| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
Marturia 17
O SCRISOARE DE ZIUA NASTERII
Iubitul meu frate: Scriu aceasta pentru a nouăsprezecea aniversare a ta. A fost o plăcere să te avem în mijlocul nostru cu câteva săptămâni în urmă. Tu esti pe punctul de a ne părăsi, totusi, rugăciunile noastre te vor urma. Astăzi se încheie un alt an din viata ta. Cum poti privi înapoi spre el? Ai făcut progrese în viata spirituală? Ai crescut în spiritualitate? Ai răstignit eul împreună cu patimile si poftele lui? Ai un interes crescând în studierea Cuvântului lui Dumnezeu? Ai câstigat biruinte decisive asupra simtămintelor si capriciilor tale? O, care este raportul vietii tale pentru anul care acum a trecut în vesnicie si care nu se va mai întoarce niciodată? La intrarea în noul an, fă ca aceasta să fie o serioasă hotărâre de a merge pe calea ta înainte si în sus. Fă ca viata să-ti fie mai înăltată si mai înflăcărată decât a fost până acum. Fă ca tinta ta să nu fie căutarea după interesul si plăcerea ta, ci înaintarea cauzei Răscumpărătorului tău. Să nu rămâi mereu într-o pozitie în care să ai nevoie de ajutor, si în care altii trebuie să te păzească si să te metină pe calea cea strâmtă. Tu poti fi tare spre a exercita o influentă sfintitoare asupra altora. Poti fi acolo unde sufletul tău va fi trezit să facă bine altora, să-i mângâie pe cei întristati, să-i întărească pe cei slabi si să depună mărturie pentru Hristos oriunde se oferă ocazia. Urmăreste să-L slăvesti pe Dumnezeu în toate, întotdeauna si oriunde. Poartă religia ta în orice. Fii constiincios în tot ce întreprinzi. Tu n-ai experimentat puterea salvatoare a lui Dumnezeu, precum este privilegiul tău, pentru că n-ai făcut ca marea tintă a vietii tale să fie slăvirea lui Hristos. Caută ca fiecare plan pe care-l făuresti, fiecare lucrare în care te angajezi si fiecare plăcere de care te bucuri, să fie spre slava lui Dumnezeu. Caută ca vorbirea inimii tale să fie aceasta: Eu sunt al Tău. O, Dumnezeule, fă să trăiesc, să lucrez si să sufăr pentru Tine. Multi mărturisesc a fi de partea Domnului, dar nu sunt; toată greutatea actiunilor lor se află de partea lui Satana. Prin ce mijloace trebuie să determinăm de a cui parte suntem? Cine are inima? Cu cine sunt cugetele noastre? Despre cine ne place să conversăm? Cine are cele mai calde afectiuni si cele mai bune energii ale noastre? Dacă suntem de partea Domnului, gândurile noastre sunt la El, si cele mai plăcute cugetări sunt în legătură cu El. Noi n-avem prietenie cu lumea, noi I-am consacrat Lui tot ce avem si ce suntem. Dorim mult să purtăm chipul Lui, să respirăm Duhul Lui, să facem voia Lui, si să-I plăcem Lui în toate lucrurile. Trebuie să mergi atât de hotărât pe cale, încât nimeni să nu fie nevoit să se însele asupra ta. Nu poti exercita o influentă asupra lumii, fără hotărâre. Hotărârile tale pot fi bune si sincere, dar ele se vor dovedi un esec dacă nu-L iei pe Dumnezeu ca tărie a ta si nu înaintezi spre un scop bine determinat. Tu trebuie să te predai cu totul cauzei si lucrării lui Dumnezeu. Trebuie să fii serios spre a obtine o experientă în viata crestină. Să-L exemplifici pe Hristos în viata ta. Tu nu Îi poti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona. Esti întru- totul de partea Domnului sau de partea vrăjmasului. "Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, si cine nu strânge cu Mine, risipeste" (Mat. 12,30). Unele persoane fac din viata lor un esec, pentru că totdeauna sovăiesc si nu iau o hotărâre. Adesea ele sunt vinovate si vin până aproape de punctul de a-I preda totul lui Dumnezeu; dar temându-se să satisfacă hotărârea, cad din nou. În timp ce se află în această stare, constiinta se împietreste si devine din ce în ce mai putin sensibilă fată de impresiile Duhului lui Dumnezeu. Duhul i-a avertizat, i-a convins de vinovătie si n-a fost luat în seamă, până când a plecat întristat. Cu Dumnezeu nu-i de glumit. El arată lămurit datoria, si, dacă se neglijează a urma lumina, ea devine întuneric. Dumnezeu te invită să devii lucrător împreună cu El în via Sa. Începe chiar acolo unde te afli. Vino la cruce si acolo renuntă la eu, la lume si la orice idol. Ia-L pe Isus întru-totul în inima ta. Tu te afli într-un loc greu de mentinut consacrarea si de exercitat o influentă care să-i conducă pe altii de la păcat, plăcere si nebunie pe calea cea strâmtă, pe care să umble cei răscumpărati de Domnul. Predă-te pe deplin lui Dumnezeu; părăseste fără rezerve totul si caută acea pace care întrece orice pricepere. Tu nu te poti hrăni de la Hristos dacă tu nu esti în El. Si, dacă nu esti în El, esti o ramură vestejită. Nu-ti simti lipsa de curătie si sfintire adevărată. Trebuie să simti o dorintă serioasă după Duhul Sfânt si să te rogi serios spre a-L obtine. Nu te poti astepta la binecuvântarea lui Dumnezeu, fără a o căuta. Dacă folosesti mijloacele la îndemâna ta, vei experimenta o crestere în har si te vei ridica la o viată mai înaltă. Pentru tine nu este firesc să iubesti lucrurile spirituale; dar poti dobândi acea iubire prin exercitarea mintii, a puterilor fiintei tale în acea directie. Puterea de a face este ceea ce ai nevoie. Adevărata educatie este puterea de folosire a capacitătilor noastre în asa fel, încât să obtinem rezultate folositoare. Cum se face că religia ocupă atât de putin atentia noastră, în timp ce lumea are putere asupra creierului, oaselor si a muschilor? Aceasta se datorează faptului că toată forta fiintei noastre este aplecată în acea directie. Noi ne-am format să ne angajăm cu seriozitate si tărie în treburile lumesti, până când este usor ca mintea să ia acea întorsătură. Din cauza aceasta crestinii găsesc că viata religioasă este atât de grea, iar viata lumească, atât de usoară. Capacitătile au fost formate să-si exercite forta în acea directie. În viata religioasă, există un simtământ fată de adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu, dar nu există o ilustrare practică a lor în viată. Cultivarea cugetelor religioase si a simtămintelor devotionale alcătuiesc o parte a educatiei. Acestea ar trebui să influenteze si să stăpânească întreaga fiintă. Obiceiul de a face bine lipseste. Există actiuni de elan, sub influente favorabile, dar a cugeta în mod natural si bucuros asupra lucrurilor divine nu este principiul conducător al mintii. Vom creste spiritual, dacă mintea va fi continuu ocupată cu lucrurile spirituale. Dar numai a te ruga pentru aceasta, si cu privire la aceasta, nu va satisface nevoile celui în cauză. Tu trebuie să-ti obisnuiesti mintea să se concentreze asupra lucrurilor spirituale. Exercitiul va aduce putere. Multi dintre cei care mărturisesc a fi crestini au sanse să piardă ambele lumi. A fi jumătate crestin si jumătate lumesc înseamnă unu la sută crestin si restul lumesc. Ceea ce cere Dumnezeu este vietuire spirituală, totusi sunt mii care strigă: "Eu stiu care este problema, eu n-am putere spirituală, nu mă bucur de Duhul lui Dumnezeu". Totusi, aceiasi oameni vor deveni activi si vorbăreti, si chiar elocventi, când discută despre probleme lumesti. Ascultati la unii ca acestia din adunare. Cam vreo duzină de cuvinte sunt spuse cu un glas de-abia auzibil. Acestia sunt bărbati si femei care apartin lumii. Ei au cultivat înclinatii lumesti până când aptitudinile lor au ajuns puternice în această directie. Totusi, ei sunt tot asa de slabi cu privire la lucrurile spirituale, ca si copilasii, când ar trebui să fie puternici si inteligenti. Lor nu le place să stăruie asupra tainei evlaviei. Nu cunosc limba cerului si nu-si educă mintea în asa fel, încât să fie pregătiti să cânte cântările cerului sau să se delecteze în exercitii spirituale, care, acolo, vor atrage atentia tuturor. Pretinsii crestini, crestinii lumesti nu sunt familiarizati cu lucrurile ceresti. Ei nu vor fi niciodată adusi la portile Noului Ierusalim spre a se angaja în exercitii care până acum nu i-au interesat în mod special. Ei nu si-au format mintea să se delecteze în consacrare si meditatie asupra lucrurilor lui Dumnezeu si a cerului. Atunci, cum se pot ei angaja în slujirea cerului? Cum să se delecteze cu cerul spiritual, curat si sfânt, când aceasta n-a fost plăcerea lor pe pământ? Chiar si atmosfera va fi curătită acolo. Dar ei toti nu sunt obisnuiti cu ea. Când erau în lume, urmărind vocatiile lor lumesti, ei stiau exact de ce să se tină si ce să facă. Clasa mai de jos a aptitudinilor fiind exersată constant, a crescut, în timp ce puterile mai înalte si nobile ale mintii, nefiind întărite prin folosire, sunt incapabile să trezească deodată exercitiile spirituale. Lucrurile spirituale nu sunt sesizate, pentru că sunt văzute cu ochii iubitori de lume, care nu pot evalua valoarea si slava celor divine mai presus de cele vremelnice. Mintea trebuie educată si disciplinată să iubească curătia. Iubirea trebuie să fie încurajată pentru lucruri spirituale da, trebuie să fie încurajată, dacă vrei să cresti în harul si cunostinta adevărului. Dorintele de bunătate si sfintire sunt în stare bună, în măsura în care sunt active, dar dacă se opresc aici, nu mai folosesc la nimic. Planurile bune sunt binevenite, dar se vor dovedi de nici un folos, dacă nu sunt hotărât aduse la îndeplinire. Multi vor fi pierduti, în timp ce speră si doresc să fie crestini, dar nu fac nici un efort serios, de aceea vor fi cântăriti în balantă si găsiti usori. Vointa trebuie exersată în directia cea bună. Eu vreau să fiu un crestin sincer. Vreau să cunosc lungimea si lătimea, înăltimea si adâncimea iubirii desăvârsite. Ascultă la cuvintele lui Isus: "Ferice de cei flămânzi si însetati după neprihănire, căci ei vor fi săturati" (Mat. 5,6). Hristos a făcut provizii bogate spre a satisface sufletul care flămânzeste si însetează după dreptate. Elementul curat al iubirii va dezvolta sufletul pentru realizări mai înalte, pentru cresterea cunostintei despre lucrurile divine, asa încât el nu va fi satisfăcut cu putină plinătate. Multi pretinsi crestini n-au simtământul puterii spirituale, pe care ar putea-o dobândi, dacă ar fi tot atâta de ambitiosi, zelosi si stăruitori să câstige cunostintă despre lucrurile divine, precum sunt spre a obtine lucrurile fără valoare si pieritoare ale acestei vieti. Multimile de oameni, care mărturisesc a fi crestini, se multumesc a fi pitici spirituali. Ei nu sunt dispusi să-si ia ca tintă mai întâi Împărătia lui Dumnezeu si dreptatea Sa. În consecintă, evlavia este o taină ascunsă pentru ei si nu o pot întelege. Ei nu-L cunosc pe Hristos prin cunoastere experimentală. Dacă acesti bărbati si femei, care sunt multumiti cu situatia lor pipernicită si schiloadă, cu privire la lucrurile divine, ar fi transportati deodată în ceruri si, pentru o clipă, ar fi martori la înalta si sfânta stare desăvârsită, care se află acolo - fiecare suflet umplut cu iubire, fiecare fată strălucind de bucurie, muzică încântătoare, în sunete melodioase, care se înaltă spre onoarea lui Dumnezeu si a Mielului, neîncetate fluvii de lumină, curgând asupra sfintilor, de la fata Celui care sade pe tron si de la Miel si ar fi lăsati să înteleagă că există bucurie mai înaltă si mai mare pentru a fi experimentată, pentru că, cu cât primesc mai mult din bucuria lui Dumnezeu, cu atât mai mult este sporită aptitudinea lor de a mări si mai mult bucuria vesnică, si astfel să primească provizii noi si mai mari de la izvoarele nesecate ale slavei si fericirii de nespus - ar putea astfel de persoane, întreb eu, să se amestece cu multimea cerească, să participe la cântările lor, să suporte slava cea curată, înăltătoare si transportatoare de bucurie, care emană de la Dumnezeu si de la Miel? O, nu! Timpul lor de probă a fost prelungit cu ani, ca ei să poată învăta limba cerului, să poată deveni "părtasi ai firii dumnezeiesti, după ce ati fugit de stricăciunea care este în lume prin pofte" (2 Petru 1,4). Dar ei au avut o preocupare egoistă, în care au angajat puterile mintii si energiile fiintei lor. Ei nu si-au putut îngădui să-I slujească lui Dumnezeu fără rezerve si să facă din aceasta o preocupare. Primul loc trebuia să-l ocupe întreprinderile lumesti si să consume cele mai bune puteri ale lor, iar lui Dumnezeu Îi era consacrat doar un gând în treacăt. Urmează, oare, ca acestia să mai fie schimbati după decizia finală: "Cine este sfânt, să se sfintească si mai departe, cine este întinat să se întineze si mai departe"? Un astfel de timp va veni.
Aceia care si-au antrenat mintea cu exercitii spirituale vor fi schimbati spre a nu fi coplesiti de slava transcendentală a cerului. Tu poti fi un bun cunoscător al artelor, poti face cunostintă cu stiintele, poti excela în muzică si arta caligrafiei, manierele tale pot să placă asociatilor tăi, dar ce au de-a face aceste lucruri cu pregătirea pentru cer? Ce fac ele ca să te pregătească să stai înaintea tribunalului lui Dumnezeu? Să nu fii înselat. Dumnezeu nu poate fi batjocorit. Nimic altceva decât sfintirea te va pregăti pentru cer. Numai evlavia experimentală, sinceră, este cea care îti poate da un caracter curat si înăltat si te poate face în stare să intri în prezenta lui Dumnezeu, care locuieste în lumina de neapropiat. Caracterul ceresc trebuie să fie obtinut pe pământ, sau nu mai poate fi obtinut deloc. Atunci începe de îndată. Nu te legăna în speranta că va veni un timp când vei putea face un efort serios, mai usor decât acum. Fiecare zi măreste distanta dintre tine si Dumnezeu. Pregăteste-te pentru vesnicie cu un astfel de zel, cum nu l-ai manifestat încă. Educă-ti mintea să-i placă Biblia, să-i placă adunarea de rugăciune, să-i placă ora de meditatie si, mai presus de toate, ora când sufletul comunică cu Dumnezeu. Caută să ai înclinatii ceresti, dacă doresti să te unesti cu corul ceresc în locasurile de sus. Pentru viata ta începe acum un an nou. În cartea îngerului raportor, este întoarsă o pagină nouă. Care va fi raportul înregistrat pe paginile ei? Să fie el pătat de neglijentă fată de Dumnezeu, de sarcini neîmplinite? Ferească Dumnezeu! Fă ca acolo să fie înregistrat un raport de care nu-ti va fi rusine să fie descoperit spre a fi văzut de oameni si de îngeri. Greenville, Michigan, 27 iulie 1868.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
