Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
Marturia 19
CĂTRE SOTIA UNUI PASTOR
Iubită soră I: Ieri, am avut ceva timp pentru meditatie, si acum am câteva gânduri pe care doresc să ti le prezint. N-am putut să răspund de îndată la problema cu privire la datoria ta de a călători împreună cu sotul tău. N-am aflat încă rezultatul însotirii lui de către tine; de aceea n-am putut să vorbesc asa de clar cum as fi făcut-o, dacă as fi cunoscut influenta pe care ai exercitat-o tu. Eu nu pot da sfat în întuneric. Trebuie să stiu că sfatul meu este corect la lumină. Se profită mult de cuvintele mele, de aceea eu trebuie să actionez cu mare atentie. După ce am meditat atentă, căutând să-mi aduc aminte lucrurile care mi-au fost arătate în legătură cu cazul tău, sunt pregătită să-ti scriu. Din scrisorile pe care mi le-ai scris în legătură cu fratele I, mă tem că ai prejudecăti si ceva gelozie. Sper să fie asa, desi asa arată lucrurile. Tu si sotul tău sunteti foarte sensibili si gelosi din fire, si de aceea trebuie să vă păziti în această privintă. Noi presimtim că fratele I. nu vede lucrurile în mod clar. Credem că sotia lui este departe de a fi corectă si are o mare influentă asupra lui; totusi, sperăm că, dacă fată de el totul actionează cu întelepciune, el se va desprinde din cursa lui Satana si va vedea clar toate lucrurile. Iubită soră, suntem hotărâti să fim nepărtinitori, iar faptele si cuvintele noastre să nu fie cu nici un chip influentate de zvonuri. Noi n-avem favoriti. Fie ca Domnul să ne dea întelepciune cerească, ca să putem trata problema corect si fără părtinire, si astfel să avem gândul Duhului Său. Nu dorim ca lucrările noastre să fie făcute din egoism. Nu dorim impresii personale. Dacă credem că nu suntem apreciati în mod special, sau dacă vedem ori ne imaginăm că vedem lipsă de atentie pozitivă, dorim spiritul iertător al Stăpânului nostru. Oamenii care au mărturisit a fi urmasii Lui nu L-au primit, pentru că fata Lui era îndreptată hotărât spre Ierusalim, si El n-a dat o indicatie specială că avea să rămână cu ei. Ei n-au deschis usa pentru Oaspetele ceresc, si n-au stăruit de El să rămână la ei, desi au văzut că era obosit datorită călătoriei si că noaptea se apropia. Ei n-au dat nici un semn că Îl doreau într-adevăr pe Isus. Ucenicii stiau că Isus avea de gând să rămână acolo, în acea noapte, si au simtit atât de tăioasă lipsa de consideratie dată Domnului lor, încât s-au supărat si L-au rugat pe Isus să le arate o indignare cum li se cuvenea si să ceară foc din cer care să-i mistuie pe cei care si-au bătut joc de El în felul acesta. Dar El a mustrat indignarea si zelul lor pentru onoarea Lui si le-a spus că n-a venit să judece, ci să arate îndurare. Această lectie a Mântuitorului nostru este pentru tine si pentru mine. În inima noastră, nu trebuie să fie nici un resentiment. Când suntem insultati, nu trebuie să răspundem cu insultă. O, gelozie si bănuială rea, cât rău ai făcut! Cum ai schimbat prietenia si iubirea în amărăciune si ură! Trebuie să fim mai putin mândri, mai putin sensibili, să avem mai putină iubire de sine, si să fim morti fată de egoism. Interesul nostru trebuie să fie cufundat în Hristos si atunci putem spune: "Trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieste în mine." (Galateni 2,20). Hristos ne-a spus cum să facem ca totul să fie usor si fericit în trecerea prin viată: "Veniti la Mine, toti cei truditi si împovărati, si Eu vă voi da odihnă. Luati jugul meu asupra voastră, si învătati de la Mine, căci eu sunt blând si smerit cu inima; si veti găsi odihnă pentru sufletele voastre." (Matei 11,28.29). Dificultatea cea mai mare este că există atât de putină blândete si smerenie, încât jugul roade si sarcina e grea. Când posedăm adevărata blândete si smerenie suntem atât de pierduti în Hristos, încât neglijarea sau desconsiderările nu le punem la inimă; suntem surzi fată de mustrare si orbi fată de dispret si insultă. Soră I., în timp ce particularitătile cazului tău apar clar în fata mea, văd o obiectiune serioasă în legătură cu călătoria ta. Tu astepti simpatie din partea altora, dar nu arăti simpatie în schimb. Tu pui toată greutatea acolo unde te afli, si prea adesea esti servită când cei care îsi poartă propria povară, si pe a ta de asemenea, nu sunt mai în stare decât tine să facă acest lucru. Tu esti prea neajutorată pentru propriul tău bine, si influenta ta nu este aceea care ar trebui să fie, ca sotie de pastor. Ai nevoie de mai multă muncă fizică decât aceea pe care o faci; si din ce mi s-a arătat, cred că ar trebui să te angajezi cu mai multă bucurie pe linia sarcinei tale în lucrarea de educare a fiicei tale si aceea de încurajare a plăcerii pentru îndatoririle căminului. Tu n-ai primit, în adolescentă, educatia pe care ar fi trebuit să o primesti în această directie, si aceasta a făcut ca viata ta să fie mai nefericită decât ar fi fost altfel. Tie nu-ti place munca fizică; si când te găsesti în călătorie, ocupi locul principal si nu ajuti cu ceea ce poti spre a usura poverile pe care le produci. Tu nu întelegi că, adesea, chiar cei care-ti stau la dispozitie nu sunt mai în măsură decât tine să îndeplinească o sarcina în plus. Te sprijini pe altii si lasi toată greutatea ta asupra lor. Eu n-am nici o dovadă că Dumnezeu te-a chemat să faci o lucrare specială, călătorind. Trebuie să obtii o educatie pe care acum nu o posezi. Cine poate să instruiască copilul atât de bine ca mama? Cine poate să afle atât de bine defectele organismului ei si ale copilului ca mama, în timp ce îsi îndeplineste îndatoririle care i-au fost atribuite de către cer? Faptul că tie nu-ti place această lucrare nu este o dovadă că aceasta nu este lucrarea pe care Domnul ti-a repartizat-o. Tu n-ai puterea fizică sau mintală să faci din călătorie un scop al tău. Doresti să fii servită, în loc să-i servesti tu pe altii. Tu nu esti destul de săritoare spre a compensa sarcina pe care o ai fată de sotul tău si fată de cei din jurul tău. Cei care nu-si pot dirija cu întelepciune propriul lor copil sau copii, nu sunt calificati să activeze cu întelepciune în problemele bisericii sau să aibă de-a face cu minti rezistente, expuse ispitirilor speciale ale lui Satana. Dacă pot să-si îndeplinească cu bucurie si tragere de inimă partea care li se cere ca părinti, atunci pot să înteleagă mai bine cum să poarte sarcinile în biserică. Iubită soră, te sfătuiesc să devii o sotie devotată sotului tău si să faci pentru el un cămin plăcut. Bizuie-te pe propriile tale resurse si înclină-te spre el cu mai putină greutate. Ridică-te să faci chiar lucrarea pe care doreste Domnul să o faci. Tu esti nerăbdătoare să faci vreo lucrare mare, să îndeplinesti o misiune mare, si neglijezi îndatoririle cele mai mici chiar din calea ta, care sunt tot atât de necesare ca si cele mari. Tu treci peste acestea si aspiri la o lucrare mai mare. Lasă ca ambitia ta să fie trezită, ca să fii de folos, ca să fii o muncitoare în lume, în loc să fii o spectatoare. Iubita mea soră, eu vorbesc deschis; pentru că nu îndrăznesc să vorbesc altfel. Insist pe lângă tine să iei asupra ta poverile vietii, în loc să le eviti. Ajută-l pe sotul tău si te vei ajuta pe tine însăti. Ideile pe care le aveti amândoi despre demnitatea care trebuie păstrată de pastor, nu sunt în concordantă cu exemplul Domnului nostru. Slujitorul lui Hristos trebuie să posede sobrietate, blândete, iubire, îndelungă răbdare, milă si amabilitate. El trebuie să fie prudent, cu cugetare si conversatie aleasă, si comportament nevinovat. Aceasta este demnitatea Evangheliei. Dar dacă un pastor vine într-o familie unde poate să se servească singur, el trebuie să facă acest lucru cu orice pret; si prin exemplul lui, trebuie să încurajeze hărnicia, angajându-se în muncă fizică, dacă nu are o multime de alte îndatoriri si poveri. El nu-si va pierde din demnitatea lui si va stabili raporturi mai bune de viată si sănătate, angajându-se în muncă folositoare. Circulatia sângelui va fi egalizată mai bine. Munca fizică, o alternativă la cea mintală, va atrage sângele la creier. Este important pentru sotul tău să facă mai multă muncă fizică pentru a usura creierul. Prin exercitiu fizic, va fi promovată si digestia. Dacă ar putea să-si petreacă o parte din timp, făcând în fiecare zi exercitiu fizic, desigur când nu este retinut de un efort prelungit în timpul adunărilor, ar fi pentru el un avantaj si nu i-ar scădea din demnitatea lui de pastor. Exemplul ar fi în concordantă cu acela al divinului nostru Stăpân. Noi vă iubim si vă dorim să aveti succes în eforturile voastre, prin care vă străduiti pentru o viată mai bună. Vaporul "Keokuk", râul Mississippi, 30 sept. 1869
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA