MARTURII VOLUMUL III: Marturia 21 - PRIETENII INTIME CU CEI LUMESTI

Pe 10 decembrie 1871, frate E., mi s-a arãtat cã tu si surorile tale vã aflati într-o stare primejdioasã; si ceea ce face ca pozitia în care esti sã fie si mai periculoasã este cã nu îti dai seama de starea realã în care te afli. Te-am vãzut învãluit în întuneric. Acest întuneric nu se lãsase asupra ta dintr-o datã. Ai intrat în mod treptat în ceata întunecoasã si aproape pe nesimtite, pânã când întunericul a devenit pentru tine asemenea luminii; însã, cu toate acestea, norul devine mai gros pe zi ce trece. Când si când, am vãzut o razã de luminã despãrtindu-te de întuneric; apoi acesta te înconjura iarãsi, cu mai multã putere si mai gros ca înainte.

Scolile tale preferate de canto au fost întotdeauna o cursã pentru tine. Nici tu, nici surorile tale nu aveti o profunzime a experientei care sã vã facã în stare sã veniti în contact cu influentele pe care le întâmpinati la scolile de canto fãrã sã fiti afectati. Este nevoie de minti mai puternice, cu un caracter mult mai ferm decât aveti voi trei, pentru a ajunge în compania celor cu care sunteti acum fãrã a fi afectati. Ascultati cuvintele lui Hristos: "Voi sunteti lumina lumii. O cetate asezatã pe un munte nu poate sã rãmânã ascunsã. Si oamenii n-aprind lumina ca s-o punã sub obroc, ci o pun în sfesnic si lumineazã tuturor celor din casã. Tot asa sã lumineze si lumina voastrã înaintea oamenilor, ca ei sã vadã faptele voastre bune si sã slãveascã pe Tatãl vostru, care este în ceruri". I-au impresionat exemplul si influenta voastrã si i-au convins de pãcat pe cei cu care vã însotiti? Nu cred. Ati fost afectati. Întunericul s-a pus peste voi si v-a acoperit lumina, asa încât ea n-a mai strãlucit cu acea putere care sã risipeascã întunericul din jurul altora. V-ati despãrtit din ce în ce mai mult de Dumnezeu. Fratele meu, tu nu-ti dai seama decât foarte putin de ceea ce ai fãcut. Te-ai pus chiar în calea înaintãrii surorilor tale în viata divinã. Ele, si mai ales F., s-au încurcat în tertipurile fermecate, satanice, ale spiritismului; iar dacã F. va dori sã renunte la aceastã murdãrie nesfântã a lui Satana, care i-a pervertit capacitatea de a vedea lucrurile vesnice, va fi nevoitã sã facã un efort deosebit de mare. Va fi o scãpare ca prin urechile acului. Tu însuti ai fost orbit, amãgit si vrãjit. Nu vezi în ce stare esti. Sunteti toti foarte slabi, când ati fi putut fi tari în adevãrul pretios, salvator, întãriti, întemeiati bine pe stânca Hristos Isus. Sunt adânc miscatã. Tremur pentru voi. Vãd ispite la fiecare pas si pe voi cu o putere atât de micã pentru a vã putea împotrivi lor.

Frate E., mi s-a arãtat cã esti îndrãgostit orbeste; te amãgesti în ce priveste motivele si intentiile reale ale inimii tale. Te-am vãzut în compania fiicei fratelui G. Ea nu si-a predat niciodatã inima lui Hristos. Mi-a fost arãtatã ca fiind vinovatã. Dar calea ta nu a fost de asa naturã încât sã dea profunzime convingerii sau sã-i creeze impresia cã aceste lucruri poartã pecetea unei importante deosebite. Mãrturisesti cã pentru tine sunt sfinte mântuirea sufletului si adevãrul prezent. Ea nu respectã Sabatul din principiu. Iubeste desertãciunea lumii si se bucurã de orgoliul si distractiile vietii. Însã te-ai despãrtit treptat de Dumnezeu si de luminã, încât nu vezi despãrtirea pe care adevãrul o aduce cu necesitate între cei care-L iubesc pe Dumnezeu si cei care sunt mai mult iubitori de plãceri decât de Dumnezeu. Am vãzut cã îi doresti compania. Întâlnirile religioase si datoriile sfinte ti-au fost de micã importantã, în timp ce societatea unei simple copile, care nu stie nimic despre adevãr sau despre lucrurile ceresti, te-a fascinat. Ai trecut cu vederea tãgãduirea de sine si crucea, lucruri care stau chiar în mijlocul cãrãrii fiecãrui ucenic al lui Hristos.

Mi s-a arãtat cã, dacã ai fi mers în luminã, ai fi luat o pozitie fermã pentru adevãr. Exemplul tãu ar fi arãtat cã tu consideri cã adevãrul pe care-l mãrturisesti are o asemenea importantã, încât sentimentele si inima ta nu ar putea merge decât unde se poate vedea chipul lui Hristos. Hristos îti spune acum: "Pe cine alegi: pe Mine sau lumea?" Trebuie sã iei o hotãrâre în aceastã privintã. Vei dori sã urmezi îndemnurile unei inimi nesfintite, sã întorci spatele tãgãduirii de sine de dragul lui Hristos si sã treci peste cruce fãrã s-o ridici? Sau vei ridica acea cruce, oricât de grea ar fi, si vei face un sacrificiu pentru adevãr? Sã te ajute Dumnezeu sã vezi unde te afli, pentru a putea pune pret în mod just pe lucrurile vesnice. Acum ai o vedere spiritualã atât de slabã, încât cele sfinte sunt puse la acelasi nivel cu cele profane. Ai responsabilitãti. Influenta ta le afecteazã pe surorile tale într-o mare mãsurã. Singura ta sigurantã este sã te desparti de lume.

Mi-ai fost arãtat, fratele meu, luându-i pe tineri cu tine la scene de amuzament, într-un moment în care interesul religios era mare, si, de asemenea, mergând la scolile de canto alãturi de cei lumesti, care sunt numai în întuneric si care sunt împresurati complet de îngeri rãi. Cum aratã lumina ta slabã în mijlocul întunericului si al ispitelor? Îngerii lui Dumnezeu nu te însotesc în aceste situatii. Esti lãsat sã mergi în propria ta putere. Satana este foarte multumit de pozitia ta; cãci el te poate folosi în mod mai eficient în slujba sa decât dacã n-ai fi mãrturisit cã esti crestin, pãzitor al tuturor poruncilor lui Dumnezeu. Martorul Credincios Se adreseazã astfel bisericii laodiceene: "Stiu faptele tale, cã nu esti nici rece, nici în clocot. O, dacã ai fi rece sau în clocot! Dar fiindcã esti cãldicel, nici rece nici în clocot, te voi vãrsa din gura Mea. Pentru cã zici: 'Sunt bogat, m-am îmbogãtit, si nu duc lipsã de nimic' si nu stii cã esti ticãlos, nenorocit, sãrac, orb si gol; te sfãtuiesc sã cumperi de la Mine aur curãtit prin foc, ca sã te îmbogãtesti; si haine albe, ca sã te îmbraci cu ele si sã nu ti se vadã rusinea goliciunii tale; si alifie pentru ochi, ca sã-ti ungi ochii si sã vezi. Eu mustru si pedepsesc pe toti aceia pe care-i iubesc; fii plin de râvnã dar si pocãieste-te!" Esti orbit si îndrãgostit. Te-ai simtit puternic, când de fapt erai slãbiciunea în persoanã. Poti fi puternic în Cel tare. Poti fi o unealtã a neprihãnirii, dacã esti gata sã suferi de dragul lui Hristos. Dacã vreti, tu si surorile tale, puteti rãscumpãra timpul, dar aceasta va costa un efort. Sora ta mai micã este legatã de cineva care nu este vrednic de afectiunea ei. Existã defecte serioase în caracterul lui. El nu are respect fatã de lucrurile sacre; inima sa nu a fost schimbatã de Duhul lui Dumnezeu. Este egoist, lãudãros si îndrãgeste plãcerea mai mult decât datoria. Nu are experientã în ce priveste umilinta si tãgãduirea de sine.

Când legãm prietenii, trebuie sã avem mare grijã ca nu cumva sã devenim intimi cu cineva al cãrui exemplu nu ar fi prudent sã-l imitãm; cãci o asemenea legãturã intimã ne va îndepãrta de Dumnezeu, de închinare si de dragostea de adevãr. Este realmente periculos pentru tine sã fii strâns legat de prieteni care nu au o experientã religioasã. Dacã oricare dintre voi sau toti trei veti urma îndemnurile cãlãuzitoare ale Duhului lui Dumnezeu si veti pune pret pe mântuirea sufletelor voastre, nu vã veti alege ca prieteni deosebiti si intimi pe aceia care nu au un interes constant si serios pentru lucrurile religioase si care nu trãiesc sub influenta practicã a acestora. Pe locul întâi ar trebui sã puneti considerentele care tin de vesnicie. Nimic nu poate avea o influentã mai subtilã si mai periculoasã asupra mintii si nu poate sluji mai eficient spre alungarea convingerilor si întipãririlor puternice aduse de Duhul lui Dumnezeu, decât asocierea cu aceia care sunt frivoli si nepãsãtori si a cãror conversatie se ocupã cu lumea si usurãtatea. Cu cât sunt mai atrãgãtoare aceste persoane în alte privinte, cu atât este mai primejdioasã influenta prieteniei lor, cãci ei aruncã în jurul unei vieti nereligioase atât de multe atractii plãcute.

Dumnezeu are de la voi trei pretentii pe care nu le puteti arunca deoparte cu usurintã. Isus v-a rãscumpãrat cu pretul propriului Sãu sânge. "Voi nu sunteti ai vostri cãci ati fost cumpãrati cu un pret. Proslãviti dar pe Dumnezeu în trupul si în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu". Nu aveti de fãcut nici un sacrificiu pentru Dumnezeu? Mari rãspunderi stau înaintea fiecãruia dintre voi în viata de zi cu zi. Raportul cu privire la voi ¥i este prezentat zilnic lui Dumnezeu. Mari primejdii stau ascunse pe cãrarea voastrã. Dacã as putea, v-as lua în bratele mele si v-as purta în sigurantã dincolo de ele; dar nu-mi este permis sã fac acest lucru. Vã aflati în perioada criticã a istoriei vietii voastre. Dacã treziti energiile sufletului si le cãlãuziti în directia asigurãrii intereselor vesnice si dacã aduceti totul în dependentã de acest lucru, veti avea succes în desãvârsirea caracterului crestin. Vã puteti angaja toti în rãzboiul spiritual, dus împotriva pãcatelor persistente, si puteti sfârsi ca biruitori, prin Hristos. Dar aceasta nu va fi o joacã de copii. Va fi un rãzboi crâncen, implicând tãgãduirea de sine si purtarea crucii. Pericolul ar fi acela de a nu vã da seama pe deplin de apostazia si de situatia periculoasã în care vã aflati. Dacã nu veti privi viata asa cum este, dacã nu veti arunca la o parte fanteziile strãlucitoare ale imaginatiei si nu veti coborî la lectiile sobre ale experientei, vã veti trezi când este prea târziu. Vã veti da seama atunci ce gresealã îngrozitoare ati fãcut.

Educatia voastrã nu a fost de o asemenea naturã încât sã vã formeze caractere solide, puternice si de aceea trebuie sã obtineti acum educatia pe care ar fi trebuit sã o cãpãtati cu ani în urmã. Mama voastrã v-a îndrãgit prea mult. De fapt, o mamã nu-si poate iubi prea mult copiii, dar poate iubi fãrã întelepciune si poate îngãdui ca afectiunea sã o orbeascã fatã de interesele lor cele mai înalte. Voi aveti o mamã îngãduitoare si iubitoare în sensul rãu al cuvântului. Ea si-a protejat copiii prea mult. Viata ei a fost aproape zdrobitã de poverile pe care ar fi trebuit sã le ridice copiii ei si pe care le-ar fi putut purta mai bine decât ea.

Lipsa statorniciei si a tãgãduirii de sine din caracterele voastre este un serios neajuns pentru obtinerea unei adevãrate experiente religioase, care nu va fi nisip miscãtor. Ar trebui cultivate statornicia si integritatea moralã în urmãrirea telului propus. Aceste calitãti sunt indispensabile într-o viatã crestinã de succes. Dacã aveti integritate sufleteascã, nu veti fi îndepãrtati de la ceea ce este bine. Nici un motiv nu va fi suficient de bun pentru a vã devia de la linia dreaptã a datoriei; veti fi loiali si cinstiti fatã de Dumnezeu. Declaratiile de afectiune si iubire, dorintele fierbinti de prietenie nu vã vor misca pentru a vã întoarce de la adevãr si datorie; nu veti sacrifica datoria pentru înclinatiile voastre.

Dacã tu, fratele meu, esti ademenit sã-ti unesti interesele vietii cu o tânãrã neexperimentatã, care este deficitarã într-o mare mãsurã în ce priveste educatia în îndatoririle obisnuite, practice ale vietii de zi cu zi, faci o gresealã; însã lipsa aceasta a ei este micã în comparatie cu ignoranta în privinta datoriei sale fatã de Dumnezeu. Ea nu a dus lipsã de luminã; a avut privilegii religioase si, cu toate acestea, nu a simtit pãcãtosenia ei jalnicã fãrã Hristos. Dacã, în dragostea ta oarbã, te poti lipsi în mod repetat de adunãrile pentru rugãciune, la care Dumnezeu Se întâlneste cu poporul Sãu, aceasta pentru a te bucura de societatea uneia care nu are deloc dragoste de Dumnezeu si care nu gãseste nici un fel de plãcere în viata religioasã, cum te poti astepta ca Dumnezeu sã binecuvânteze o asemenea unire? Nu te grãbi. Cãsãtoriile timpurii nu ar trebui încurajate. Dacã tinerii si tinerele nu au nici un respect fatã de cerintele lui Dumnezeu, dacã nu iau aminte la pretentiile care îi leagã de religie, va exista pericolul sã nu ia în seamã cum se cuvine nici pretentiile sotului sau ale sotiei. Obiceiul de a te afla în mod frecvent în societatea uneia pe care ai ales-o singur, si aceasta cu pretul sacrificãrii privilegiilor religioase si orelor tale de rugãciune, este primej-dios; admiti sã ai o pierdere pe care nu ti-o poti permite. Obiceiul de a sta pânã noaptea târziu este rãspândit, dar nu-I este plãcut lui Dumnezeu, chiar dacã sunteti amândoi crestini. Aceste ore nepotrivite zdruncinã sãnãtatea, aduc mintea în starea de a nu putea face fatã datoriilor din ziua urmãtoare si au o amprentã rea. Frate al meu, sper cã vei avea simtãmântul propriei demnitãti într-atât, încât sã te abtii de la aceastã formã de a curta. Dacã ai un ochi atintit permanent la slava lui Dumnezeu, vei face miscãri bine judecate. Nu vei îngãdui ca sentimentalismul unei iubiri bolnãvicioase sã-ti întunece într-atât viziunea, încât sã nu mai poti observa cerintele înalte pe care le are Dumnezeu fatã de tine, un crestin. Dragi tineri, mã adresez vouã, la toti trei. Telul vostru sã fie slãvirea lui Dumnezeu si sã ajungeti sã vã asemãnati cu El din punct de vedere moral. Invitati Spiritul lui Dumnezeu sã vã modeleze caracterele. Acum este ocazia voastrã de aur sã vã spãlati vesmintele caracterului si sã le albiti în sângele Mielului. Privesc acest moment ca fiind punctul de cotiturã în destinul fiecãruia dintre voi. Pe cine veti alege, spune Hristos, pe Mine sau lumea? Dumnezeu ne cheamã sã-I predãm Lui, în mod neconditionat, inima si sentimentele. Dacã vã iubiti prietenii, fratii sau surorile, pe tatãl sau pe mama voastrã, casele sau pãmântul mai mult decât pe Mine, spune Hristos, nu sunteti vrednici de Mine. Religia pune sufletul sub cea mai mare obligatie a cerintelor ei, sã umble dupã principiile sale. Asa cum misteriosul magnet aratã nordul, tot asa si cerintele religiei aratã cãtre slava lui Dumnezeu. Sunteti legati, prin legãmântul botezului, sã-L onorati pe Creatorul vostru si sã vã tãgãduiti cu hotãrâre eul, sã vã rãstigniti afectiunile si poftele si sã vã aduceti chiar si gândurile la ascultare fatã de vointa lui Hristos. Evitati sã intrati în ispitã. Când ispitele vã înconjoarã si nu puteti controla împrejurãrile care vã expun la acestea, atunci puteti pretinde fãgãduinta lui Dumnezeu si, cu încredere si constienti de puterea pe care o aveti, sã exclamati: "Pot totul în Hristos care mã întãreste." Existã tãrie pentru voi toti în Dumnezeu. Dar nu veti simti niciodatã nevoia de acea tãrie, care, numai ea, vã poate mântui, dacã nu vã simtiti slãbiciunea si pãcãtosenia. Isus, scumpul vostru Mântuitor, vã cheamã acum sã vã ocupati cu putere pozitiile pe platforma adevãrului vesnic. Dacã veti suferi alãturi de El, vã va încununa cu slavã în vesnica Sa Împãrãtie. Dacã sunteti dispusi sã jertfiti totul pentru El, atunci va fi Mântuitorul vostru. Însã, dacã veti alege sã urmati propria voastrã cale, veti umbla în întuneric pânã când va fi prea târziu sã vã asigurati rãsplata vesnicã.

Ce ati fost voi dispusi sã suportati de dragul adevãrului? Aveti o perioadã foarte scurtã în care sã cultivati trãsãturile nobile ale caracterului vostru. Toti ati fost într-o anumitã mãsurã nemultumiti si nefericiti. Ati formulat multe plângeri. Ati vorbit cu necredintã si ati criticat pe altii. Lucrul acesta se aplicã mai ales pentru F. si H. Inimile voastre au fost umplute cu mândrie si uneori chiar cu amãrãciune. Cãmãrutele voastre au fost neglijate si nu ati îndrãgit împlinirea datoriilor religioase. Dacã ati fi perseverat în eforturile voastre de a creste în Hristos, Capul vostru viu, ati fi puternici acum si calificati sã-i binecuvântati pe altii prin influenta voastrã. Dacã v-ati fi cultivat o energie statornicã, uniformã, neclintitã, ati fi puternici acum pentru a vã împotrivi ispitei. Dar aceste calitãti pretioase nu pot fi câstigate decât printr-o predare a sufletului în fata cerintelor religiei. Atunci motivatiile vor fi înalte, iar intelectul si afectiunea vor fi echilibrate de principii nobile. Dumnezeu va lucra cu noi numai dacã ne vom angaja într-o activitate sãnãtoasã. Trebuie sã simtim necesitatea de a uni eforturile noastre omenesti si actiunea plinã de râvnã cu puterea divinã. Putem înainta în Dumnezeu, puternici spre a învinge. Frate E., ai esuat în ce priveste energia depusã în scopul de a lucra si de a rezista.

Ce mare gresealã se face în educatia copiilor si tinerilor când sunt favorizati, îngãduiti si cocolositi! Ei devin egoisti si ineficienti si lipsiti de energia necesarã pentru lucrurile mãrunte ale vietii. Nu sunt pregãtiti pentru a dobândi tãrie de caracter prin îndeplinirea datoriilor de fiecare zi, oricât de umile ar fi acestea. Tu neglijezi sã faci de bunãvoie si cu voiosie ceea ce îti revine personal sã împlinesti si care trebuie fãcut de cineva. Noi toti avem o mare dorintã de a gãsi o lucrare mai mare, mai înãltatã.

Nimeni nu este calificat pentru o lucrare mare si importantã dacã nu a fost credincios în împlinirea îndatoririlor mãrunte. Caracterul se formeazã în mod treptat si în acelasi fel este pregãtit sufletul pentru a depune eforturi si energie în mod proportional cu sarcina ce urmeazã sã fie îndeplinitã. Dacã noi suntem fãpturi ale împrejurãrilor, cu sigurantã cã nu vom reusi sã ne desãvârsim un caracter crestin. Trebuie sã stãpânesti împrejurãrile, nu sã te lasi stãpânit de împrejurãri. Poti gãsi energie la crucea lui Hristos. Poti creste în mod treptat acum biruind dificultãtile si învingând puterea obiceiului. Ai nevoie sã fii stimulat de forta dãtãtoare de viatã a lui Isus. Ar trebui sã fii atras cãtre Hristos si învesmântat cu frumusetea si desãvârsirea Sa divinã. Fiica fratelui G. are nevoie sã-si formeze o educatie; ea nu este mai pregãtitã pentru datoriile si dificultãtile vietii ca sotie decât o scolãritã în vârstã de zece ani.

Religia ar trebui sã vã inspire si sã vã cãlãuzeascã în tot ce vã propuneti si ar trebui sã detinã controlul absolut asupra sentimentelor voastre. Dacã vã lãsati fãrã rezerve în mâinile lui Hristos, fãcând din puterea Sa tãria voastrã, atunci va fi clarã viziunea voastrã moralã, pentru a deosebi calitãtile caracterului, ca sã nu mai puteti fi înselati de aparente si sã faceti greseli mari în prieteniile pe care le alegeti. Puterea voastrã moralã trebuie sã fie pãtrunzãtoare si sensibilã, pentru a putea suporta teste severe si rãmâne neîntinatã. Integritatea sufletelor voastre ar trebui sã fie de o asemenea desãvârsire, încât usurãtatea, etalarea ostentativã sau linguselile sã nu vã clinteascã. O, este un lucru mare sã fii drept cu Dumnezeu, sufletul sã fie în armonie cu Fãcãtorul lui, astfel încât, în mijlocul influentei contagioase a exemplului rãu, care, prin înfãtisarea sa amãgitoare, atrage sufletul de la datoria lui, îngerii sã poatã fi trimisi sã vã salveze! Dar, tineti minte, dacã provocati ispita, nu veti avea ajutor divin care sã vã pãzeascã, pentru a nu fi biruiti. Cei trei eroi au suportat cuptorul aprins pentru cã Isus a umblat cu ei în mijlocul flãcãrilor. Dar dacã ar fi intrat singuri în foc, ar fi fost mistuiti. Asa va fi si cu voi. Dacã nu mergeti de bunãvoie cãtre ispitã, Dumnezeu vã va sprijini când vine ispita.