« Back =  Inapoi Intercer AZS-Romania UNIUNEA ROMANA

1

MARTURII VOLUMUL II

ELLEN G. WHITE

 

Vol I    Vol II    Vol III    Vol IV    Vol V    Vol VI    Vol VII    Vol VIII    Vol IX

 

    Marturia 17

ZEL CRESTIN

 

 

            Există un zel gălăgios, fără tintă sau scop, care nu este în conformitate cu cunostinta, care este orb în actiunile lui si nimicitor în rezultatele lui. Acesta nu este zelul crestin. Zelul crestin este stăpânit de principiu si nu este spasmodic. El este serios, profund, puternic, angajează sufletul întreg si ridică pentru a exercita sensibilitătile morale. Salvarea sufletelor si interesele Împărătiei lui Dumnezeu sunt probleme de cea mai mare importantă. Ce tintă există, care să reclame un zel mai mare decât salvarea de suflete si slava lui Dumnezeu? Există motive care nu pot fi usor trecute cu vederea. Ele sunt tot atât de importante ca vesnicia. Este în joc soarta vesnică. Bărbatii si femeile hotărăsc pentru fericire sau nenorocire. Zelul crestin nu se va epuiza în discutii, ci va simti si va actiona cu vigoare si eficientă. Totusi, zelul crestin nu va actiona de dragul de a fi văzut. Umilinta va caracteriza fiecare efort si va fi văzută în fiecare lucrare. Zelul crestin va duce la rugăciune serioasă si umilire, si la credinciosie în datoriile căminului. În cercul familiei se va vedea gentilete si iubire, facere de bine si împreună simtire, care întotdeauna sunt roadele zelului crestin.  Mi s-a arătat că trebuie să faceti o miscare de înaintare. Comoara ta din cer, soră E., nu este mare. Tu nu esti bogată fată de Dumnezeu. Fie ca Domnul să-ti deschidă ochii, ca să-ti vezi si inima, si să te facă să dai pe fată zelul crestin. O, cât de putini îsi dau seama de valoarea sufletelor! Cât de putini sunt dispusi să sacrifice spre a aduce suflete să-L cunoască pe Hristos! Există multă vorbărie, multă iubire declarată pentru sufletele care pier; dar vorbăria este material ieftin. Ceea ce se doreste este zel crestin serios - un zel care va fi manifestat prin a face ceva. Acum, toti trebuie să lucreze pentru ei însisi, si când Îl au pe Isus în inimile lor, Îl vor mărturisi si altora. Un suflet care Îl are pe Hristos nu mai poate fi oprit să-L mărturisească, precum nu pot fi oprite apele Niagarei să curgă în cascadă.  Mi-a fost arătat că fratele F. este îngropat în gunoiul lumii. El nu-si poate permite să-si ia timp să-I slujească lui Dumnezeu nici măcar să studieze serios si să se roage, ca să stie ce ar vrea Domnul să facă. Talantul lui este îngropat în pământ. Grijile acestei vieti i-au înghitit interesul pentru lucrurile vesnice.  Împărătia lui Dumnezeu si îndreptătirea lui Hristos sunt secundare. Lui îi plac afacerile; dar am văzut că, dacă nu-si schimbă cursul vietii, Dumnezeu va fi împotriva lui. El poate să adune, dar Dumnezeu va împrăstia. Poate face bine. Dar multi sunt de părere că, dacă viata lor este o viată de muncă si afaceri, ei nu pot face nimic pentru câstigarea de suflete, nimic pentru înaintarea cauzei Răscumpărătorului lor. Ei zic că nu pot face lucruri pe jumătate, si de aceea îsi părăsesc îndatoririle si exercitiile religioase si se îngroapă în lume. Ei îsi fac mai întâi afacerile lor, si Îl uită pe Dumnezeu, iar El n-are plăcere de ei. Dacă sunt angajati în afaceri în care nu pot să înainteze în viata spirituală si sfintenie desăvârsită, în temere de Dumnezeu, ei ar trebui să schimbe afacerea cu una în care să poată avea cu ei pe Isus în fiecare ceas.  Frate F., tu nu-ti onorezi mărturisirea de credintă. Zelul tău este un zel lumesc, interesul tău este interes lumesc. Tu mori spiritual, nu întelegi starea ta periculoasă. Iubirea de lume îti înghite religia. Trebuie să te trezesti; trebuie să-L cauti pe Dumnezeu si să te pocăiesti de abaterile tale. Căieste-te si întoarce-te la Domnul. Îndatoririle tale religioase au devenit o simplă formă. Tu nu te bucuri de religie, pentru că această bucurie depinde de ascultare de bunăvoie. Cel binevoitor si ascultător va mânca din bunurile tării. Tu nu ai o dovadă clară că vei locui cu Dumnezeu în Împărătia Sa. Din când în când, te angajezi în îndeplinirea aparentă a îndatoririlor religioase, dar inima ta nu-i în lucrare. Ocazional, îti mai scapă câte o avertizare pentru păcătosi, sau un cuvânt în favoarea adevărului; dar aceasta este o slujire fără tragere de inimă, ca si cum ar fi făcută pentru un vătaf, în loc să fie o slujire de afectiune filială, voioasă. Dacă inima ta va arde de zel crestin, sarcina cea mai grea va fi plăcută si usoară.  Motivul pentru care viata crestină este atât  de grea pentru multi este că au o inimă împărtită. Ei sunt îndoielnici, ceea ce îi face să fie nehotărâti în toate umblările lor. Dacă ar fi bogat îmbibate cu zel crestin, care este totdeauna rezultatul consacrării fată de Dumnezeu, în locul jalnicului strigăt "Sunt pierdut! Sunt pierdut!" (Is. 24,16), vorbirea inimii ar fi: "Iată, ce lucruri mari a făcut Domnul pentru mine." Chiar dacă esti mântuit, ceea ce este foarte îndoielnic, pe calea pe care o urmezi acum, cât de limitat va fi binele pe care l-ai îndeplinit! Nici un suflet nu va fi mântuit cu ajutorul tău. Îti va spune Stăpânul: "Bine, rob bun si credincios?" Ce ai făcut tu cu credinciosie? Lucrarea grea în afaceri si îngrijire de viata acesta. Vor aduce acestea de pe buzele lui Hristos cuvinte amabile: "Bine rob bun si credincios?"  Frate al meu, Isus te iubeste si te invită să te schimbi de îndată;  să-ti iei privirea de la pământ si s-o îndrepti asupra tintei, pentru premiul înaltei tale chemări, care este în Isus Hristos. Încetează cu comportarea usuratică si cu nimicurile. Fie ca impresionanta greutate a timpului în care trăim să fie suportată de tine până se încheie războiul. Du-te la lucru; dacă esti consacrat fată de Dumnezeu, influenta ta îti va spune.  Cei mai multi din familia fratelui G. sunt pe o cale descendentă. H. trăieste o viată fără tintă. Ea este plină de nesăbuintă, vanitate si mândrie.  Influenta ei nu tinde spre înnobilare, nu duce la bunătate si sfintire. Ei nu-i place restrictia impusă de religie; de aceea nu vrea să-si supună inima sacrei ei stăpâniri. Ea iubeste eul, iubeste plăcerea, si este în căutarea propriei ei bucurii. Rezultatul va fi trist, trist cu adevărat, dacă nu se întoarce si nu caută adevărata evlavie. Ea ar putea exercita o influentă linistitoare, înnobilatoare si înăltătoare asupra fratilor ei. Dumnezeu îi iubeste pe acesti copiii, dar ei nu sunt crestini. Dacă ar încerca să trăiască o viată crestină umilă, ei ar putea deveni copiii ai luminii si lucrători pentru Dumnezeu; ar putea fi misionari în familiile lor si între asociatii lor.      

 

 

Librarie On Line

inceput SUS inceput

« Back =  Inapoi

 

Intercer   AZS-Romania   UNIUNEA ROMANA