| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
Marturia 15
AVERTIZĂRI SI MUSTRĂRI
Iubite frate O: Mi-a fost arătat că erai învăluit în întuneric, care n-a fost împrăstiat de razele de lumină de la Isus. Se părea că nu-ti dădeai seama de pericolul tău, ci erai într-o stare de indiferentă apatic , insensibil si nepăsător. Am întrebat despre cauza acestei stări mult prea înspăimântătoare si, prezentându-mi-se anii din trecut, mi-a fost arătat că, de când ai îmbrătisat adevărul, n-ai fost sfintit prin el. si-ai satisfăcut pofta si pasiunile senzuale spre nimicirea spiritualitătii tale. Am văzut că Dumnezeu a dat lumină prin darurile din biserică, care aveau să instruiască, să sfătuiască, să călăuzească, să mustre si să avertizeze. Desi ti-ai mărturisit credinta, că mărturiile acestea erau de la Dumnezeu, totusi nu le-ai acordat atentie, ca să le pui în practică. A nu tine seamă de lumină înseamnă a o lepăda. Respingerea luminii îi face pe oameni robi, legându-i cu lanturile întunericului si ale necredintei. Mi-a fost arătat că ti-ai mărit familia, fără să-ti dai seama de responsabilitatea pe care o aduci asupra ta. Era imposibil pentru tine să fii drept cu partenera ta de viată sau cu copiii tăi. Prima ta sotie n-ar fi trebuit să moară, dar tu ai adus asupra ei griji si poveri, care s-au sfârsit prin sacrificarea vietii ei. Actuala ta sotie are o soartă grea; vitalitatea ei este aproape epuizată. Prin înmultirea atât de rapidă a familiei tale, ai rămas într-o stare de sărăcie, iar mama, angajată în cresterea tinerilor membri ai familiei, n-a avut sanse bune pentru viata ei. Ea si-a hrănit copiii în cele mai defavorabile împrejurări, înfierbântată deasupra masinii de gătit. Ea n-a putut să-i instruiască cum ar fi trebuit, nici să le reglementeze obiceiurile de alimentatie si lucru. Rezultatul consumării de hrană nu din cea mai sănătoasă, si al călcării, de altfel, a legilor pe care Dumnezeu le-a stabilit în fiinta noastră, a adus boală si moarte prematură asupra copiilor tăi mai mari. Boala a fost transmisă urmasilor tăi si folosirea fără restrictii a mâncării de carne a înmultit dificultătile. Mâncarea cărnii de porc a trezit si a întărit una dintre cele mai mortale tumori care era în organism. Urmasii tăi sunt jefuiti de vitalitate înainte de a se naste. Tu nu ti-ai instruit suficient cunostinta, iar copiii tăi n-au fost învătati cum să se păstreze în cea mai bună stare de sănătate. Niciodată n-ar trebui să se găsească pe masa voastră vreo bucătică de carne de porc. Copiii tăi au crescut de capul lor, în loc să fie crescuti si educati în scopul de a putea deveni crestini. În multe privinte, vitele tale au primit un tratament mai bun decât copiii tăi. Nu ti-ai făcut datoria fată de copiii tăi, ci i-ai lăsat să crească în ignorantă. Nu ti-ai dat seama de responsabilitatea pe care ti-ai luat-o, aducând pe lume atât de multi copii, de a căror mântuire esti responsabil, într-o mare măsură. Nu poti scăpa de această responsabilitate. I-ai jefuit pe copiii tăi de drepturile lor, prin faptul că nu te-ai interesat de educatia si instruirea lor, cu răbdare si credinciosie, privind formarea de caractere pentru ceruri. Purtarea ta a contribuit mult la nimicirea încrederii lor în tine. Tu esti sever, autoritar, tiranic; necăjesti, certi si critici. Făcând asa, ei vor înceta să te iubească. Tu îi tratezi ca si când ei n-ar avea drepturi, ca si când ar fi masini mânuite de tine, după buna ta plăcere. Îi provoci la mânie, si, adesea, îi descurajezi. Nu le arăti iubire si afectiune. Iubirea naste iubire, afectiunea naste afectiune. Spiritul pe care-l manifesti fată de copiii tăi se va răsfrânge asupra ta. Te afli într-o situatie critică si nu-ti dai cu adevărat seama de ea. Este imposibil pentru un om necumpătat să fie răbdător. Mai întâi cumpătare, apoi răbdare. Tu ai trăit timp atât de îndelungat pentru tine însuti si te-ai lăsat călăuzit de născocirile propriei tale inimi, încât nu poti pătrunde lucrurile sfinte. Pofta si pasiunile tale senzuale te stăpânesc. Conducerea superioară a intelectului a fost slăbită si controlată de organele inferioare. Au crescut în putere înclinatiile senzuale. Când ratiunea este lăsată în stăpânirea poftei, se pierde înaltul simtământ al lucrurilor sfinte. Mintea se degradează, sentimentele sunt nesfintite, iar cuvintele si faptele mărturisesc despre ceea ce este în inimă. Dumnezeu este nemultumit si dezonorat de conversatia si comportamentul tău. Cuvintele tale n-au fost bine alese; cuvinte josnice si vulgare, ies, în mod natural de pe buzele tale, chiar în prezenta copiilor si a tinerilor. În privinta aceasta, influenta ta este rea. Exemplul tău n-a fost bun, si ai stat chiar în calea copiilor tăi si a copiilor păzitorilor Sabatului, care-L caută pe Domnul. Umblarea ta, în privinta aceasta, nu poate fi prea sever criticată. "Căci din prisosul inimii vorbeste gura. Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Vă spun că, în ziua judecătii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care l-au rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, si din cuvintele tale vei fi osândit". Inima ta are nevoie să fie purificată, curătită si sfintită prin ascultare de adevăr. Nimic nu te poate salva decât o convertire completă - un adevărat simtământ al căilor tale păcătoase si o schimbare completă, prin înnoirea mintii tale. Ai invocat foarte sârguincios necesitatea de a nu ne tăgădui credinta prin fapte. Ai făcut din credinta ta o scuză de a nu acorda copiilor tăi posibilitatea obtinerii unei educatii, nici măcar în domeniile de bază. Lucrul de care ai nevoie este cunoasterea cu privire la tine însuti si va trebui să întelegi însă necesitatea de a o obtine. Copiii tăi au nevoie de educatie, dar nu au avut prilejul să o primească. Având această mare lipsă, ei nu pot deveni membri folositori ai societătii si nu vor avea o educatie religioasă suficientă. Pe umerii tăi apasă o grea responsabilitate. Îi scurtezi viata sotiei tale. Cum poate ea să-L slăvească pe Dumnezeu în trupul si duhul care sunt ale Lui? Dumnezeu ti-a dat lumină si cunostinte, iar tu ti-ai mărturisit credinta, că ele au venit direct de la El si că te-au învătat să respingi pofta. Tu stii că folosirea cărnii de porc este contrară poruncii Sale speciale, date nu pentru că a dorit în mod special să-Si demonstreze autoritatea, ci pentru că aceasta este dăunătoare pentru cei care o consumă. Folosirea ei face ca sângele să devină impur, asa încât scrofula si alte tumori infectează sistemul, si întregul organism suferă. În mod deosebit, nervii fini si sensibili ai creierului ajung slăbiti si atât de încetosati, încât lucrurile sfinte nu vor mai fi văzute ca atare, îsi vor pierde valoarea si vor fi puse la un loc cu lucrurile obisnuite. Lumina care arată că boala este produsă de folosirea acestui articol de hrană dăunător a venit de îndată ce poporul lui Dumnezeu a putut s-o primească. Ai luat în seamă lumina? Tu ai mers fătis împotriva luminii pe care a binevoit Dumnezeu s-o dea cu privire la folosirea tutunului. Satisfacerea poftei a întunecat lumina dată de cer, si ai făcut un zeu din această îngăduintă vătămătoare. Ea este idolul tău. Te-ai închinat ei si nu lui Dumnezeu, pretinzând că crezi în viziuni, dar actionând întru- totul împotriva lor. Ani de zile, n-ai făcut nici un pas în plus în viata spirituală, ci ai devenit din ce mai slab, din ce în ce mai rău. Ai fost foarte mâhnit de atitudinea fratelui P., care s-a împotrivit adevărului. Tu ai atribuit pozitiei lui starea slabă, descurajată a bisericii. Este adevărat că el a fost o mare piedică pentru avansarea cauzei lui Dumnezeu în ..... Dar calea pe care ai urmat-o, desi pretindeai că esti cunoscător al adevărului si că ai experientă în cauza lui Dumnezeu, a fost o piedică si mai mare decât calea lui. Dacă ai fi rămas la sfatul lui Dumnezeu si ai fi fost sfintit prin adevărul care pretindeai că-l crezi, fratele P. n-ar fi avut toate îndoielile pe care le-a avut. Pozitia ta, ca apărător al viziunilor, a fost o piatră de poticnire pentru cei care nu credeau. Mi-a fost arătat că fratele tău a încercat să se ridice sub poverile grele pe care le-a adus asupra lui starea tristă a bisericii, până când aproape că a căzut sub greutatea pe care o purta si si-a continuat viata în felul lui. Am văzut că purtarea de grijă a lui Dumnezeu era asupra fratelui si sorei R. si, dacă credinta lor va rămâne nesovăielnică, ei vor vedea mântuirea lui Dumnezeu în căminul lor si în biserică. Mi-a fost arătat cazul fratelui si sorei S. Ei au trecut prin ape tulburi si talazurile aproape că au trecut peste capetele lor. Totusi, Dumnezeu i-a iubit si, dacă I-ar încredinta numai Lui căile lor, El i-ar scoate curati din cuptorul suferintei. Fratele S. a văzut partea întunecată si s-a îndoit de faptul că era copilul lui Dumnezeu, s-a îndoit de mântuirea lui. Am văzut că nu trebuie să se străduiască prea tare ca să creadă, ci să se încreadă în Dumnezeu asa cum se încrede un copil în părintii lui. El se îngrijorează prea mult, se îngrijorează în afara bratelor lui Isus si-i dă vrăjmasului sansa să-l ispitească si să-l tulbure. Dumnezeu cunoaste slăbiciunea trupului si a sufletului si nu-i va cere mai mult decât îi va da putere să aducă la îndeplinire. El a încercat să fie credincios fată de declaratia lui. În viata sa, a dat gres în unele privinte, din nestiintă. În privinta disciplinării copiilor săi, el a socotit de datoria sa să fie sever si această disciplină a dus prea departe. A tratat abateri mici cu prea mare asprime. Aceasta a făcut ca fiul să nu mai simtă, într-o oarecare măsură, dragostea tatălui. În timpul bolii sale, fratele S. a avut o imaginatie bolnăvicioasă. Sistemul lui nervos a fost complet deranjat si se gândea că copiii lui nu simteau împreună cu el si nu-l iubeau cum ar fi trebuit; dar acesta era rezultatul bolii. Satana dorea să-l nimicească să-i deprime si să-i descurajeze pe sărmanii lui copii. Dar Dumnezeu nu a aruncat vina asupra lui pentru acest lucru. Copiii lui au de purtat poveri mai grele decât multi dintre cei mai mari decât ei, si merită disciplină atentă, instruire chibzuită, amestecată cu milă, iubire si multă gingăsie. Mama a avut de la Dumnezeu o tărie si o întelepciune deosebite pentru a-l încuraja si ajuta pe sotul ei si pentru a-i lega pe copii de inima ei, si unul fată de altul. Am văzut că îngerii îndurării planau deasupra acestei familii, desi perspectivele păreau asa de întunecate si prevestitoare de rău. Cei care au avut o inimă miloasă fată de fratele S. nu vor avea niciodată vreun motiv să regrete acest lucru, pentru că el este copilul lui Dumnezeu, care îl iubeste. Starea apatică a bisericii a fost foarte dăunătoare pentru sănătatea lui. L-am văzut privind partea întunecată a lucrurilor, neîncrezător în sine si uitându-se în jos spre mormânt. El nu trebuie să stăruiască asupra acestor lucruri, ci să privească la Isus, un model fără greseală. Trebuie să promoveze optimismul si curajul în Domnul - să vorbească despre credintă, despre sperantă si odihnă în Dumnezeu si să nu considere că se cere din partea lui un efort strict si impus. Tot ceea ce cere Dumnezeu este simpla încredere - să te arunci în bratele Sale cu toată slăbiciunea, nedesăvârsirea si zdrobirea de inimă - iar Isus îi va ajuta pe cei neajutorati si-i va întări si clădi pe cei care simt că sunt foarte slabi. Prin această suferintă, Dumnezeu va fi slăvit, prin răbdarea, credinta si supunerea manifestate de el. Aceasta va dovedi puterea adevărului pe care-l mărturisim. Aceasta este mângâiere când avem nevoie de ea, este sprijin. Orice ajutor de natură pământească, ce fusese un reazăm vremelnic, a fost îndepărtat. Mi-a fost arătat, de asemenea, cazul fratelui T. El s-a asezat într-o stare de robie, la care Dumnezeu nu l-a chemat. Dumnezeu nu este bucuros când părintii în vârstă îsi predau bunurile în mâinile copiilor lor neconsacrati, chiar dacă acestia mărturisesc despre adevăr. Dar când mijloacele pe care Domnul le-a încredintat poporului Său sunt puse în mâinile copiilor necredinciosi, care sunt vrăjmasii lui Dumnezeu, El este dezonorat, pentru că ceea ce ar trebui să fie păstrat în rândurile poporului Domnului este pus în rândurile vrăjmasului. Pe de altă parte, fratele T. a jucat rolul unui înselător. El folosea tutun, dar ar fi vrut ca fratii lui să creadă că nu-l folosea. Am văzut că păcatul acesta a împiedicat înaintarea lui în viata spirituală. La vârsta lui înaintată, el are de făcut o lucrare, să se abtină de la plăcerile trupesti, care se luptă împotriva sufletului. A iubit adevărul si a suferit pentru adevăr. Acum, el trebuie să pretuiască atât de mult răsplata vesnică, comoara din cer, mostenirea nepieritoare, cununa slavei care nu se ofileste, încât să poată sacrifica cu bucurie satisfacerea poftei stricate, oricât de grea ar fi urmarea sau suferinta, pentru ca să împlinească lucrarea de curătire a trupului si a spiritului.
Apoi, mi-a fost arătată nora lui. Ea este iubită de Dumnezeu, dar este tinută într-o dependentă servilă, de teamă, neliniste, descurajare, îndoială si foarte tensionată. Sora aceasta n-ar trebui să considere că este obligată să-si supună vointa unui tânăr necredincios. Ea trebuie să-si aducă aminte că viata ei de căsătorie nu nimiceste individualitatea. Dumnezeu are asupra ei drepturi mai înalte decât orice pretentie pământească. Hristos a răscumpărat-o cu sângele Său. Ea nu-si apartine. Nu reuseste să-si pună toată încrederea în Dumnezeu si consimte să renunte la convingerile ei, la constiinta ei, în fata unui bărbat autoritar si tiranic, instigat de Satana ori de câte ori maiestatea sa satanică poate lucra prin el, cu eficacitate, asupra acestui suflet sfios, care tremură de frică. A fost adusă de atâtea ori în stare de agitatie, încât sistemul ei nervos este zdruncinat, iar ea a ajuns aproape o epavă. Este oare voia Domnului ca sora aceasta să se afle în această stare, si Dumnezeu să fie lipsit de slujirea ei? Nu. Căsătoria ei a fost o înselăciune a diavolului. Totusi, ea trebuie să îmbunătătească relatia de căsătorie cât mai mult, să-l trateze pe sotul ei cu tandrete, si să-l facă cât de fericit poate, fără să-si calce constiinta, pentru că, dacă el rămâne în răzvrătirea lui, lumea aceasta va fi tot cerul pe care-l va avea. Dar a se priva de privilegiul adunărilor, pentru ca să-i facă pe plac unui sot arogant, care are spiritul balaurului, aceasta nu este în conformitate cu vointa lui Dumnezeu. Dumnezeu doreste ca acest suflet tremurând să alerge la El. Domnul va fi un adăpost pentru el. Va fi ca umbra unei mari stânci într-o regiune aridă. Doar să aibă credintă, să se încreadă în Dumnezeu si El o va întări si o va binecuvânta. Toti cei trei copii ai ei sunt sensibili la influenta adevărului si a Duhului lui Dumnezeu. Dacă acesti copii ar putea fi pusi într-o situatie tot atât de favorabilă, precum sunt multi copii ai păzitorilor Sabatului, toti ar fi convertiti si înrolati în armata Domnului. Apoi, mi s-a arătat o tânără din acelasi loc, care se depărtase de Dumnezeu si era înfăsurată de întuneric. Îngerul a spus: "Pentru un timp, ea a alergat bine; ce a deranjat-o?" M-am uitat în urmă, si am văzut că a existat o schimbare a împrejurărilor. Ea s-a împrietenit cu tineri asemenea ei, care erau plini de haz, de veselie, orgoliu si iubire de lume. Dacă ar fi tinut seamă de cuvintele lui Hristos, nu ar fi fost nevoie să se supună vrăjmasului. "Vegheati si rugati-vă, ca să nu cădeti în ispită" (Marcu 14,38). Ispita poate fi peste tot în jurul nostru, dar aceasta nu înseamnă să cădem obligatoriu în ispită. Adevărul merită oricât. Influenta lui nu tinde să degradeze, ci să înalte, să perfectioneze, să curete, să înalte la nemurire si la tronul lui Dumnezeu. Îngerul a spus: "Vrei să ai pe Hristos sau lumea?" Satana prezintă lumea cu cele mai ademenitoare si măgulitoare atractii ale ei pentru sărmanii muritori, si ei privesc uimiti la ea, iar strălucirea ei amăgitoare eclipsează slava cerului si acea viată care durează ca si tronul lui Dumnezeu. O viată de pace, fericire, nespusă bucurie, care nu va cunoaste deloc durerea, tristetea, suferinta si nici moartea, este sacrificată pentru o scurtă perioadă de viată păcătoasă. Toti cei care vor renunta la plăcerile lumii si, împreună cu Moise, vor alege să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu, decât să se bucure de plăcerile vremelnice ale păcatului, socotind ocara lui Hristos o mai mare bogătie decât comorile lumii, vor primi, împreună cu credinciosul Moise, cununa care nu se vestejeste, a nemuririi, si o cu mult mai mare si vesnică greutate de slavă. Mama acestei fete a fost, în diverse momente, sensibilă la influenta adevărului, dar, fiind nehotărâtă, curând s-a pierdut. Ei îi lipseste o vointă fermă. Este prea sovăielnică si prea mult influentată de necredinciosi. Ea trebuie să promoveze hotărârea, tăria morală, statornicia în urmărirea de scopuri, care nu se va clătina la dreapta sau la stânga, după împrejurări. Ea nu trebuie să fie într-o astfel de stare sovăielnică. Dacă nu se schimbă în această privintă, ea va fi prinsă cu usurintă în cursă si luată captivă de Satana, după placul lui. Ca să învingă, va trebui să fie perseverentă si constantă. Dacă nu, va fi învinsă si-si va pierde sufletul. Lucrarea mântuirii nu este un joc de copiii, de care să te tii când vrei si să-l părăsesti când îti place. Prin statornicie în urmărirea scopului si prin efort neobosit, se va câstiga, în cele din urmă, biruinta. Cel care va răbda până la sfârsit, va fi mântuit. Cei care continuă, cu răbdare, să facă binele sunt cei care vor avea parte de viată vesnică si răsplată nemuritoare. Dacă această scumpă soră ar fi fost credincioasă convingerilor ei si ar fi manifestat statornicie în urmărirea scopului, ar fi putut exercita o influentă salvatoare în familia ei, asupra sotului si ar fi putut fi de un deosebit ajutor pentru fiica ei. Toti cei care sunt angajati în această luptă cu Satana si cu ostirea lui au în fata lor o lucrare sustinută. Ei nu trebuie să fie asa de usor de modelat ca ceara, pe care căldura o poate turna în orice formă. Ei trebuie să îndure lipsurile, ca niste ostasi credinciosi, să stea la postul lor si să fie devotati în orice vreme. Duhul lui Dumnezeu se luptă cu toată familia aceasta. El îi va salva, dacă sunt dispusi să fie salvati, asa cum a stabilit El. Acum este ceasul încercării. Acum este ziua mântuirii. Acum este timpul lui Dumnezeu. În numele lui Hristos, îi implorăm să se împace cu Dumnezeu, o mai pot face, si, în umilintă, cu frică si cutremur, să-si ducă până la capăt mântuirea. Mi s-a arătat că lucrarea lui Satana era de a mentine biserica într-o stare de nepăsare, pentru ca tinerii să poată fi prinsi în rândurile armatei lui. Am văzut că tinerii erau sensibili fată de influenta adevărului. Dacă părintii s-ar fi consacrat lui Dumnezeu si ar fi lucrat cu interes pentru convertirea copiilor lor, Dumnezeu li s-ar fi descoperit si ar fi preamărit Numele Lui printre ei. Apoi, mi-a fost arătat cazul fratelui U. Satana a strâns în jurul fratelui U. bandele sale si l-a îndepărtat de Dumnezeu si de fratii lui. Fratele V. l-a influentat cu necredinta lui, întunecând, într-o anumită măsură, puterea de discernământ a fratelui U. Privirea mi-a fost îndreptată înapoi si mi s-a arătat că, în cazul acestui frate, n-a fost urmată calea cea mai înteleaptă. Nu au existat destule motive, ca să fie lăsat în afara bisericii. El ar fi trebuit încurajat si chiar îndemnat să se unească cu fratii lui, în calitate de membru al bisericii. El se afla într-o stare mai potrivită de a intra în biserică decât unii dintre cei care erau uniti cu ea. El n-a înteles clar lucrurile si vrăjmasul a folosit această întelegere gresită spre paguba lui. Dumnezeu, care priveste la inimă, era mai multumit de viata si comportarea fratelui U. decât de viata unora care erau uniti cu biserica. Voia Domnului este ca acest frate să se apropie de fratii lui, ca să poată fi tărie pentru ei si ei tărie pentru el. Sotia fratelui U. pare miscată de adevăr. În multe privinte, comportamentul ei nu este atât de îndoielnic, ca cel al unora care mărturisesc a crede tot adevărul. Totusi, ea nu trebuie să privească la abaterile si greselile celor care mărturisesc despre lucruri mai bune, ci să întrebe cu toată seriozitatea: Ce este adevărul? Ea poate să exercite o influentă spre bine împreună cu tovarăsul ei. Sufletele acestea, sfintite prin adevăr, pot fi, prin puterea lui Dumnezeu, stâlpi în biserică si să aibă asupra altora o influentă salvatoare. Aceste suflete scumpe sunt răspunzătoare înaintea lui Dumnezeu pentru influenta pe care o exercită. Ele pot, fie să adune cu Hristos, fie să risipească. Dumnezeu cere ca importanta influentei lor în cauza Lui să fie de partea adevărului. Isus i-a răscumpărat prin sângele Său. Ei nu-si apartin, pentru că au fost cumpărati cu un pret. De aceea, lucrarea care le stă în fată este de a-L slăvi pe Dumnezeu în trupul si duhul lor, care sunt ale Sale. Noi facem o lucrare pentru vesnicie. Este de cea mai mare importantă ca fiecare ceas să fie folosit în slujba lui Dumnezeu, si astfel să se asigure o comoară în cer. Mi s-a arătat cazul tău, frate V., în legătură cu comunitatea din .... , cu doi ani în urmă. Vedenia se referea la trecut, prezent si viitor. Atunci când călătorim, si eu stau în fata oamenilor din diferite locuri, Duhul Domnului îmi prezintă în mod clar cazurile care mi-au fost arătate, reîmprospătând problema prezentată anterior. Mi s-a arătat că ai primit Sabatul, în timp ce te opuneai unor adevăruri importante, legate de Sabat. Tu nu erai întărit cu întregul adevăr, apoi, am văzut că mintea ta a fost îndreptată pe făgasul necredintei, al îndoielii si neîncrederii, si căutai să obtii acele lucruri care erau destinate să întărească necredinta si întunericul. În loc să cauti dovadă necesară întăririi credintei, ai mers în sens invers, iar Satana ti-a îndreptat mintea pe calea urmăririi propriilor lui scopuri. Tie îti place să te lupti, si, când intri pe terenul de luptă, nu mai stii când să depui armele. Îti place să discuti în contradictoriu si ti-ai îngăduit să faci aceasta până când ai fost condus de la lumină, de la adevăr si de la Dumnezeu, acolo unde ai fost înfăsurat de întuneric, iar necredinta a pus stăpânire pe mintea ta. Ai fost orbit de Satana. Ca si Toma necredinciosul, tu ai considerat o virtute să te îndoiesti până când ai putea avea o dovadă clară, care să-ti îndepărteze din minte orice pricină de îndoială. L-a lăudat Isus pe necredinciosul Toma când i-a prezentat dovada despre care el a declarat că dorea s-o aibă înainte de a crede? Isus i-a spus: "Nu fii necredincios, ci credincios." Toma i-a răspuns: "Domnul meu si Dumnezeul meu!" Acum el este constrâns să creadă; nu este loc pentru îndoială. Atunci Isus i-a spus: "Tomo, pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut si au crezut" (Ioan 20,27-29). Tu mi-ai fost prezentat ca unindu-te cu conducătorul răzvrătit si ostirea lui, ca să tulburi, să încurci, să descurajezi, să deprimi si să-i nimicesti pe cei care luptă pentru dreptate, care se află sub steagul pătat de sânge al Printului Emanuel. Mi-a fost arătat că influenta ta i-a abătut pe oameni de la păzirea Sabatului poruncii a patra. si-ai folosit talentele si dibăcia, ca să născocesti arme si să le pui în mâinile vrăjmasilor lui Dumnezeu, ca să-i combată pe cei care încearcă să asculte de Dumnezeu, prin păzirea poruncilor Sale. În timp ce îngerii au fost însărcinati să întărească lucrurile care rămân, ca să se împotrivească influentelor tale si să o contracareze, ei priveau cu cea mai adâncă mâhnire la lucrarea ta de descurajare si distrugere. Tu ai făcut ca îngeri curati, fără păcat si sfinti să plângă.
Cei care trăiesc în mijlocul pericolelor zilelor din urmă, zile care sunt caracterizate prin întoarcerea multimilor de la adevărul lui Dumnezeu la povesti, vor avea o lucrare grea de făcut: să se întoarcă de la născociri omenesti, care sunt pregătite pentru ei peste tot, si să aibă dorinta să se înfrupte din adevărul nepopular. Cei care se întorc de la aceste povesti la adevăr sunt dispretuiti, urâti si persecutati de către cei care prezintă oamenilor tot felul de născociri pentru a fi primite spre acceptarea lor. Satana este în război cu rămăsita, care se străduieste să păzească poruncile lui Dumnezeu si mărturia lui Isus. Îngerii răi sunt însărcinati să folosească oameni de pe pământ, ca agenti ai lor. Acestia pot să-si exercite cu foarte mare succes influenta spre a face ca atacurile lui Satana să fie eficiente împotriva rămăsitei, pe care Dumnezeu o numeste "o semintie aleasă, o preotie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu si l-a câstigat, ca să fie al Lui, ca să vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată". Satana este hotărât să împiedice această lucrare si va folosi pe oricine se va angaja în slujba lui, spre a-l împiedica pe poporul ales al lui Dumnezeu să vestească puterile minunate ale Celui ce i-a chemat pe oameni din întuneric la lumina Sa minunată. Lucrarea marelui rebel si a ostirii lui acoperă de tot această lumină si face ca poporul ales să nu aibă încredere în ea. În timp ce Isus îi curăteste pentru Sine pe copiii Săi, mântuindu-i de toată nelegiuirea lor, Satana îsi va folosi fortele, ca să oprească lucrarea si să împiedice desăvârsirea sfintilor. El nu-si exercită puterea asupra celor ce sunt complet acoperiti de înselăciune si împrejmuiti cu zidurile povestilor si rătăcirii, si care nu fac nici un efort să primească si să asculte de adevăr. El stie că este sigur pe ei. Dar cei care caută adevărul, ca să poată asculta de el din iubire, sunt cei care-i trezesc răutatea si îi stârnesc mânia. Niciodată Satana nu îi poate slăbi atâta timp cât ei stau aproape de Isus; de aceea el (Satana) este multumit când îi poate conduce pe calea neascultării. Când păcătuim împotriva lui Dumnezeu, există dispozitia de a rămâne în urma lui Isus cu o călătorie de o zi; căutăm să ne separăm de grupa Lui pentru că acest lucru este neplăcut, deoarece fiecare rază de lumină a prezentei Sale divine arată spre păcatul de care suntem vinovati. Satana se bucură foarte mult de păcatele pe care le-au săvârsit oamenii, la îndemnul lui, si face foarte mare caz de toate aceste esecuri si păcate. El le enumeră în fata îngerilor lui Dumnezeu si îsi bate joc de ei cu aceste slăbiciuni si esecuri. El este din toate punctele de vedere un învinuitor al fratilor si se bucură foarte mult de fiecare păcat si greseală, pe care poporul lui Dumnezeu este ispitit să le facă. Tu, frate V., esti angajat, în mare măsură, chiar în această lucrare. Ai luat ceea ce ti s-a părut tie drept greseli, slăbiciuni si rătăciri în rândurile adventistilor păzitori ai Sabatului si le-ai dus în atentia vrăjmasilor credintei noastre, care duceau război împotriva acelei grupe căreia îi slujesc îngeri din cer si pentru a căror cauză Isus, Avocatul lor, pledează înaintea Tatălui Său. El strigă: "Crută-i, Tată, crută-i, ei sunt cumpărati cu sângele Meu", si ridică înaintea Tatălui Său mâinile Sale rănite. Tu esti vinovat înaintea lui Dumnezeu de un mare păcat. Ai profitat de acele lucruri care mâhnesc, care provoacă suferintă celor din poporul lui Dumnezeu, când îi văd pe unii dintre ei neconsacrati si, adesea, biruiti de Satana. În loc să ajuti aceste suflete gresite să se îndrepte, tu ai scos triumfător în evidentă greselile lor în fata celor care îi urau, pentru că au mărturisit că păzesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus. Ai pus o povară în plus pe umerii celor care s-au angajat în lucrarea de salvare a celor gresiti, de căutare a oilor pierdute ale casei lui Israel. Din cauza neascultării si a îndepărtării de Dumnezeul lui Israel, i-a fost îngăduit să fie dus în locuri de strâmtorare si să sufere împotrivire; vrăjmasilor li s-a îngăduit să facă război cu credinciosii, să-i umilească si să-i facă să-L caute pe Dumnezeu, în necazul si nenorocirea lor. "Amalec a venit să bată pe Israel la Refidim" (Ex. 11,8). Aceasta a avut loc imediat după ce copiii lui Israel s-au dedat la cârtiri pline de răzbunare si la plângeri nedrepte si rationale împotriva conducătorilor lor, pe care Dumnezeu îi pregătise si îi alesese să-i conducă prin pustiuri, spre tara Canaanului. Dumnezeu i-a condus pe drumul unde nu era apă, ca să-i încerce, să vadă dacă, dup ce au primit atâtea dovezi ale puterii Lui, au învătat să se întoarcă spre El, în suferinta lor, si dacă s-au pocăit de cârtirile lor si de răzvrătirea din trecut împotriva Lui. Ei îi învinuiseră pe Moise si pe Aaron că, din motive egoiste, i-a adus din Egipt ca să-i omoare prin înfometare, pe ei si pe copiii lor, pentru ca să se poată îmbogăti cu averea lor. Făcând acest lucru, israelitii au atribuit omului ceea ce au primit, o dovadă evidentă că era numai de la Dumnezeu, a cărui putere este nemărginită. Dumnezeu dorea ca aceste manifestări ale puterii Sale să-I fie atribuite numai Lui si ei să slăvească Numele Lui pe pământ. Domnul i-a dus de repetate ori pe acelasi teren al necazului spre a-i pune la încercare dacă au învătat procedeele Lui si dacă s-au pocăit de neascultarea lor păcătoasă si de cârtirile lor răzvrătite. La Refidim, când sufereau de sete, au manifestat din nou mândria si au dovedit că încă mai aveau o inimă rea, în care sălăsluiau necredinta, murmurarea si răzvrătirea, ceea ce dovedea că încă nu era prudent să-i stabilească în tara Canaanului. Dacă ei nu aveau să-L slăvească pe Dumnezeu în necazurile si restristea lor, în călătoriile prin pustie spre Canaanul în perspectivă, în timp ce Dumnezeu le dădea în continuu dovada de netăgăduit a puterii si slavei Lui, si a purtării Sale de grijă fată de ei, ei nu aveau să slăvească Numele Lui si să-L glorifice nici când urmau să fie stabiliti în tara Canaanului, înconjurati de binecuvântări si prosperitate. Din cauza setei, ei s-au înfuriat, astfel că Moise s-a temut pentru viata lor.
Când Israel a fost atacat de amaleciti, Moise i-a dat instructiuni lui Iosua, să se lupte cu vrăjmasii lor, în timp ce el avea să stea cu toiagul lui Dumnezeu în mâna ridicată spre cer, în văzul poporului, arătând israelitilor răzvrătiti, care murmurau, că tăria si puterea lor erau la Dumnezeu. În acel toiag nu era nici o putere, Dumnezeu lucra prin Moise. Moise avea să primească toată puterea lui de sus. Când îsi tinea mâinile ridicate era mai tare Israel; când îsi lăsa mâinile în jos, era mai tare Amalec. Când Moise a obosit, era necesar să se facă pregătiri, ca mâinile lui istovite să fie continuu ridicate spre cer. Aaron si Hur au pregătit un loc pe care l-au asezat pe Moise si, apoi, amândoi s-au angajat să tină mâinile lui obosite în sus până la asfintitul soarelui. Acesti bărbati au arătat în felul acesta israelitilor datoria lor de a-l sprijini pe Moise în această lucrare grea, în timp ce el avea să primească Cuvântul de la Dumnezeu spre a-l comunica lor. Faptul acesta mai trebuia să le arate că numai Dumnezeu le tinea destinul în mâinile Sale, că El era conducătorul lor, ca autoritate recunoscută. "Domnul a zis lui Moise: 'Scrie lucrul acesta în carte, ca să se păstreze aducerea-aminte si spune lui Iosua că voi sterge pomenirea lui Amalec de sub ceruri'. El a zis: 'Pentru că si-a ridicat mâna împotriva scaunului de domnie al Domnului, Domnul va purta război împotriva lui Amalec, din neam în neam'". "Adu-ti aminte ce ti-a făcut Amalec pe drum; la iesirea voastră din Egipt; cum te-a întâlnit pe drum si, fără nici o teamă de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se târau la coadă, când erai obosit si sleit de puteri. Când îti va da Domnul Dumnezeul tău odihnă, după ce te va izbăvi de toti vrăjmasii care te înconjoară, în tara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ti-o dă ca mostenire si spre stăpânire, să stergi pomenirea lui Amalec de sub ceruri; să nu uiti lucrul acesta" (Ex. 17,14.16; Deut. 25,17-19). Când îngerul lui Dumnezeu a prezentat aceste fapte din călătoriile si experienta copiilor lui Israel, am fost adânc impresionată, mai ales în ceea ce priveste grija lui Dumnezeu pentru poporul Său. Cu toate greselile, neascultarea si răzvrătirea lor, ei erau încă poporul ales al lui Dumnezeu. El i-a onorat în mod deosebit prin coborârea din sfântul Său locas pe muntele Sinai si în maiestate, slavă si cutremurătoare splendoare, a rostit Cele Zece Porunci în auzul întregului popor, scriindu-le cu degetul Lui pe tablele de piatră. Domnul spune despre poporul Său, Israel: "Domnul, Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe fata pământului. Nu doar pentru că întreceti la număr pe toate celelalte popoare S-a alipit Domnul de voi si v-a ales, căci voi sunteti cel mai mic dintre toate popoarele. Ci, pentru că Domnul vă iubeste, pentru că a vrut să tină jurământul pe care l-a făcut părintilor vostri" (Deut. 7,6- 8). Mi-a fost arătat că cei care încearcă să asculte de Dumnezeu si să-si curete sufletele prin ascultare de adevăr sunt poporul lui Dumnezeu, Israelul Lui cel modern. Dumnezeu spune despre ei, prin Petru: "Voi sunteti însă o semintie aleasă, o preotie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Si l-a ales ca să fie al Lui, ca să vestiti puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată" (1 Petru 2,9). După cum a fost o crimă pentru Amalec să profite de copiii lui Israel, în slăbiciunea si oboseala lor, ca să-i hărtuiască, să-i încurce si a-i descurajeze, tot asa este un păcat si pentru tine să supraveghezi îndeaproape, să descoperi slăbiciunea, ezitările, greselile si păcatele năpăstuitului popor al lui Dumnezeu, si să le expui în fata vrăjmasilor. Tu ai făcut lucrarea lui Satana, nu lucrarea lui Dumnezeu. Multi adventisti păzitori ai Sabatului din ..... au fost foarte slabi. Ei au fost reprezentanti jalnici ai adevărului. Ei n-au făcut cinste cauzei adevărului prezent, iar cauza ar fi fost mai câstigată fără ei. Tu ai prezentat viata neconsacrată a păzitorilor Sabatului drept scuză pentru pozitia pe care o ocupi, de îndoială si necredintă. De asemenea, necredinta ta a fost întărită, văzând că unii dintre cei neconsacrati mărturiseau cu tărie credinta în viziuni, apărându-le când erau atacate si sustinându-le cu căldură. În timp ce mărturiseau cu atâta zel credinta lor, ei nesocoteau învătăturile date prin viziuni si actionau direct împotriva lor. În această privintă, ei au fost pietre de poticnire pentru fratele U., si, prin cursul actiunii lor, au compromis viziunile. Frate V., mi s-a arătat că ai avut o inimă îngâmfată. Când ai socotit că scrierile tale au fost desconsiderate la biroul Review, mândria ta a fost atinsă si ai început lupta care este ca si cea a lui Saul, care loveste cu piciorul în tepus. Ai dat mâna cu cei care au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună. Ai întărit mâinile păcătosilor si te-ai opus sfatului lui Dumnezeu împotriva sufletului tău. Te-ai luptat împotriva a ceea ce nu cunosti. N-ai stiut ce lucrare fac. Am văzut-o pe sotia ta luptându-se cu Dumnezeu în rugăciune, credinta ei prinzându-te ferm pe tine si, în acelasi timp, fixându-se de tronul lui Dumnezeu, implorând făgăduintele Sale, care niciodată nu dau gres. A durut-o când a văzut că tu stărui în lupta împotriva adevărului. Am văzut că faci aceasta din nestiintă, orbit de Satana. Cât timp esti angajat în această luptă, nu cresti în spiritualitate si consacrare fată de Dumnezeu. Tu n-ai dovada că umblările tale sunt plăcute lui Dumnezeu. Ai zel, dar nu în acord cu cunostinta. Nu cunosti chemarea mea, abia m-ai văzut si n-ai nici o cunostintă despre lucrarea mea. Frate V., ai calităti care te-ar face să fii de un folos special în biserica din .... sau în oricare altă biserică, dacă talentele tale ar fi consacrate clădirii cauzei lui Dumnezeu. Am văzut că copiii tăi sunt acum gata să primească adevărul, iar Isus pledează pentru tine, frate V: "Mai crută-l putin." Am văzut că dacă ai fi convertit la adevăr, ai fi un stâlp în biserică si L-ai putea onora pe Dumnezeu, prin influenta ta, sfintită prin adevăr. Am văzut îngerii îndurării, planând în jurul fratelui V. Mi-a fost arătat că el a fost înselat, în mare măsură, în privinta valorii morale si s-a aflat înaintea lui Dumnezeu în acea clasă care s-a retras din cadrul organizatiei. Printre ei sunt si câtiva cinstiti; acestia vor fi salvati; dar cei mai multi dintre ei sunt de mult timp neconsacrati cu inima, iar mărturiile discrete erau, în drumul lor, ca un jug al robiei. Ei au aruncat jugul si au retinut căile lor stricate. Dumnezeu te cheamă să te desparti de ei. Desprinde-te de acestia, a căror plăcere este să lupte împotriva adevărului lui Dumnezeu. Putini dintre ei vor dezvolta un caracter adevărat. Ei fac parte din acea clasă care iubeste si fabrică minciuna. Dacă tot interesul tău este pentru adevăr si lucrarea pregătitoare pentru acest timp, vei fi sfintit prin adevăr si vei primi destoinicie pentru nemurire. Esti în pericol să fii prea pretentios cu copiii tăi si nu atât de răbdător cât este necesar să fii. Lucrarea completă de pregătire trebuie să continue alături de toti cei care mărturisesc adevărul, până când vom sta înaintea tronului lui Dumnezeu, fără vină, fără pată sau zbârcitură, sau orice lucru de felul acesta. Dumnezeu te va curăti, dacă te vei supune procesului de curătire.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
