primească o răsplată; dar totul s-a schimbat acum. Este plecat si umilit în praf, în pocăintă si rusine, iar rugămintile sale fierbinti urmăresc iertarea. Prin îngerul Său, Domnul îi spune lui Anania: "Iată, el se roagă." Îngerul l-a informat pe slujitorul lui Dumnezeu că îi descoperise lui Saul în viziune pe un om numit Anania, care venea si îsi punea mâna peste el pentru a-si putea recăpăta vederea. Anania abia dacă poate da crezare cuvintelor îngerului si repetă ceea ce auzise despre amara prigoană condusă de Saul împotriva sfintilor la Ierusalim. Însă porunca dată lui Anania este fermă: "Du-te, căci el este un vas pe care Mi l-am ales ca să ducă Numele Meu înaintea neamurilor, înaintea împăratilor si înaintea fiilor lui Israel." Ă Fapte 9:15 Î Anania a ascultat de porunca îngerului. El si-a pus mâinile asupra omului care atât de putin timp în urmă era stăpânit de spiritul cel mai profund de ură, proferând amenintări împotriva tuturor celor ce credeau în Numele lui Hristos. Anania i-a spus lui Saul: "Frate Saul, Domnul Isus, care ti s-a arătat pe drumul pe care veneai, m-a trimis ca să capeti vederea si să fii umplut de Duh Sfânt. Si îndată au căzut de pe ochii lui un fel de solzi si el si-a căpătat iarăsi vederea si, sculându-se, a fost botezat. ĂFapte 9:17,18Î Isus ar fi putut înfăptui toată această lucrare pentru Pavel în mod direct, dar nu acesta era planul Său. Pavel avea ceva de făcut în privinta mărturisirii fată de oamenii a căror nimicire o premeditase, iar Dumnezeu avea pentru oamenii pe care îi rânduise să actioneze în locul Său o lucrare plină de răspundere. Pavel trebuia să facă acei pasi necesari în convertire. I s-a cerut să se unească tocmai cu aceia pe care îi persecutase pentru religia lor. Aici Hristos dă tuturor celor din poporul Său un exemplu în ce priveste modul în care lucrează Dânsul pentru mântuirea oamenilor. Fiul lui Dumnezeu Se identifică pe Sine cu slujba si autoritatea bisericii Sale organizate. Binecuvântările Lui urmau să vină prin uneltele rânduite de Dânsul, unind astfel omul cu canalul prin care vin binecuvântările Sale. Faptul că Pavel era constiincios în lucrarea sa de persecutare a sfintilor nu l-a scos drept nevinovat când Duhul Sfânt l-a impresionat, făcându-l să-si înteleagă lucrarea plină de cruzime. El trebuie să devină un elev al ucenicilor.
El află că Isus, pe care, în orbirea lui, Îl considera un impostor, este într-adevăr autorul si temelia întregii religii a poporului ales al lui Dumnezeu ĂîncăÎ din zilele lui Adam si săvârsitorul credintei, lucru atât de clar acum în viziunea luminată pe care o are. L-a văzut pe Hristos ca apărător al adevărului, împlinitor al tuturor profetiilor. Hristos fusese privit ca lipsind de orice putere Legea lui Dumnezeu; când însă perceptia sa spirituală a fost atinsă de degetul lui Dumnezeu, el a aflat de la ucenici că Hristos era creatorul si temelia întregului sistem evreiesc al jertfelor, că în moartea lui Hristos tipul a întâlnit antitipul si că Hristos a venit în lume tocmai cu scopul de a apăra Legea Tatălui Său.
În lumina Legii, Pavel se vede pe sine ca păcătos. El descoperă că era călcător al chiar Legii pe care credea că o tine cu scrupulozitate. Se pocăieste si moare fată de păcat, devine supus cerintelor Legii lui Dumnezeu si are credintă în Hristos ca Mântuitor al său, este botezat si Îl propovăduieste pe Isus cu tot atâta sinceritate si zel cu cât Îl condamna odată. În convertirea lui Pavel ni se dau principii importante pe care trebuie să ni le amintim întotdeauna. Răscumpărătorul lumii nu aprobă experienta si manifestarea în chestiuni religioase independent de biserica * Sa organizată si recunoscută - acolo unde are o biserică.
Multi au ideea că nu sunt răspunzători decât fată de Hristos pentru lumina si experienta lor, independent de urmasii Săi recunoscuti din lume. Însă acest lucru este condamnat de Isus în învătăturile Sale, în exemplele si faptele pe care le-a dat pentru instruirea noastră. Aici se afla Pavel, unul pe care Hristos avea să-l pregătească pentru o lucrare extrem de importantă, unul care urma să-I fie un vas ales, adus direct în prezenta lui Hristos; cu toate acestea, nu-l învată lectiile adevărului. Îl opreste din calea pe care umbla si îl convinge Ăde păcatÎ; iar când acesta întreabă: "Ce să fac, Doamne?", Mântuitorul nu-i spune direct, ci îl pune în legătură cu biserica Sa. Ei îti vor spune ce trebuie să faci. Isus este prietenul păcătosului, inima Sa este mereu deschisă, mereu sensibilă la suferinta omenească; Dânsul are toată puterea, atât în Cer cât si pe pământ; însă El respectă uneltele pe care le-a hotărât pentru luminarea si salvarea oamenilor. Îl îndrumă pe Saul către biserică, recunoscând astfel puterea cu care a învestit-o, ca mijloc de transmitere a luminii către lume. Aceasta este trupul organizat al lui Hristos pe pământ, si trebuie avut respect pentru cele rânduite de Dânsul. În cazul lui Saul, Anania Îl reprezintă pe Hristos si de asemenea pe slujitorii de pe pământ ai lui Hristos, care sunt hotărâti să actioneze în locul Său.
Saul era un învătător erudit în Israel; însă în timp ce se află sub influenta rătăcirii si prejudecătii orbesti, Hristos I se descoperă si îl pune apoi în legătură cu cei ce formează biserica Sa, care sunt lumina lumii. Ei trebuie să-l instruiască în religia crestină pe acest orator educat si cunoscut. În locul lui Hristos, Anania îi atinge ochii, pentru ca acestia să-si capete vederea; în locul lui Hristos, îsi pune mâinile peste el, se roagă în Numele lui Hristos si Saul primeste Duhul Sfânt. Totul se face în Numele si autoritatea lui Hristos. Hristos este izvorul. Biserica este canalul de transmitere. Cei care se mândresc cu independenta personală trebuie să fie adusi într-o relatie mai strânsă cu Hristos prin legătura cu biserica Sa de pe pământ.
Frate A, Dumnezeu te iubeste si doreste să te mântuiască si să te aducă în ordinea de lucru. Dacă vei fi smerit si dispus să te lasi învătat si dacă vei voi să fii modelat de Duhul, El va fi tăria, neprihănirea si nespus de marea ta răsplată. Poti realiza mult pentru fratii tăi dacă te vei ascunde în Dumnezeu si vei lăsa ca Spiritul Său să îmblânzească spiritul tău. Ai de întâmpinat o categorie dificilă de oameni. Ei sunt plini de prejudecăti amare; dar nu mai mult decât a fost Saul. Dumnezeu poate lucra cu putere pentru fratii tăi dacă nu îngădui să fii tu însuti o piedică si să-ti îngrădesti propria cale. Lasă ca iubirea fierbinte, mila si duiosia să sălăsluiască în inima ta în timp ce lucrezi. Poti nărui zidurile de fier ale prejudecătii numai dacă te prinzi de Hristos si esti dispus să te lasi sfătuit de fratii tăi mai experimentati.
Ca slujitor al lui Dumnezeu, nu trebuie să te lasi prea usor descurajat de dificultăti sau de împotrivirea cea mai înversunată. Mergi înainte nu în numele tău, ci în puterea Dumnezeului lui Israel. Îndură greutătile ca un bun soldat al crucii lui Hristos. Isus a răbdat opozitia păcătosilor împotriva Sa. Ia în consideratie viata lui Hristos, prinde curaj si mergi cu putere mai departe în credintă, cu vitejie si nădejde.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
