| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
Marturia 17
SENTIMENTALISM SI PETITORIE
Iubită soră K: În vedenia care mi-a fost dată în iunie trecut, mi s-a arătat că tu ai o fermitate a caracterului, o strictă determinare a scopurilor, care aduce oarecum o îndărătnicie. Tu nu esti dispusă să fii condusă, totusi esti nerăbdătoare să cunosti si să faci voia lui Dumnezeu. Ai fost înselată în sinea ta; nu ti-ai cunoscut inima. Ai crezut că vointa ta era supusă fată de vointa lui Dumnezeu, dar în această privintă n-ai judecat corect. Ai avut de-a face cu necazuri si ai îngăduit ca mintea ta să stăruie asupra sperantelor dezamăgite. Cu câtiva ani în urmă, viata ta a luat o întorsătură deosebită. Se părea că te stăpâneste un spirit de neliniste. Nu erai fericită, desi nu exista nimic în jurul tău care să fi aruncat o umbră atât de întunecoasă. Tu nu ti-ai educat mintea să stăruie asupra subiectelor vesele. Tu esti capabilă să exerciti o influentă puternică în favoarea adevărului, numai dacă ti-ai educa mintea să meargă în directia cea bună. Toate cuvintele si faptele tale trebuie să fie în asa fel, încât să-L onoreze pe Răscumpărătorul tău, să slăvească iubirea Lui si să înalte farmecul Său. Tu ai căzut într-o regretabilă greseală, care este atât de generală în acest veac degenerat, mai ales la femei. Tie îti place prea mult sexul opus. Iubesti societatea lor, atentia ta fată de ei este măgulitoare, si încurajezi sau îngădui o familiaritate care nu este întotdeauna în acord cu îndemnul apostolului: "Feriti-vă de orice se pare rău" (1 Tes. 5,22). Nu te cunosti cu adevărat. Umbli în întuneric. Tu ai ceva de-a face cu petitoria. Aceasta este treaba cea mai nesigură, pentru că nu cunosti inima si poti face o lucrare foarte rea, ajutându-l prin aceasta pe marele răzvrătit în lucrarea lui de petitorie. El este foarte angajat si ocupat ca cei care sunt cu totul nepotriviti unul cu altul, ca să-si unească interesele. El jubilează în această lucrare, pentru că prin ea poate produce mai multă mizerie si nenorocire, fără sperantă de mai bine, familiei umane decât exercitarea iscusintei lui în oricare altă directie. Ai scris scrisori, care te-au costat mult. Scrisorile acestea stăruiau oarecum asupra subiectelor credintei si sperantei noastre; dar amestecate cu acestea erau si întrebări discrete si presupuneri cu privire la unul sau altul dacă are de gând să se căsătorească si sugestii referitoare la căsătorie. Ti se pare că cunosti destul de mult despre viitoarele căsătorii, si scrii si discuti despre aceste lucruri. Aceasta produce numai sărăcie pentru sufletul tău. "Căci din prisosul inimii vorbeste gura" (Mat. 12,34). Tu ti-ai făcut o mare nedreptate, îngăduind ca mintea si conversatia ta să stăruie asupra iubirii si căsătoriei. N-ai fost fericită, pentru că esti în căutarea fericirii. Aceasta nu este o ocupatie profitabilă. Când cauti în mod serios să-ti faci datoria si te ridici să slujesti altora, atunci vei găsi odihnă pentru spiritul tău. Mintea stăruie asupra ta însăti. Este necesar ca ea să fie abătută de la tine. Încercând să usurezi grijile altora si făcându-i fericiti pe ei, vei găsi fericire si voiosie în Duhul. Tu ai o imaginatie bolnavă. Te-ai crezut bolnavă, dar această boală a fost mai mult imaginară decât reală. N-ai fost corectă cu tine însăti. Ai conversat cu tineri si ti-ai permis în prezenta lor o libertate permisă numai în prezenta unui frate. Mi-a fost arătat că influenta ta la ... n-a fost ceea ce putea să fie. Ai îngăduit ca cugetul tău să coboare la un nivel josnic. Tu puteai să stai la taifas, să râzi si să ai discutii ieftine, nevrednice pentru o crestină. Comportarea ta n-a fost cum ar fi trebuit să fie. Ai apărut ca o persoană fără sira spinării. Tu te-ai sprijinit pe jumătate de altii, ceea ce este o pozitie gresită pentru o doamnă în prezenta altora. Numai dacă ai fi cugetat în felul acesta, puteai să umbli si să stai tot atât de dreaptă ca multi altii. Starea mintii tale te duce spre indolentă si spre o teamă de exercitiu, când acest exercitiu avea să se dovedească unul dintre cele mai minunate mijloace ale însănătosirii tale. Tu nu te vei însănătosi niciodată, dacă nu vei înlătura această stare apatică, visătoare a mintii si nu vei lucra cât mai este ziuă. Lucrează si, de asemenea, imaginează-ti si plănuieste. Îndepărtează-ti mintea de la proiectele romantice. Tu amesteci cu religia ta un sentimentalism romantic, bolnav de dragoste, care nu înaltă, ci numai înjoseste. Nu esti singura care esti afectată; prin exemplul si influenta ta sunt păgubiti si altii.
Din fire, esti devotională. Dacă ti-ai educa mintea să stăruie asupra subiectelor înăltătoare, care n-au nimic de-a face cu tine, ci sunt de natură cerească, ai putea să mai fii de folos. Dar mare parte din viata ta a fost irosită, visând să faci o mare lucrare în viitor, în timp ce sarcina prezentă, asa mică cum ti-ar putea părea tie, a fost neglijată. Ai fost necredincioasă. Domnul nu-ti va încredinta o lucrare mai mare până ce lucrarea care se află acum în fata ta nu va fi văzută si adusă la îndeplinire cu bucurie. Dacă inima nu este pusă la lucru, orice lucrare va merge greu. Domnul ne pune la încercare capacitatea, dându-ne mai întâi mici îndatoriri de adus la îndeplinire. Dacă ne îndepărtăm de acestea cu nemultumire si murmurare, nu ne va mai fi nimic încredintat până ce nu ne vom îndeplini cu bucurie si bine acele mici îndatoriri; apoi ne vor fi încredintate răspunderi mai mari. si-au fost încredintate talente nu pentru a fi risipite, ci pentru a fi puse la schimbător, pentru ca la venirea Sa, Domnul să poată primi ceea ce este al Lui, cu dobândă. Dumnezeu n-a împărtit aceste talente de-a valma, fără a tine seamă de nimic. El a repartizat aceste răspunderi în conformitate cu aptitudinea cunoscută a slujitorilor Lui. "Arată fiecăruia care este datoria lui" (Marcu 13,34). El dă fără părtinire si asteaptă o returnare corespunzătoare. Dacă toti îsi îndeplinesc sarcina, potrivit cu măsura răspunderii lor, cantitatea încredintată lor, fie mare sau mică, va fi dublată. Fidelitatea le este testată, pusă la încercare, iar credinciosia este dovada pozitivă a isprăvniciei lor întelepte, si a vredniciei lor de a li se încredinta adevăratele bogătii, chiar si darul vietii vesnice. La conferinta de la New York, din octombrie 1868, mi-au fost arătati multi care puteau face binele, dar care acum nu fac nimic. Mi-a fost prezentată o clasă care era constientă de faptul că membrii ei posedau impulsuri generoase, simtăminte devotionale si o plăcere de a face binele; totusi, în acelasi timp, ei nu făceau nimic. Ei aveau un simtământ de automultumire, măgulindu-se că, dacă ar avea o ocazie sau ar fi într-o situatie mai favorabilă, ar putea si ar fi gata să facă o lucrare mare si bună; dar ei asteaptă ocazia. Dispretuiesc judecata strâmbă a sărmanului zgârcit, care dă cu greu mica bucătică celor nevoiasi. Ei văd că el trăieste pentru eu, că nu există în el pornirea să facă bine altora, să-i binecuvânteze cu talentele, influenta si mijloacele care i-au fost încredintate spre folosire, si nu să abuzeze de ele, nici să le lase să ruginească sau să le îngroape în pământ. Cei care se predau în fata zgârceniei si a egoismului lor au de dat socoteală pentru faptele lor zgârcite si sunt răspunzători pentru talentele de care abuzează. Dar si mai răspunzători sunt cei care, desi au impulsuri generoase si sunt ageri, ca să discearnă lucrurile spirituale, rămân inactivi, asteptând o ocazie care presupun că n-a venit, punând în contrast dispozitia lor de a fi gata să facă binele cu lipsa de bunăvointă a celui zgârcit, si care chibzuiesc că situatia lor este mai favorabilă decât aceea a vecinilor lor, mici la suflet. Unii ca acestia se înseală. A avea calităti care nu sunt folosite nu face decât să le mărească responsabilitatea; si, dacă ei păstrează nefolosite talentele date de Domnul, sau le acumulează, situatia lor nu este mai bună decât aceea a vecinilor, pentru care sufletele lor simt un astfel de dispret. Lor li se va spune: Voi ati cunoscut voia Domnului si, totusi, n-ati făcut-o. Dacă v-ati fi educat mintea să stăruie asupra subiectelor înăltătoare, meditând asupra lucrurilor ceresti, ati fi putut face mai mult bine. Ati fi putut avea o influentă asupra mintii altora, ca să-si schimbe gândurile egoiste si dispozitiile iubirii de lume, îndreptându-se pe calea spiritualitătii. Dacă afectiunile si cugetele voastre ar fi fost aduse în supunere fată de vointa lui Hristos, ati fi fost capabili să faceti binele. Imaginatia voastră este bolnavă, pentru că i-ati îngăduit să apuce pe o cale interzisă, să devină visătoare. Visarea cu ochii deschisi si clădirea de castele romantice v-au făcut incapabili pentru a fi folositi. Voi ati trăit într-o lume imaginară, ati fost si sunteti martiri imaginari si crestini imaginari. Mare parte din acest sentimentalism banal este amestecat cu experienta religioasă a tinerilor din această generatie a lumii. Sora mea, Dumnezeu cere să te schimbi. Înnobilează-ti simtămintele, te implor. Consacră-ti puterile mintale si fizice slujirii Răscumpărătorului tău. Sfinteste-ti gândurile si simtămintele, pentru ca toate lucrările tale să poată fi făcute în Dumnezeu.
Tu ai avut o deceptie. Dumnezeu doreste să-ti cercetezi îndeaproape fiecare cuget si tintă a inimii tale. Ocupă-te sincer de propriul tău suflet. Dacă simtămintele tale ar fi fost concentrate asupra lui Dumnezeu, asa cum cere El, n-ai fi trecut prin încercările prin care ai trecut. La tine, există o neliniste sufletească ce nu va fi potolită până ce nu îti schimbi cugetul, până ce nu încetează visarea cu ochii deschisi si construirea de castele si până nu faci lucrarea timpului de fată. Când scrii scrisori, lasă-te de petitorie si apreciere cu privire la căsătoriile prietenelor tale. Legătura căsătoriei este sfântă, dar în această generatie degenerată, ea acoperă răutatea de toate felurile. Se abuzase de ea si devenise o crimă, care acum constituie unul dintre semnele zilelor din urmă, chiar ca legături de căsătorie, încheiate la fel înainte de potop . Satana este foarte ocupat să-i grăbească pe tinerii fără experientă să intre în legătura căsătoriei. Dar cu cât ne lăudăm mai putin cu căsătoriile care au loc acum, cu atât mai bine. Când natura sacră si cerintele căsătoriei sunt întelese, ea va fi aprobată chiar acum de cer si rezultatul va fi fericire pentru ambele părti, iar Dumnezeu va fi proslăvit. Fie ca Domnul să te facă în stare să faci lucrarea pe care o ai de făcut. Am de gând să scriu despre această lucrare rea si înselătoare, care este adusă la îndeplinire sub masca religiei. Pofta cărnii stăpâneste asupa bărbatilor si a femeilor. Mintea este stricată prin pervertirea gândurilor si a simtămintelor si, totusi, puterea înselătoare a lui Satana a orbit atât de mult ochii, încât bietele suflete înselate se măgulesc că sunt spirituale, deosebit de consacrate. Când experienta lor religioasă este compusă din sentimentalism bolnav după dragoste, mai mult decât din curătie, evlavie adevărată si smerenie de suflet, mintea nu este îndepărtată de eu, nu este exersată si înăltată prin binecuvântarea altora, prin facerea de fapte bune. "Religiunea curată si neîntinată, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe văduve si pe orfani în necazurile lor si să ne păzim neîntinati de lume" (Iacov 1,27). Adevărata religie înnobilează mintea, purifică gustul, sfinteste judecata si-l face pe posesor părtas al curătiei si influentelor ceresti; ea aduce îngerii aproape si-l desparte din ce în ce mai mult pe credincios de spiritul si influenta lumii. Battle Creek, Michigan.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
