« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

MARTURII VOLUMUL II

ELLEN G. WHITE

Vol I    Vol II    Vol III    Vol IV    Vol V    Vol VI    Vol VII    Vol VIII    Vol IX

    Marturia 20

CUM SÃ PÃZIM SABATUL ?

            Dumnezeu este îndurãtor. Cerintele sale sunt rezonabile, conforme cu bunãtatea si bunãvointa caracterului Sãu. Scopul Sabatului era ca toatã omenirea sã poatã fi câstigatã. Omul n-a fost fãcut ca sã se potriveascã cu Sabatul, pentru cã Sabatul a fost fãcut dupã crearea omului, spre a veni în întâmpinarea nevoilor lui. Dupã ce Dumnezeu a fãcut lumea în sase zile, El S-a odihnit, a sfintit si a binecuvântat ziua în care S-a odihnit de toatã lucrarea Lui, pe care o zidise si o fãcuse. El a pus deoparte acea zi pentru om, spre a se odihni de munca lui si  pentru   ca, privind la pãmânturile de jos si la cerurile de sus, sã poatã reflecta cã toate acestea  le-a fãcut Dumnezeu în sase zile, iar în a saptea S-a odihnit; si cã, în timp ce privea la dovezile concrete ale nemãrginitei întelepciuni a lui Dumnezeu, inima lui sã poatã fi umplutã cu iubire si veneratie pentru Fãcãtorul lui.  Pentru ca sã pãzim Sabatul sfânt, nu este necesar sã ne închidem între ziduri, izolati de frumoasele scene ale naturii si de aerul generos si înviorãtor al cerului. În nici un caz nu trebuie sã îngãduim ca poverile si tranzactiile de afaceri sã ne abatã mintea de la Sabatul Domnului pe care l-a sfintit El. Nici nu trebuie sã îngãduim ca mintea noastrã  sã  stãruie asupra lucrurilor cu caracter lumesc. Dar mintea nu poate fi reîmprospãtatã, însufletitã si înãltatã, fiind retinutã aproape toate orele Sabatului între ziduri, ascultând la predici lungi si rugãciuni obositoare si formale. Dacã este folosit astfel, Sabatul Domnului este gresit întrebuintat. Scopul pentru care a fost instituit nu este atins. Sabatul a fost fãcut pentru om,  ca sã fie o binecuvântare pentru el, prin abaterea mintii lui de la munca profanã la contemplarea bunãtãtii si a slavei lui Dumnezeu. Este necesar ca poporul lui Dumnezeu sã se adune, sã discute despre El, sã discute si sã cugete în legãturã cu adevãrurile cuprinse în Cuvântul Sãu, si sã consacre o parte din timp pentru rugãciune potrivitã. Dar acest timp, chiar si în Sabat, nu trebuie sã fie plictisitor, prin lungimea lui si prin lipsã de interes.  În timpul unei pãrti din zi, toti ar trebui sã aibã ocazia sã stea afarã. Cum pot copiii sã primeascã o mai bunã cunoastere despre Dumnezeu si  mintea lor sã fie mai bine impresionatã decât petrecând o parte din timpul lor afarã, nu la joacã, ci însotindu-i pe pãrintii lor? Lãsati ca mintea lor tânãrã sã fie în legãturã cu Dumnezeu, în peisajul  frumos al naturii, lãsati ca atentia lor sã fie atrasã de semnele iubirii Lui fatã de om în lucrurile create de El, si ei vor fi atrasi si interesati. Ei nu vor fi în pericolul de a asocia caracterul lui Dumnezeu cu orice este sever si aspru; ci, vãzând  lucrurile  frumoase pe care le-a creat El pentru fericirea omului,  vor fi condusi sã-L vadã ca pe un Tatã blând si iubitor. Ei vor vedea cã oprelistile si ordinele Lui nu sunt date doar pentru a-Si arãta puterea si autoritatea, ci pentru cã El are în vedere fericirea copiilor Lui. Când caracterul lui Dumnezeu îmbracã aspectul iubirii, al bunãvointei, frumusetii si atractiei, ei sunt atrasi sã-L iubeascã. Voi puteti sã le îndreptati iubirea cãtre pãsãrile cele drãgute, care fac ca cerul sã fie muzical cu ciripitul lor fericit, cãtre  firele de iarbã, sau florile atât de splendid colorate în desãvârsirea lor, care parfumeazã aerul. Toate acestea proclamã iubirea si iscusinta unui Artist ceresc si slava lui Dumnezeu.  Pãrinti, de ce sã nu folosim pretioasele lectii pe care ni le-a dat Dumnezeu în cartea naturii, spre a da copiilor nostri o idee corectã despre caracterul Lui? Cei care sacrificã simplitatea pentru modã si se tin departe de frumusetile naturii nu pot fi spirituali. Ei nu pot sã înteleagã iscusinta si puterea lui Dumnezeu, asa cum este descoperitã în lucrurile create de El; de aceea inimile lor nu sunt înviorate si nu palpitã de iubire si interes nou, si nu sunt pline de veneratie si respect când Îl vãd pe Dumnezeu în naturã.  Toti cei care Îl iubesc pe Dumnezeu trebuie sã facã tot ce pot ca Sabatul sã fie o plãcere, sfânt si onorat. Ei nu pot face acest lucru prin cãutarea propriei lor plãceri în pãcat si distractii interzise. Dar pot sã facã mult spre a înãlta Sabatul în familiile lor, fãcând din el cea mai interesantã zi din sãptãmânã. Trebuie sã consacrãm mai mult timp spre a-i face pe copiii nostri sã înteleagã importanta acestei zile. O schimbare va avea o influentã fericitã asupra lor. Putem sã ne plimbãm cu ei  în aer liber, sã stãm cu ei în crânguri si în strãlucitoarea luminã a soarelui si sã dãm mintii lor, în continuã agitatie, ceva ca hranã, conversând cu ei despre lucrãrile lui Dumnezeu, inspirându-le iubire si respect si atrãgându-le atentia asupra frumoaselor lucruri din naturã.  Sabatul trebuie fãcut atât de interesant în familiile noastre, încât revenirea lui sãptãmânalã sã fie salutatã cu bucurie. În nici un fel, pãrintii nu pot înãlta si cinsti mai bine Sabatul decât aflând mijloace prin care sã împãrtãseascã învãtãtura adevãratã familiilor lor si sã-i intereseze în lucruri spirituale, dându-le o privire corectã despre caracterul lui Dumnezeu si despre ce cere El de la noi pentru desãvârsirea caracterului crestin si obtinerea vietii vesnice.  Pãrinti, faceti ca Sabatul sã fie o delectare, pentru ca astfel copiii vostri sã poatã privi spre el si sã-i poatã spune bun venit în inimile lor.

SUS

« Back =  Inapoi

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA