« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

MARTURII VOLUMUL III

ELLEN G. WHITE

 

Vol I    Vol II    Vol III    Vol IV    Vol V    Vol VI    Vol VII    Vol VIII    Vol IX

 

        Marturia 22 (1872)

REFORMA SĂNĂTĂTII

 

 

            La 10 decembrie 1871, mi s-a arătat iarăsi că reforma sănătătii este o ramură a marii lucrări care trebuie să pregătească un popor pentru venirea Domnului. Aceasta este tot atât de strâns legată de solia celui de-al treilea înger cum este mâna de corp. Omul a privit superficial Legea Celor Zece Porunci; însă Domnul nu ar veni să-i pedepsească pe călcătorii acestei Legi fără să le trimită mai întâi o solie de avertizare. Cel de-al treilea înger vesteste această solie. Dacă oamenii ar fi fost supusi Legii Celor Zece Porunci, împlinind în vietile lor principiile acelor precepte, blestemul bolilor care inundă acum lumea nu ar fi existat.         Bărbatii si femeile nu pot încălca legea care guvernează organismul uman, îngăduindu-si un apetit stricat si patimi depravate, fără a încălca si Legea lui Dumnezeu. De aceea, El a îngăduit ca lumina reformei sănătătii să strălucească asupra noastră ca să ne putem vedea păcatul când violăm legile pe care El le-a stabilit în fiinta noastră. Toate  bucuriile sau suferintele noastre pot fi  descoperite cercetând încălcarea sau supunerea fată de legile firii. Bunul nostru Tată ceresc  vede starea deplorabilă a oamenilor care, cu bună stiintă sau din ignorantă, îsi duc vietile călcând legile stabilite de El. Si, cu iubire si milă fată de neamul omenesc, El lasă ca lumina să strălucească asupra reformei sănătătii. Dumnezeu face cunoscută Legea Sa si pedeapsa care va urma încălcării ei, pentru ca toti să poată  învăta si să aibă grijă să trăiască în armonie cu legile firii. El Îsi face cunoscută Legea atât de lămurit si o scoate  atât de mult în evidentă, încât aceasta este asemenea unei cetăti în vârf de munte. Toti cei aflati în deplinătatea facultătilor mintale o pot întelege, dacă vor. Idiotii nu vor fi răspunzători. Lucrarea care însoteste solia celui de-al treilea înger pentru a pregăti venirea Domnului este aceea de a face clare ca lumina zilei legile care guvernează organismul omenesc si de a îndemna cu putere păzirea acestora. 

            Adam si Eva au căzut din cauza unui apetit nestăpânit. Hristos a venit si a rezistat înaintea celei mai grozave  ispite a lui Satana si, pentru neamul omenesc,  a biruit pofta, arătând că omul  poate  birui. Tot asa cum Adam a căzut din pricina poftei si a pierdut Edenul cel binecuvântat, copiii lui Adam pot birui  apetitul prin Hristos si pot recâstiga Edenul prin cumpătare în toate lucrurile.

            Nestiinta nu mai este astăzi o scuză pentru încălcarea Legii. Lumina străluceste clar si nimeni nu trebuie să fie nestiutor, căci Însusi marele Dumnezeu este instructorul omului. Toti sunt îndatorati prin obligatiile cele mai sacre adevăratei experiente pe care le-o dă El acum în privinta reformei sănătătii. El doreste ca marele subiect al reformei sănătătii să fie fluturat pretutindeni, căci altfel le este cu neputintă bărbatilor si femeilor, cu toate obiceiurile lor păcătoase, care excită creierul si distrug sănătatea, să înteleagă adevărurile sacre prin care urmează să fie sfintiti, rafinati, înăltati si făcuti demni de societatea îngerilor ceresti, în Împărătia slavei.

            Locuitorii lumii antediluviene au fost nimiciti pentru că ajunseseră corupti datorită îngăduirii apetitului stricat. Cei din Sodoma si Gomora au fost nimiciti  prin satisfacerea apetitului nefiresc, care le adormise într-atât intelectul, încât nu puteau face diferenta dintre cerintele sfinte ale lui Dumnezeu si pretentiile gălăgioase ale poftei. Aceasta din urmă i-a adus în robie si au devenit atât de cruzi si cutezători în murdăriile lor abjecte, încât Dumnezeu n-a  mai vrut să-i tolereze pe pământ. Dumnezeu pune ticălosia Babilonului pe seama lăcomiei si betiei lui. 

            Apostolul Pavel roagă fierbinte biserica: "Vă îndemn, dar, fratilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceti trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească". Prin urmare, oamenii îsi pot  face trupurile nesfinte prin îngăduinte păcătoase. Dacă sunt nesfinti, ei nu pot fi închinători spirituali, fiind nevrednici pentru Cer. Dacă omul va îndrăgi lumina pe care Dumnezeu, în îndurarea Sa, i-o dă asupra reformei sănătătii, el poate fi sfintit prin adevăr si pregătit pentru viata vesnică. Dacă dispretuieste însă acea lumină si trăieste călcând legile firii, trebuie să plătească pretul pentru aceasta.

            Dumnezeu l-a creat pe om sfânt si desăvârsit. Dar omul a căzut din starea sa de sfintenie pentru că a călcat Legea lui Dumnezeu. De la cădere, a fost o crestere rapidă a bolilor, suferintei si mortii. Însă, cu toate că omul L-a insultat pe Creatorul său, iubirea lui Dumnezeu este încă întinsă neamului omenesc, iar El îngăduie ca lumina să strălucească, pentru ca omul să poată vedea că, pentru a duce o viată desăvârsită, trebuie să trăiască în armonie cu acele legi naturale care îi stăpânesc fiinta. De aceea, este cel mai important lucru ca el să stie cum să trăiască pentru ca puterile trupului si mintii sale să poată fi folosite spre slava lui Dumnezeu. 

            Omului îi este cu neputintă să-si aducă trupul ca o jertfă vie, sfântă si plăcută lui Dumnezeu în timp ce, pentru că asa se obisnuieste în lume, îsi îngăduie obiceiuri care îi reduc vigoarea fizică, mintală si morală. Apostolul adaugă: "Să nu vă conformati veacului acestuia, ci să fiti transformati, prin înnoirea mintii voastre, ca să puteti întelege care este voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută si desăvârsită". Isus, asezat pe Muntele Măslinilor, i-a învătat pe ucenicii Săi despre semnele care vor preceda venirea Lui. El spune: "Cum a fost în zilele lui Noe, asa va fi si la venirea Fiului omului. Căci asa cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau si beau, se însurau si se măritau, până în ziua în care a intrat Noe în corabie si n-au stiut nimic, până când a venit potopul si i-a luat pe toti, tot asa va fi si la venirea Fiului omului".

            Aceleasi păcate care au adus mânia lui Dumnezeu asupra lumii în zilele lui Noe există si în zilele noastre. Bărbatii si femeile mănâncă si beau până ajung la îmbuibare si betie. Acest păcat general, îngăduirea poftei stricate, a stârnit pasiunile bărbatilor  în zilele lui Noe si a dus la o depravare a tuturor, până când violenta si crimele au ajuns până la cer si Dumnezeu a spălat pământul de murdăria morală printr-un potop. 

            Aceleasi păcate ale îmbuibării si betiei au amortit sensibilitatea morală a locuitorilor Sodomei, astfel încât nelegiuirile păreau să constituie deliciul bărbatilor si femeilor din acel oras ticălos. Hristos avertizează astfel lumea: "Tot asa cum a fost în zilele lui Lot se va întâmpla aidoma: oamenii mâncau, beau, cumpărau, vindeau, plantau, construiau; dar în ziua în care a iesit Lot  din Sodoma, a plouat foc si pucioasă din cer si i-a distrus pe toti; la fel va fi si în ziua în care Se va arăta Fiul omului" .

            Hristos ne-a dat aici o lectie extrem de importantă. El nu încurajează lenevia prin învătătura  Sa. Exemplul dat este opusul acesteia. Hristos a fost un bun muncitor. El a dus o viată  plină de tăgăduire de sine, sârguintă, perseverentă, hărnicie si economie. A vrut să pună înaintea noastră pericolul de a face din mâncare si băutură lucrul cel mai important. El dezvăluie rezultatul de a ceda satisfacerii apetitului. Puterile morale sunt slăbite într-atât, încât păcatul nu mai apare odios. Nelegiuirile sunt trecute cu vederea si pasiunile josnice stăpânesc mintea, până când stricăciunea generală dezrădăcinează principiile si pornirile bune, iar Dumnezeu este hulit. Toate acestea sunt rezultatul faptului că se mănâncă si se bea în exces. Aceasta este chiar starea de lucruri despre care El declară că va exista la a doua Sa venire.

            Vor tine bărbatii si femeile seama de avertizare? Vor îndrăgi ei lumina sau vor deveni sclavi ai apetitului si pasiunilor josnice? Hristos ne arată  ceva mai înalt pentru care să trudim, mai mult decât ce vom mânca, ce vom bea si cu ce ne vom îmbrăca. Preocuparea pentru mâncare, băutură si îmbrăcăminte este excesivă, încât devine nelegiuire si se numără printre păcatele caracteristice ale ultimelor zile, constituind un semn al apropiatei reveniri a lui Hristos. Timp, bani si putere, care sunt ale Domnului, dar pe care ni le-a încredintat nouă, sunt  irosite pe îmbrăcăminte inutilă si pe delicatese pentru o poftă stricată, lucruri care slăbesc energia si aduc suferintă si degradare. Este imposibil să aducem trupurile noastre ca o jertfă vie înaintea lui Dumnezeu, când ele sunt pline  de stricăciune si boli din cauza îngăduintelor noastre păcătoase. 

             Trebuie căpătate cunostinte în ce priveste modul în care să mâncăm, să bem si să ne îmbrăcăm în asa fel încât să ne păstrăm sănătatea. Boala este cauzată de încălcarea legilor sănătătii; ea este rezultatul violării legilor care guvernează organismul uman. Prima noastră datorie, pe care o avem fată de Dumnezeu, fată de noi însine si fată de semenii nostri, este de a respecta legile lui Dumnezeu, care includ si legile sănătătii. Dacă suntem bolnavi, punem o povară obositoare asupra prietenilor nostri si devenim incapabili de a ne împlini datoriile fată de familiile si semenii nostri. Iar când moartea prematură este rezultatul încălcării legilor firii, aducem celorlalti întristare si suferintă; îl privăm pe aproapele nostru de ajutorul pe care ar trebui să i-l acordăm  cât suntem încă în viată; ne jefuim  familiile de confortul  si ajutorul pe care le-am putea acorda si Îl jefuim pe Dumnezeu de slujirea pe care o pretinde de la noi, în scopul de a înălta slava Sa. Si atunci nu suntem noi, în cel mai direct sens al cuvântului, călcători ai Legii lui Dumnezeu? 

            Însă Dumnezeu este a toate îndurător, plin de har si de iubire, iar când lumina ajunge la aceia  care si-au vătămat sănătatea, îngăduindu-si lucruri păcătoase, si ei se lasă convinsi de păcat, se pocăiesc si îsi cer iertare, El acceptă jertfa săracă ce I se aduce si îi primeste. Ah, ce milă plină de iubire, să nu refuze  rămăsita de viată nimicită a păcătosului suferind si pocăit! În mila Sa neîntrecută, El salvează aceste suflete ca si cum le-ar  scoate din foc. Dar ce jertfă slabă, jalnică în cel mai bun caz, oferim unui Dumnezeu curat, sfânt! Facultătile nobile au fost paralizate de către obiceiurile gresite ale îngăduintei păcătoase. Aspiratiile sunt pervertite, iar sufletul si trupul, desfigurate. 

 

Librarie On Line

inceput SUS inceput

« Back =  Inapoi

 

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA