| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
MARTURIA 12
PĂZIREA CORESPUNZĂTOARE A SABATULUI
La 25 decembrie 1865, mi-a fost arătat că se dovedeste prea multă neglijentă în privinta păzirii Sabatului. Nu există acea dispozitie de a îndeplini datoriile lumesti în cadrul celor sase zile lucrătoare pe care Dumnezeu le-a dat omului si grija de a nu călca nici măcar o singură oră din timpul sfânt, pe care Dumnezeu L-a pus deoparte pentru El Însusi. Nu există nici o lucrare care să fie atât de importantă pentru om, încât să-l facă să calce porunca a patra a lui Iehova. Sunt cazuri în care Domnul Hristos a îngăduit să se facă ceva în Sabat, atunci când este vorba de salvarea vietii oamenilor si animalelor. Însă, dacă încălcăm litera poruncii a patra în folosul nostru, pentru un avantaj financiar, noi ajungem călcători ai Sabatului si suntem vinovati de călcarea tuturor poruncilor, căci, dacă gresim într-una singură, ne facem vinovati de toate. Dacă pentru bogătie călcăm porunca expresă a lui Iehova, cum dovedim noi că îndeplinim porunca de a ne opri piciorul în ziua Sabatului? Unde punem noi limitările? Dacă păcătuim într-un lucru mic si socotim că nu facem cine stie ce păcat, constiinta se împietreste, simturile se tocesc, până când putem ajunge chiar mai departe, muncind din ce în ce mai mult în Sabat, între timp amăgindu-ne că suntem păzitori ai Sabatului, când, potrivit cu standardul lui Hristos, noi călcăm toate poruncile sfinte ale lui Dumnezeu. Păzitorii Sabatului gresesc în această privintă; însă Dumnezeu vorbeste foarte clar si toti aceia care consideră că pot câstiga astfel ceva timp si anumite foloase, încălcând într-o mică măsură timpul care apartine Domnului, vor avea de pierdut, mai curând sau mai târziu. El nu îi poate binecuvânta asa cum I-ar plăcea să o facă, pentru că ei Îi dezonorează Numele si nu apreciază preceptele Sale la adevărata lor valoare. Blestemul lui Dumnezeu va fi asupra lor, iar ei vor pierde de zece sau douăzeci de ori mai mult decât au câstigat. "Se cade să însele un om pe Dumnezeu, cum Mă înselati voi?" Sunteti blestemati, câtă vreme căutati să mă înselati, tot poporul în întregime."(Maleahi 3,8.9). Dumnezeu i-a dat omului sase zile în care să lucreze pentru el însusi, însă a rezervat o zi în care El să fie în mod special onorat. Lui trebuie să I se dea slavă, iar autoritatea să-I fie respectată. Cu toate acestea omul Îl jefuieste pe Dumnezeu, furând putin timp din acela pe care Creatorul l-a pus deoparte pentru El Însusi. Dumnezeu a pus deoparte ziua a saptea ca zi de odihnă pentru om, atât spre binele omului, cât si spre slava Sa. El a stiut că omul avea să aibă nevoie de o zi de odihnă după trudă si griji si că sănătatea avea să-i fie pusă în primejdie fără o perioadă de relaxare după munca si încordarea din cele sase zile. Sabatul a fost întocmit spre folosul omului; a călca în mod constient porunca cea sfântă, care interzice lucrul în ziua a saptea, este o crimă în ochii cerului, de o asemenea gravitate încât, sub legea mozaică, se cerea moartea celui ce o înfăptuia. Însă aceasta nu este tot ce are de suferit cel ce calcă această poruncă, deoarece Dumnezeu nu va lua în cer pe nimeni care calcă porunca Sa. Acesta va trebui să sufere si pedeapsa mortii a doua, care reprezintă pedeapsa deplină si finală pentru cel ce calcă Legea lui Dumnezeu.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
