« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

MARTURII VOLUMUL II

ELLEN G. WHITE

Vol I    Vol II    Vol III    Vol IV    Vol V    Vol VI    Vol VII    Vol VIII    Vol IX

    Marturia 15

NEGLIJAREA REFORMEI SANITARE

            Iubite frate si sorã I: Domnul mi-a arãtat unele lucruri cu privire la voi,  pe care simt cã am datoria sã le scriu. Voi erati în numãrul celor care mi-au fost prezentati ca fiind rãmasi în urmã în reforma sanitarã. Pe calea pe care cãlãtoreste poporul lui Dumnezeu,  lumina strãluceste, totusi, nu toti umblã în luminã si nu urmeazã asa de repede precum planificã si deschide calea înaintea lor providenta lui Dumnezeu. Cât timp fac acest lucru, ei vor fi în întuneric. Dacã Dumnezeu a vorbit poporului Sãu, El a intentionat ca ei sã audã si sã asculte de glasul Lui. Sabatul trecut, pe când vorbeam, fetele voastre palide mi-au apãrut în fatã, asa cum mi-au fost arãtate. Am vãzut starea sãnãtãtii voastre si suferintele pe care le-ati îndurat timp atât de îndelungat. Mi s-a arãtat cã voi n-ati trãit sãnãtos. Apetitul vostru a fost nesãnãtos si voi v-ati satisfãcut gustul pe socoteala stomacului. Ati introdus în stomacul vostru substante care sunt imposibil sã fie preschimbate în sânge bun. Aceasta a pus o grea povarã asupra ficatului, din cauzã cã au fost deranjate organele digestive. Aveti ficatul bolnav. Reforma sanitarã v-ar fi de mare folos, dacã amândoi ati îndeplini-o cu strictete. Ati neglijat sã faceti acest lucru. Apetitul vostru este bolnãvicios si, pentru cã nu vã place o dietã simplã, naturalã, compusã din fãinã de grâu nedecorticat, vegetale si fructe,  pregãtite fãrã condimente sau grãsime; voi cãlcati continuu legile pe care le-a stabilit Dumnezeu pentru organismul vostru. Cât timp faceti acest lucru, trebuie sã suferiti pedeapsa, pentru cã, pentru fiecare cãlcare de lege este aplicatã o pedeapsã. Totusi,  vã mirati de continua voastrã sãnãtate slabã.  Fiti siguri cã Dumnezeu nu va face o minune spre a vã salva de consecintele actiunilor voastre. Voi n-ati avut o cantitate abundentã de aer. Fratele I.  a lucrat în dugheana lui, apucându-se cu grijã de treaba lui si îngãduindu-si doar o cantitate limitatã de aer si de exercitiu. Circulatia sângelui lui este scãzutã. El respirã numai din vârful plãmânilor lui. Rar când antreneazã muschii abdominali în actul respiratiei. Stomacul, ficatul, plãmânii si creierul suferã din lipsa unei inspiratii profunde si complete, care ar electriza sângele si i-ar da o culoare strãlucitoare si aprinsã, care singurã, poate sã-l pãstreze curat si sã dea energie si vigoare fiecãrei pãrti a mecanismului viu.   Voi, iubitul meu frate si sorã, ati putea avea o stare de sãnãtate mai bunã decât aceea de care vã bucurati acum, si ati putea evita foarte multe reveniri ale bolii, dacã veti exercita, pur si simplu, cumpãtarea în toate lucrurile - cumpãtare în muncã, cumpãtare în mâncare si bãuturã. Bãuturile fierbinti slãbesc stomacul. Brânza n-ar trebui sã fie niciodatã introdusã în stomac. Pâinea albã nu poate furniza  organismului hrana pe care o veti gãsi în pâinea de grâu nedecorticat. Folosirea obisnuitã a pâinii din grâu decorticat nu poate pãstra organismul în stare de sãnãtate. Amândoi aveti ficatul inactiv. Folosirea fãinii albe vã agraveazã boala.  Nu existã nici un tratament care sã vã poatã scãpa de dificultãtile voastre prezente,  în timp ce mâncati si beti asa cum faceti. Puteti face pentru voi ceea ce medicul cel mai experimentat  nu poate face niciodatã. Puneti-vã în ordine dieta. Pentru a vã satisface gustul, adesea, puneti o povarã asprã asupra organelor digestive, prin introducerea în stomac a hranei care nu este cea mai sãnãtoasã si, uneori, în cantitãti exagerate. Aceasta oboseste stomacul si-l face nepotrivit pentru primirea chiar a celei mai sãnãtoase hrane. Voi tineti stomacul  într-o continuã slãbiciune din cauza relelor voastre obiceiuri alimentare. Hrana voastrã este prea îmbelsugatã. Ea nu este pregãtitã într-un fel simplu si natural, ci este cu totul nepotrivitã pentru stomac,  cât timp ati pregãtit-o pentru a satisface gustul. Organismul este împovãrat si se strãduieste sã reziste eforturilor voastre de a-l paraliza. Rãcealã si febrã sunt rezultatul acelor încercãri de a se elibera de povara pe care ati pus-o asupra lui. Trebuie sã suferiti pedeapsa pentru cãlcarea legilor organismului. Dumnezeu a stabilit legi în organismul vostru, pe care nu le puteti cãlca fãrã sã suferiti pedeapsa. Ati tinut seamã de gust,  fãrã sã vã pese de sãnãtate. Ati fãcut unele schimbãri,  dar n-ati fãcut decât primii pasi în reforma dietei. Dumnezeu cere de la noi cumpãtare în toate lucrurile. "Deci, fie cã mâncati, fie cã beti, fie cã faceti altceva; sã faceti totul spre slava lui Dumnezeu."  Dintre toate familiile pe care le cunosc, nici una nu are nevoie de binefacerile reformei sanitare mai mult ca voi. Gemeti sub dureri si istoviri pe care nu le puteti explica si cãutati sã vã supuneti cu bunãvointã atât cât puteti, crezând cã soarta voastrã este suferinta si cã asa a rânduit-o Providenta. Dacã ati putea avea ochii deschisi si ati vedea pasii fãcuti de-a lungul  vietii voastre, spre  a umbla exact în actuala voastrã stare  de sãnãtate sãracã, ati fi uimiti de orbirea voastrã, de a nu vedea mai dinainte adevãrata situatia.  Ati dat nastere la apetit nefiresc si nu v-ati bucurat nici pe jumãtate de hrana  de care v-ati fi bucurat dacã  n-ati fi folosit gresit apetitul vostru. Voi ati pervertit natura si ati suferit consecintele si durerea care a urmat.  Organismul suportã abuzul fãrã sã se opunã atât cât poate, apoi se trezeste si face eforturi puternice sã scape de poverile si tratamentul rãu de care a suferit. Vine apoi durerea de cap, rãcelile, febrele, nervozitatea, paralizia si alte rele, prea numeroase spre a le aminti. Un fel gresit de mâncare si bãuturã nimiceste sãnãtatea si cu ea si farmecul vietii. Ah, de câte ori ati cumpãrat asa-numita mâncare bunã pe socoteala unui organism iritat, a pierderii apetitului somnului! Neputinta de a te bucura de hranã, noapte fãrã somn, ceasuri de suferintã - toate pentru o mâncare prin care a fost satisfãcut gustul! Mii au cedat apetitului lor stricat, mâncând o mâncare bunã, asa cum o numeau ei, si drept rezultat, si-au cauzat febrã sau alte boli acute si moarte sigurã. Aceasta este o bucurie cumpãratã cu un pret enorm. Cu toate acestea, multi au fãcut acest lucru si acesti sinucigasi sunt elogiati de prietenii lor si de pastor, si trimisi, la decesul lor, direct în cer. Ce idee! Mâncãciosi lacomi în cer! Nu, nu; unii ca acestia niciodatã nu vor intra pe portile de mãrgãrit ale cetãtii de aur a lui Dumnezeu. Niciodatã, acestia nu vor fi înãltati la dreapta lui Isus, scumpul Mântuitor, Omul care a suferit pe Golgota, a cãrui viatã a fost o viatã de continuã lepãdare de sine si sacrificiu. Pentru toti acestia existã un loc anumit, printre cei nevrednici, care nu pot avea parte de o viatã mai bunã, mostenirea cea nepieritoare.  Dumnezeu le cere tuturor sã-si aducã trupurile la El, ca o jertfã vie, nu una moartã sau o jertfã muribundã, o jertfã pe care propria lor cale de a actiona a slãbit-o, umblând cu necurãtii si boalã. Dumnezeu cere o jertfã vie. El spune cã trupul este templul Duhului Sfânt, locasul Duhului Sãu, si  pretinde cã toti cei care poartã chipul Lui sã îngrijeascã de corpurile lor pentru scopul slujirii Lui si al slavei Sale. "Voi nu sunteti ai vostri", zice apostolul cel inspirat, "cãci ati fost cumpãrati cu un pret. Proslãviti, dar, pe Dumnezeu în trupul si în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu".  Pentru a face acest lucru, uniti cu cunostinta înfrânarea, cu înfrânarea rãbdarea. Este o datorie a sti cum sã ne pãstrãm trupul în cea mai bunã stare de sãnãtate, si o datorie sacrã, sã trãim întru-totul dupã lumina pe care Dumnezeu ne-a dat-o atât de binevoitor. Dacã închidem ochii fatã de luminã,  de teamã sã nu ne vedem greselile, pe care nu suntem dispusi sã le pãrãsim, pãcatele noastre nu se împutineazã, ci se înmultesc. Dacã lumina este lãsatã la o parte într-un caz, ea va fi dispretuitã în alt caz. Este tot atât de mare p cat a cãlca legile fiintei noastre, ca si cãlcarea uneia dintre Cele Zece Porunci, pentru cã nu putem cãlca nici una dintre ele, fãrã a cãlca Legea lui Dumnezeu. Nu-L putem iubi pe Domnul din toatã inima, cugetul, sufletul si puterea noastrã,  în timp ce iubim apetitul nostru, gusturile noastre cu mult mai mult decât Îl iubim pe Domnul. Noi micsorãm zilnic puterea noastrã de a-L slãvi pe Dumnezeu, când El cere toatã puterea noastrã si tot cugetul nostru. Prin obiceiurile noastre rele,  noi ne tinem tot mai putin de viatã si totusi mãrturisim cã suntem urmasi ai lui Hristos si cã ne pregãtim pentru a ajunge în final la nemurire.  Fratele meu si sora mea, aveti de fãcut o lucrare pe care nimeni n-o poate face pentru voi. Treziti-vã din letargie si Hristos vã va da viatã. Schimbati felul vostru de trai, mâncarea, bãutura si munca voastrã. Atâta timp cât urmati pe calea pe care ati mers ani de zile, nu puteti discerne lãmurit lucrurile sacre si vesnice. Sensibilitatea voastrã este tocitã si intelectul vostru întunecat. Voi n-ati crescut în har si în cunostinta adevãrului, conform privilegiului vostru. N-ati crescut în spiritualitate, ci ati devenit din ce în ce mai întunecati. V-ati grãbit prea mult sã dobânditi avere si sunteti în pericol de a vã întinde prea mult, cãutând interesul vostru si netinând seamã de interesele altora,  asa cum   v-ar plãcea ca altii sã tinã seama de-ale voastre. Ati încurajat egoismul din voi,  care trebuia sã fie biruit. Cercetati-vã îndeaproape inimile si, în viata voastrã,  imitati Modelul care nu greseste, si totul va fi spre binele vostru. Pãstrati o constiintã curatã înaintea lui Dumnezeu. În tot de faceti, slãviti Numele Lui. Dezbrãcati-vã de egoismul vostru si de iubirea egoistã.  "Sã nu vã potriviti chipului veacului acestuia, ci sã vã prefaceti, prin înnoirea mintii voastre, ca sã puteti deosebi bine voia lui Dumnezeu, cea bunã, plãcutã si desãvârsitã" (Rom. 12,2). Obiceiurile si practica oamenilor nu trebuie sã fie criteriul vostru. Oricât de critice ar putea fi împrejurãrile, niciodatã nu lãsati sã vã biruiascã. Satana este gata sã vã ispiteascã sã faceti acest lucru, si nu vã va da pace în privinta aceasta. Pentru un negustor, este posibil sã fie crestin si sã-si pãstreze integritatea înaintea lui Dumnezeu. Dar pentru a face acest lucru este necesarã o veghere continuã si rugãciune fierbinte,  serioasã,  înaintea lui Dumnezeu,  ca sã vã pãzeascã de tendinta cea rea a acestui veac degenerat, de a avantaja eul în dezavantajul altora. Vã aflati într-un loc greu pentru înaintare în viata crestinã.  Aveti un principiu, dar nu vã agãtati cu toatã greutatea voastrã de Dumnezeu. Voi vã încredeti prea mult în puterea voastrã cea slabã. Aveti mare nevoie de ajutor divin, de o putere pe care n-o puteti gãsi în voi. Existã Unul la care puteti merge pentru sfat si  a cãrui întelepciune este fãrã margini. El v-a invitat sã veniti la El, si va împlini nevoile voastre. Dacã, prin credintã, aruncati asupra Lui,  care noteazã cãderea unei vrãbii, toate grijile voastre, încrederea voastrã nu va fi în zadar.  Dacã vã veti sprijini pe fãgãduintele Lui cele sigure si vã veti pãstra integritatea, îngerii lui Dumnezeu vor fi de jur împrejurul vostru. Pãstrati, prin credintã, fapte bune înaintea lui Dumnezeu; atunci,  pasii vostri vor fi rânduiti de Domnul, si binecuvântãtoarea Sa mânã nu se va îndepãrta de la voi.  Dacã ati fi lãsati sã vã trasati voi calea, ati face o slabã lucrare în aceastã privintã si repede ati naufragia în credintã. Aduceti toate grijile si poverile voastre la Purtãtorul de poveri. Dar nu lãsati nici o patã sã întineze caracterul vostru crestin, de dragul de a primi pecetea aprobãrii divine asupra raportului vietii voastre, care este vãzut de toatã oastea îngereascã  si de cãtre Mântuitorul vostru, care S-a sacrificat pe Sine.  Nu lãsati niciodatã, caracterul sã vã fie pãtat de zgârcenie, avaritie, egoism sau falsitate. O astfel de cale ar putea sã vã aducã profit, dupã punctul de vedere al acestei lumi; dar vãzutã în lumina cerului, se va dovedi o pierdere imensã si irecuperabilã. "Domnul nu se uitã la ce se uitã omul".  În încrederea  continuã în Domnul se aflã sigurantã, acolo nu va fi o continuã teamã de rãul viitor. Aceastã îngrijorare, luatã cu împrumut  si neliniste,  vor înceta. Noi avem un Tatã ceresc, care se îngrijeste de copiii Lui si se va îngriji si va face ca harul Sãu sã fie îndestulãtor în orice timp de nevoie. Când luãm în propriile noastre mâini administrarea lucrurilor care ne îngrijoreazã, si depindem de întelepciunea noastrã pentru succes, putem prea bine sã fim nelinistiti si sã anticipãm pericol si pierdere, pentru cã acestea se vor abate asupra noastrã.  Nouã ni se cere consacrare deplinã si totalã fatã de Dumnezeu. În timp ce Rãscumpãrãtorul pãcãtosilor muritori a lucrat si a suferit pentru noi, El S-a lepãdat de Sine si întreaga Lui viatã a fost o continuã scenã de muncã grea si de privatiune. Dacã ar fi ales sã facã altfel, Si-ar fi putut petrece zilele pe acest pãmânt, în tihnã si belsug, si Si-ar fi însusit pentru Sine toate plãcerile si bucuriile acestei vieti. Dar El n-a fãcut acest lucru;  n-a avut în vedere comoditatea Sa. N-a trãit spre multumirea Lui de Sine, ci sã facã bine si sã-i salveze pe altii din suferintã, sã-i  ajute pe cei care aveau nevoia cea mai mare de ajutor. El a îndurat pânã la sfârsit. Pedeapsa care ne dã pacea a cãzut asupra Lui, si El a purtat nelegiuirea noastrã a tuturor. Cupa cea amarã ne era destinatã. Ea era amestecatã cu pãcatele noastre. Dar scumpul nostru Mântuitor a luat paharul de la buzele noastre si l-a bãut El si, în locul lui, El ne prezintã paharul îndurãrii, al binecuvântãrii si al salvãrii. O, ce sacrificiu enorm a fost acesta pentru neamul omenesc cãzut! Ce iubire minunatã, fãrã asemãnare! Dupã toatã aceastã manifestare de suferintã, spre a ne arãta iubirea Lui, noi sã ne sustragem de la micile încercãri la care suntem, supusi? Îl putem iubi pe Hristos si sã refuzãm sã ridicãm crucea? Ne place sã fim cu El în slavã si nu-L urmãm nici mãcar de la sala de judecatã pânã la Golgota? Dacã Hristos este în noi nãdejdea slavei, vom umbla chiar asa cum a umblat El; vom imita viata Lui de sacrificiu spre a-i  binecuvânta pe altii; vom bea paharul si vom fi botezati cu botezul; vom spune bun venit unei vieti de consacrare, încercare si de lepãdare de sine, de dragul lui Hristos. Cerul va fi destul de ieftin, si am putea face orice sacrificiu spre a-l obtine.      

SUS

« Back =  Inapoi

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA