Vol I Vol II Vol III Vol IV Vol V Vol VI Vol VII Vol VIII Vol IX
MARTURIA 1
Pe data de 20 noiembrie 1855, pe când mă aflam la rugăciune, Duhul Domnului a venit deodată si cu putere asupra mea si am fost luată în viziune. Am văzut că Spiritul Domnului Se îndepărta din biserică. Slujitorii lui Dumnezeu se încrezuseră prea mult în tăria argumentului si nu se bizuiseră asa cum ar fi trebuit pe Dumnezeu. Am văzut că numai puterea argumentului nu-i va determina pe oameni să ia pozitie de partea rămăsitei; pentru că adevărul este nepopular. Slujitorii lui Dumnezeu trebuie să aibă adevărul în suflet. Îngerul a spus: "Ei trebuie să-l preia cald din slavă, să-l poarte în inimile lor si să-l prezinte cu toată căldura si ardoarea sufletului acelora care îl ascultă. Doar putini dintre cei care sunt constiinciosi sunt pregătiti să se decidă doar pe baza argumentului; este imposibil să ajungi la inimile multor oameni doar cu teoria adevărului. Trebuie să existe o putere care să însotească adevărul, o mărturie vie care să-i miste. Am văzut că vrăjmasul este preocupat să distrugă sufletele. Mândria a pătruns în rândurile noastre; trebuie să existe mai multă umilintă. Solii Săi îsi îngăduie prea multă independentă a spiritului. Aceasta trebuie dată la o parte si trebuie să existe unitate între slujitorii lui Dumnezeu. Spiritul a fost scăpat de sub control si s-a ajuns la întrebarea: "Sunt eu păzitorul fratelui meu?" Îngerul a spus: "Da, tu esti păzitorul fratelui tău. Trebuie să veghezi asupra lui, să fii interesat să-i meargă bine si să nutresti sentimente de bunătate si iubire fată de el. Fiti uniti, fiti uniti." Dumnezeu a lăsat ca omul să fie cu inima deschisă si cinstit, fără prefăcătorie, blând, umil, modest. Acesta este principiul cerului; Dumnezeu a rânduit să fie asa. Dar, bietul si neajutoratul om a căutat ceva cu totul diferit - să urmeze propria sa cale, să-si vadă doar de interesele lui. L-am întrebat pe înger de ce a fost îndepărtată simplitatea din biserică si de ce a pătruns mândria si înăltarea. Am văzut că acesta este motivul pentru care am fost lăsati aproape cu totul în ruina vrăjmasului. Îngerul mi-a spus: "Priveste si vei vedea că predomină această atitudine: 'Sunt eu păzitorul fratelui meu?'"Îngerul a spus din nou: "Esti păzitorul fratelui tău. Menirea ta, credinta ta îti cer să te lepezi de tine si să te sacrifici pentru Dumnezeu, căci dacă nu vei face astfel, nu vei fi vrednic de viata vesnică; căci, aceasta a fost cumpărată pentru tine cu un pret scump: suferintele, agonia si sângele iubitului Fiu al lui Dumnezeu". Am văzut că multi, în diferite locuri, în est si în vest, îsi cumpărau fermă după fermă, teren după teren, casă după casă, folosind drept pretext cauza lui Dumnezeu, spunând că ei fac acest lucru pentru a fi de folos lucrării. Unii cumpără un teren si lucrează din greu pentru a-l putea plăti. Timpul le este atât de ocupat, încât nu pot petrece decât putin timp în rugăciune, pentru a-I sluji lui Dumnezeu si a câstiga putere pentru El, spre a birui când este asaltat. Acumulează datorii, iar când lucrarea are nevoie de ajutorul lor, ei nu pot ajuta deoarece în primul rând ei trebuie să scape de datorii. Însă, de îndată ce se eliberează de datorii, mai departe fac la fel, nefiind de folos cauzei; din nou se implică în alte treburi, cumpărându-si o altă proprietate. Ei se măgulesc că procedează bine, că vor folosi avantajele ce decurg de aici în folosul cauzei, când de fapt ei îsi strâng comori pentru aici. Ei iubesc adevărul cu vorba, nu cu fapta. Iubesc cauza lui Dumnezeu exact atât de mult cât o arată faptele lor. Iubesc mai mult lumea si mai putin cauza lui Dumnezeu. Atractia pământului este mai puternică, iar atractia cerului mai slabă. Comoara lor este acolo unde este si inima lor. Prin exemplul lor, ei le spun celor din jur că intentionează să stea aici, că această lume este casa lor. Si îngerul a spus: "Esti păzitorul fratelui tău". Multi s-au complăcut în cheltuieli inutile doar pentru a-si satisface dorintele, gustul, ochiul, atunci când lucrarea avea atâta nevoie de aceste mijloace si când unii dintre slujitorii lui Dumnezeu erau sărac îmbrăcati si împiedicati în lucrul lor din lipsă de mijloace. Îngerul a spus: "Timpul lor va trece curând. Faptele arată că eul este idolul lor si că pentru acesta se sacrifică ei. Eul lor trebuie multumit cel dintâi; simtământul lor este: "Sunt eu păzitorul fratelui meu?" Multi au primit avertizare după avertizare; dar nu le-au dat atentie. Eul este pentru ei obiectivul principal si acestuia totul trebuie să i se supună. Am văzut că biserica aproape a pierdut spiritul de tăgăduire de sine si de sacrificiu; ei pun pe primul plan eul si propriile interese, iar după aceea ei fac pentru lucrare ceea ce gândesc că pot face, aceasta fiind uneori aproape nimic. Am văzut că un asemenea sacrificiu este insuficient si nu este acceptat de Dumnezeu. Toti trebuie să fie interesati să facă tot ce pot mai bine pentru înaintarea lucrării. Am văzut că cei care nu detin proprietăti, însă au un corp puternic, sunt răspunzători înaintea lui Dumnezeu de felul cum îsi folosesc această putere. Ei trebuie să fie harnici în treburile lor si să aibă un spirit însufletit; nu ar trebui să-i lase pe cei care au proprietăti să facă tot sacrificiul. Am văzut că si acestia pot sacrifica, tot asa de bine ca si aceia care detin diferite mijloace. Însă adesea, cei care nu detin proprietăti nu îsi dau seama că si ei pot renunta la multe lucruri, pe multe căi, că pot pune la dispozitie mai putin pentru corpul lor, pentru a-si satisface gusturile si poftele, si pot obtine mult pentru lucrare si astfel îsi strâng o comoară în ceruri. Am văzut că adevărul lui Dumnezeu este încântător si plin de frumusete; însă luati de la el puterea lui Dumnezeu si acesta va rămâne lipsit de tărie.
TIMPUL ÎNCEPERII SABATULUI (Vezi apendice.)
Am văzut că scrie astfel: "din seara zilei până în seara următoare să prăznuiti Sabatul" (Lev. 23, 32). Îngerul a spus: "Luati Cuvântul lui Dumnezeu, cititi-l, întelegeti-l si nu puteti gresi. Cititi-l cu atentie si veti descoperi acolo ce înseamnă seara si exact când este aceasta". L-am întrebat pe înger dacă Dumnezeu privea cu neplăcere la felul în care poporul începea Sabatul. Am fost călăuzită înapoi, la originea Sabatului, si am urmărit poporul lui Dumnezeu până la acest timp si am văzut că Domnul nu a fost supărat pe ei. Am întrebat de ce a fost astfel si de ce acum, atât de târziu, trebuie să schimbăm momentul începerii Sabatului. Îngerul a spus: "Vei întelege, însă nu acum". Îngerul a mai spus: "Dacă este dată o lumină si această lumină este lăsată la o parte sau respinsă, atunci urmarea este condamnarea si neplăcerea lui Dumnezeu; însă, înainte de a veni lumina, nu este considerat păcat, căci ei nu au avut lumină pe care să o respingă". Am văzut că unii socoteau că Sabatul începe la ora 6, dar eu văzusem că acesta începe "seara", iar de aici ei deduceau că seara este ora 6. Am văzut că slujitorii lui Dumnezeu trebuie să meargă împreună, să fie uniti, să strângă rândurile.
ÎMPOTRIVITORII ADEVĂRULUI ( Vezi apendice.)
Mi-a fost arătat cazul lui Stephenson si Hall din Wisconsin. Am văzut că, pe când eram în Wisconsin, în iunie 1854, cei doi fuseseră convinsi că viziunile erau de la Dumnezeu; însă ei le examinau si le comparau cu propriile lor vederi cu privire la "veacul care avea să vină"si, deoarece viziunile nu erau în acord cu acestea, ei sacrificau viziunile pentru "veacul care va să vină". Iar primăvara trecută, în călătoria lor în est, ei aveau o pozitie gresită si nutreau planuri uneltitoare. Se poticneau în "veacul care va să fie" si erau gata să facă orice pentru a prejudicia revista Review; prietenii acesteia trebuie să fie treji si să facă tot ce le stă în putintă pentru a-i scăpa pe copiii lui Dumnezeu de amăgire. Acesti oameni se unesc cu un popor mincinos si corupt. Ei au avut dovezi în această privintă. Si în timp ce, pe de o parte, sustineau că-l simpatizează pe sotul meu si că sunt alături de el, ei (în special Stephenson) îl muscau pe la spate ca un sarpe. Cuvintele lor erau blânde fată de el, însă de fapt ei instigau Wisconsin-ul împotriva revistei Review si a conducătorilor ei. Stephenson era cel mai activ în această privintă. Scopul lor era ca revista să le publice teoria "veacului ce va să vină"ori, dacă nu, să-i distrugă influenta. Si în timp ce sotul meu era cu inima deschisă fată de ei si nesuspicios, căutând căi de a le înlătura gelozia, prezentându-le în mod deschis treburile de la birou si încercând să-i ajute, ei priveau cu atentie pentru a face rău si observau fiecare lucru cu o inimă plină de invidie. Îngerul a spus în timp ce privea la ei: "Crezi tu, om slab ce esti, că te poti împotrivi lucrării lui Dumnezeu? Om slab ce esti, doar o simplă atingere a degetului Său te poate doborî la pământ. El te va mai îngădui doar putină vreme." Am fost îndreptată spre începutul învătăturii advente si, chiar înainte de acest timp, am văzut că nu mai existase egal în privinta înselăciunii, reprezentării inexacte si a minciunii practicate de către grupul Messenger si nici o altă asociatie de inimi atât de corupte ascunse sub mantia religiei. Unele inimi cinstite au fost influentate de către acestia, gândind că ei trebuie să aibă cel putin anumite motive pentru declaratiile pe care le făceau si socotind că n-ar fi posibil ca acestia să născocească minciuni atât de mari. Biserica lui Dumnezeu trebuie să meargă înainte, ca si când n-ar exista astfel de oameni în lume. Am văzut că trebuie făcute eforturi hotărâte pentru a le arăta celor ce nu sunt crestini în viata lor care le sunt greselile si că, dacă nu fac o reformă, vor fi despărtiti de cei scumpi si sfinti, astfel ca Dumnezeu să poată avea un popor curat, în care să-Si găsească plăcere. Nu Îl dezonorati, unind sau amestecând ceea ce este curat cu ceea ce este necurat. Mi-a fost arătat că unii veneau din est în vest. Am văzut că scopul celor ce pleacă din est în vest nu trebuie să fie îmbogătirea, ci câstigarea de suflete pentru adevăr. Îngerul a spus: "Fie ca faptele voastre să dovedească faptul că nu pentru onoare sau pentru a vă câstiga o comoară pe pământ v-ati mutat în vest, ci pentru a tine sus si a înălta stindardul adevărului". Am văzut că cei care se mută în vest trebuie să fie oameni care să arate că-L asteaptă pe Domnul lor. Îngerul a spus: "Fiti un exemplu viu pentru cei din vest. Faceti ca faptele voastre să dovedească că sunteti poporul deosebit al lui Dumnezeu si că voi aveti o lucrare specială, aceea de a da lumii ultima solie a harului. Faptele voastre să le spună celor din jur că această lume nu este casa voastră". Am văzut că cei care au fost prinsi în cursă trebuie să se smulgă din capcana vrăjmasului si să fie liberi. Nu vă strângeti comori pe pământ, ci arătati prin vietile voastre că vă strângeti o comoară în cer. Dacă Domnul v-a chemat în vest, El are o lucrare pentru voi, o lucrare măreată. Fie ca experienta si credinta voastră să-i ajute pe cei care nu au o experientă vie. Atractia voastră să nu fie această bucătică săracă si întunecoasă de lume, ci să fie lumea de sus, de la Dumnezeu, slava si cerul. Fie ca mintile voastre să nu fie îngrijorate si nelinistite din cauza fermelor voastre care să vă acapareze toată atentia, ci să fiti preocupati să contemplati ferma lui Avraam. Noi suntem beneficiarii acestei mosteniri nemuritoare. Dezlipiti-vă de pământ si zăboviti asupra lucrurilor ceresti.
Am văzut că părintii au o mare răspundere. Ei nu trebuie să fie condusi de copiii lor, ci ei să-i călăuzească pe acestia. Ca exemplu mi-a fost dat Avraam. El a fost credincios peste casa lui. El a poruncit casei lui după el, si aceasta si-a amintit de Dumnezeu. Apoi mi-a fost amintit cazul lui Eli. El nu si-a tinut în frâu copiii, si acestia au devenit răi si ticălosi, si prin nelegiuirea lor au condus pe Israel pe căi gresite. Când i-a făcut cunoscut lui Samuel păcatele lor si consecintele ce aveau să urmeze din cauză că Eli nu i-a tinut în frâu, Dumnezeu a spus că păcatele lor nu vor fi ispăsite la nesfârsit prin jertfe si sacrificii. Când Samuel i-a spus ceea ce i-a făcut cunoscut Domnul, Eli s-a supus zicând: "Domnul este acesta, să facă ce va crede"(1 Sam. 3, 18). Blestemul lui Dumnezeu a urmat curând. Acei preoti nelegiuiti au fost omorâti si, de asemenea, au fost omorâti 30.000 din Israel, iar chivotul lui Dumnezeu a fost luat de vrăjmasii lor. Iar când a auzit că fusese luat chivotul lui Dumnezeu, Eli a căzut pe spate si a murit. Toate aceste rele au fost urmarea faptului că Eli a neglijat să-si tină în frâu copiii. Am văzut că, dacă Domnul avea grijă să observe astfel de lucruri în vechime, El va face acest lucru si acum, în timpul de pe urmă. Părintii trebuie să-si conducă copiii, să le îndrepte poftele, să le supună, căci, de nu, Dumnezeu îi va nimici cu sigurantă pe copii în ziua mâniei Sale aprinse, iar părintii care nu si-au tinut în frâu copiii nu vor fi socotiti fără vină. Mai ales aceia care sunt slujitori ai lui Dumnezeu trebuie să-si conducă familiile si să le tină în supunere. Am văzut că ei nu sunt pregătiti să judece sau să hotărască în probleme ale bisericii decât dacă îsi pot conduce propria lor casă. Ei trebuie să facă ordine în primul rând în casa lor, iar apoi judecata si influenta lor poate fi folosită în biserică. Am văzut că motivul pentru care în ultima vreme viziunile nu au fost mai dese a fost faptul că nu au fost apreciate de biserică. Biserica aproape si-a pierdut spiritualitatea si credinta, iar mustrările si avertizările au avut doar putin efect asupra lor. Multi din cei ce au sustinut că au încredere în acestea nu le-au acordat atentie. Unii au apucat pe o cale necugetată când le-au vorbit despre credinta lor celor necredinciosi, iar când le-au fost cerute dovezi, ei au citit o viziune în loc să meargă la Biblie pentru dovezi. Am văzut că acest mod de lucru este nechibzuit si i-a provocat pe necredinciosi împotriva adevărului. Viziunile nu pot avea greutate în fata acelora care nu le-au văzut niciodată si nu stiu nimic despre spiritul lor. În asemenea cazuri, nu trebuie să se facă referintă la ele.
Pe când mă aflam în Battle Creek, Michigan, la 5 mai 1855, mi-a fost arătat că există o mare lipsă de credintă în rândul slujitorilor lui Dumnezeu, ca si în rândurile bisericii. Ei se descurajau prea usor, se îndoiau de Dumnezeu si erau prea lesne crezători că au o soartă grea si că Dumnezeu i-a părăsit. Acest lucru este neîndurător. Dumnezeu i-a iubit atât de mult, încât a dat pe scumpul si iubitul Său Fiu să moară pentru ei si întregul cer a fost interesat de mântuirea lor; si după ce au fost făcute toate acestea pentru ei, lor le era greu să creadă si să se încreadă într-un astfel de Tată bun si iubitor. El a spus că este mai doritor să dea Duhul Sfânt celor care Îl cer decât sunt părintii pământesti gata să dea daruri bune copiilor lor. Am văzut că slujitorii lui Dumnezeu si biserica se descurajau prea usor. Când cereau Tatălui lor din ceruri lucruri pe care ei le socoteau necesare, si acestea nu erau primite imediat, credinta lor sovăia, curajul dispărea si un duh de murmurare punea stăpânire pe ei. Am văzut că aceasta nu-I făcea plăcere lui Dumnezeu. Fiecare sfânt care vine înaintea lui Dumnezeu cu o inimă sinceră, si îsi înaltă cererile sincere către El prin credintă, va primi răspuns la rugăciunile sale. Credinta voastră nu trebuie să se desprindă de făgăduintele lui Dumnezeu, dacă nu vedeti sau nu simtiti imediat răspunsul la rugăciune. Nu vă fie teamă să vă încredeti în Dumnezeu. Bazati-vă pe făgăduinta Lui sigură: "Cereti si veti primi". Dumnezeu este prea întelept pentru a gresi si prea bun pentru a retine vreun lucru bun de la sfintii Săi care merg pe o cale dreaptă. Omul greseste si, desi cererile sale sunt înăltate dintr-o inimă sinceră, el nu cere întotdeauna lucrurile care sunt bune pentru el sau care vor aduce slavă lui Dumnezeu. Când este asa, Tatăl nostru cel întelept si bun ne ascultă cererile si ne va răspunde, uneori imediat; însă El ne dă lucrurile care sunt cel mai mult spre binele nostru si spre slava Sa. Dumnezeu ne dă binecuvântări; dacă am putea observa planul Său, noi am vedea limpede că El stie ce este cel mai bine pentru noi si că rugăciunile noastre sunt ascultate. Nu ne dă nimic care să ne fie vătămător, ci tocmai binecuvântarea de care avem nevoie, în loc să ne dea un lucru pe care noi l-am cerut, dar care nu este spre binele nostru, ci pentru a ne face rău. Am văzut că, dacă nu primim răspuns imediat la rugăciuni, noi ar trebui să ne mentinem credinta si să nu îngăduim descurajarea, căci aceasta ne va despărti de Dumnezeu. Dacă credinta noastră sovăie, nu vom primi nimic de la El. Încrederea noastră în Dumnezeu trebuie să fie puternică; si când vom avea cel mai mult nevoie de aceasta, binecuvântarea va cădea asupra noastră ca un ropot de ploaie. Când slujitorii lui Dumnezeu se roagă pentru Duhul Său si pentru binecuvântarea Sa, uneori aceasta vine imediat; însă aceasta nu este întotdeauna acordată atunci. În asemenea momente, nu fiti slabi. Lăsati credinta voastră să se prindă cu credinciosie de promisiunea care va veni. Încrederea voastră să fie deplină în Dumnezeu si adesea binecuvântarea va veni când aveti cel mai mult nevoie de ea; pe neasteptate veti primi ajutor de la Dumnezeu, când veti prezenta adevărul celor necredinciosi si veti fi în stare să propovăduiti Cuvântul cu claritate si putere. Acest lucru mi-a fost asemănat cu copiii care cer o binecuvântare de la părintii lor de pe pământ, care îi iubesc. Ei cer ceva despre care părintii lor stiu că le va face rău; părintii lor le dau lucrurile care vor fi bune si sănătoase pentru ei, în locul celor pe care ei le-au dorit. Am văzut că fiecare rugăciune înăltată în credintă, dintr-o inimă deschisă, va fi ascultată de Dumnezeu si va primi răspuns, iar cel care a înăltat cererea va avea binecuvântarea când va avea cel mai mult nevoie de ea si, cel mai adesea, aceasta va depăsi asteptările sale. Nici o rugăciune a sfintilor credinciosi nu este pierdută atunci când este înăltată în credintă, dintr-o inimă sinceră.
PARTIDA "MESSENGER"(Vezi apendice.)
Pe când mă aflam la Oswego, New York, în iunie 1855, mi-a fost arătat că poporul lui Dumnezeu era frânat de anumite piedici; că se aflau Acani în tabără. Lucrarea lui Dumnezeu nu a progresat decât putin, si multi dintre slujitorii Săi fuseseră descurajati pentru că adevărul nu mai avea efect în New York si nu s-au mai adăugat multi bisericii. Partida "Messenger" luase fiintă si urma ca noi să suferim un timp datorită limbilor lor mincinoase si reprezentărilor lor gresite, desi aveam să ducem această povară cu răbdare; căci ei nu aveau să aducă prejudicii cauzei lui Dumnezeu acum, când ne părăsiseră, mai mult decât ar fi prejudiciat-o prin influenta lor dacă ar fi rămas cu noi. Asupra bisericii a fost adusă neplăcerea lui Dumnezeu datorită faptului că existau în ea persoane cu inimi corupte. Ei doreau să fie în fată, când nici Dumnezeu, nici fratii lor nu-i asezaseră acolo. Egoismul si înăltarea de sine îi caracteriza. S-a deschis acum un loc pentru toti de felul acesta, loc unde pot găsi păsune alături de cei de acelasi fel cu ei. Noi ar trebui să-L lăudăm pe Dumnezeu că, în îndurarea Lui, a scăpat biserica de ei. Dumnezeu a lăsat pe multi dintre acestia în voia pornirilor lor, ca să facă faptele pe care ei le voiau. Acum se bucură de întelegere si astfel vor însela pe câtiva; însă toti cei care sunt cinstiti vor fi luminati în ce priveste adevărata stare a celui de lângă el si va rămâne alături de poporul deosebit al lui Dumnezeu, se va prinde de adevăr si va merge pe calea cea strâmtă, nefiind afectati de cei care au renuntat la Dumnezeu pentru căile si faptele lor. Am văzut că Dumnezeu le-a dat acestor persoane posibilitatea de a face o reformă în viata lor, că le dăduse lumină în ce priveste dragostea pentru eul lor si pentru celelalte păcate; Însă ei n-au dat atentie acestei lumini. Nu voiau să-si refacă viata, iar El, în îndurarea Sa, a scăpat biserica de ei. Adevărul va avea efect dacă slujitorii lui Dumnezeu si biserica se vor consacra Lui si cauzei Sale. Am văzut că poporul lui Dumnezeu trebuie să se trezească si să-si pună armura. Domnul Hristos vine si lucrarea cea mare de ducere a ultimei solii de îndurare este de prea mare importantă pentru noi ca să o lăsăm deoparte si să răspundem la minciunile, neadevărurile si calomniile nutrite de partida "Messenger" si răspândite în jur. Adevărul, adevărul prezent: asupra acestuia trebuie să zăbovim noi. Satana este în toate acestea pentru a ne distrage mintea de la adevărul prezent si de la venirea lui Hristos. Îngerul a spus: "Isus cunoaste toate aceste lucruri". Mai este putin si le soseste ziua. Toti vor fi judecati după faptele lor, făcute în trup. Limba mincinoasă va fi oprită. Păcătosii din Sion vor fi înspăimântati si frica îi va surprinde pe cei fătarnici.
PREGĂTESTE-TE SĂ ÎNTÂLNESTI PE DOMNUL
Am văzut că noi nu trebuie să amânăm venirea Domnului. Îngerul a spus: "Pregătiti-vă, pregătiti-vă pentru ceea ce va veni asupra pământului. Faptele voastre să fie în acord cu credinta voastră. Am văzut că mintea trebuie să aibă ca preocupare pe Dumnezeu si că influenta noastră trebuie să vorbească în favoarea lui Dumnezeu si a adevărului Său. Noi nu Îl putem onora pe Domnul atunci când suntem nepăsători si indiferenti. Nu putem să-I aducem slavă atunci când suntem deznădăjduiti. Cu toată seriozitatea să căutăm să ne asigurăm mântuirea si să salvăm pe multi altii. Orice lucru important trebuie legat de aceasta si orice este lăturalnic trebuie să treacă în plan secundar.
Am văzut frumusetea cerurilor. I-am auzit pe îngeri cântând cântecele lor înăltătoare, aducând laudă, onoare si slavă lui Isus. Am putut atunci să-mi dau seama putin de ceea ce înseamnă minunata iubire a Fiului lui Dumnezeu. El a lăsat toată slava si onoarea pe care le avea în ceruri si a fost atât de preocupat de mântuirea noastră, încât a dus cu răbdare si blândete toate nelegiuirile si ofensele pe care omul le-a putut îngrămădi asupra Lui. El a fost rănit si lovit; El a fost întins pe crucea Calvarului si a suferit moartea cea mai teribilă pentru a ne scăpa de moarte, pentru ca noi să putem să putem fi spălati prin sângele Său si înăltati pentru a locui cu El în locuintele pe care le-a pregătit pentru noi; pentru a ne bucura de lumina si slava cerului, pentru a auzi cântecul îngerilor si a cânta împreună cu ei. Am văzut că întregul cer este interesat de mântuirea noastră; iar noi să fim indiferenti? Să fim noi nepăsători, ca si când ar fi un lucru de mică însemnătate dacă suntem sau nu mântuiti? Să desconsiderăm noi sacrificiul care a fost făcut pentru noi? Unii au făcut acest lucru. Ei s-au jucat cu harul oferit, iar acum mânia lui Dumnezeu este asupra lor. Duhul lui Dumnezeu nu poate fi întristat la nesfârsit. El Se va depărta dacă este în continuare întristat. După tot ceea ce s-a făcut ca Dumnezeu să-i poată salva pe oameni, dacă ei arată prin vietile lor că se joacă cu harul lui Dumnezeu, moartea va fi partea lor, si aceasta va fi scump plătită. Va fi o moarte îngrozitoare; căci va trebui să simtă agonia pe care a simtit-o Domnul Hristos pe cruce, ca să plătească pentru ei pretul de răscumpăra-re, pe care ei au refuzat-o. Si atunci, ei îsi vor da seama că au pierdut viata vesnică si mostenirea nemuririi. Marele sacrificiu care a fost făcut pentru suflete arată cât de valoroase sunt ele. Când un suflet pretios este pierdut o dată, el este pierdut pentru totdeauna. Am văzut un înger ce avea în mână o cumpănă cu care cântărea gândurile si preocupările poporului lui Dumnezeu si în special ale celor tineri. Într-o parte erau gândurile si interesele îndreptate către cer, iar în cealaltă parte, gândurile si interesele îndreptate spre pământ. Pe această balantă erau puse cititul de cărti obisnuite, preocupările în privinta îmbrăcămintei, a etalării, a vanitătii, mândriei etc. Oh, ce moment solemn! Îngerul lui Dumnezeu tinând cumpăna, cântărind gândurile celor ce sustineau că sunt copiii Săi - a acelora care pretindeau că sunt morti fată de lume si vii pentru Dumnezeu. Partea balantei plină cu gânduri legate de pământ, vanitate, mândrie, s-a lăsat repede în jos, neputând rezista sub greutatea care se tot adăuga. Cea cu gânduri si preocupări pentru cer a mers tot asa de repede în sus cum a mers cealaltă în jos si, oh, cât de usoară a fost aceasta! Pot să vă relatez acest lucru asa cum l-am văzut; însă n-as putea reda niciodată impresia solemnă si vie care s-a întipărit în mintea mea atunci când îngerul cu cumpăna a cântărit gândurile si preocupările poporului lui Dumnezeu. Îngerul a spus: "Pot intra unii ca acestia în cer? Nu, nu, niciodată. Spune-le că nădejdea pe care o au acum le este zadarnică si că, dacă nu se pocăiesc degrabă si nu obtin mântuirea, trebuie să piară". Doar o formă de evlavie nu va mântui pe nimeni. Toti trebuie să aibă o experientă vie, profundă. Doar aceasta îi va scăpa în timpul de strâmtorare. Atunci lucrarea lor va fi pusă la probă; si dacă este aur, argint sau pietre pretioase, ei vor fi ascunsi sub scutul lui Dumnezeu. Însă, dacă lucrarea lor este lemn, fân si paie, nimic nu-i va putea apăra de mânia aprinsă a lui Iehova. Celor tineri, ca si celor în vârstă, li se va cere socoteală de nădejdea lor. Însă mintea, pentru care Dumnezeu a rânduit lucruri bune, pentru a-I sluji în mod desăvârsit, a zăbovit asupra unor lucruri nechibzuite, în loc să zăbovească asupra celor vesnice. Mintea care este lăsată să hoinărească încoace si încolo este tot asa de capabilă să înteleagă adevărul, dovezile din Cuvântul lui Dumnezeu pentru tinerea Sabatului si temelia adevărată a nădejdii crestine, cum este în stare să fie preocupată de înfătisare, maniere, îmbrăcăminte etc. Iar aceia care lasă mintea să le fie distrasă de povestiri nechibzuite si basme închipuite îsi hrănesc imaginatia, însă strălucirea Cuvântului lui Dumnezeu este eclipsată pentru ei. În mod voit, mintea este îndepărtată de Dumnezeu. Interesul pentru pretiosul Său cuvânt este distrus. Ne-a fost dată o carte care să ne călăuzească picioarele prin primejdiile acestei lumi întunecoase, pe calea către ceruri. Aceasta ne spune cum putem scăpa de mânia lui Dumnezeu si ne vorbeste, de asemenea, despre suferintele Domnului Hristos pentru noi, sacrificiul cel mare pe care l-a făcut El ca să putem fi mântuiti si să ne bucurăm de prezenta lui Dumnezeu pentru totdeauna. Si dacă unii nu vor atinge această tintă în cele din urmă, după ce au auzit adevărul pe care îl au în această tară cu atâta lumină, aceasta va fi din vina lor; ei nu vor avea scuză. Cuvântul lui Dumnezeu ne spune cum putem deveni crestini desăvârsiti si cum să scăpăm de ultimele sapte plăgi. Însă ei nu-si dau interesul să descopere aceste lucruri. Altceva le preocupă mintea, idolii pe care îi iubesc, iar Duhul lui Dumnezeu este neglijat si desconsiderat. Dumnezeu nu a fost luat în serios de cei care sustin că sunt crestini, iar când Cuvântul Său cel sfânt îi va judeca în ziua de pe urmă, ei vor fi găsiti necorespunzători. Acest cuvânt, pe care ei l-au neglijat în favoarea unor cărti ieftine, le pune la încercare vietile. Acela este standardul; motivele, cuvintele, faptele si felul în care îsi petrec timpul, toate acestea sunt comparate cu ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu; si dacă atunci sunt găsiti necorespunzători, cazurile lor sunt hotărâte pentru totdeauna. Am văzut că multi se măsoară cu ei însisi si îsi compară vietile cu vietile altora. Nu ar trebui să fie asa. Nimeni în afară de Domnul Hristos nu ne este dat ca exemplu. El este adevăratul nostru Model si fiecare ar trebui să se lupte să exceleze în a-L imita. Noi suntem ori împreună lucrători cu Hristos, ori cu Satana. Ori adunăm cu Hristos, ori risipim. Ori suntem crestini hotărâti, sinceri, cu toată inima, ori nu suntem deloc. Domnul Hristos spune: "O, dacă ai fi rece sau în clocot. Dar, fiindcă esti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea"(Apoc. 3, 15. 16). Am văzut că, până acum, multi de-abia stiu câte ceva din ceea ce înseamnă tăgăduirea de sine sau sacrificiul sau ce înseamnă să suferi de dragul adevărului. Însă nimeni nu va intra în cer fără să facă sacrificii. Trebuie nutrit un spirit de tăgăduire de sine si de sacrificiu. Unii nu s-au sacrificat nici pe ei însisi, nici trupurile lor pe altarul lui Dumnezeu. Ei îsi îngăduie un temperament pripit, capricios, îsi satisfac poftele si slujesc propriilor lor interese, fără să tină seama de lucrarea lui Dumnezeu. Toti cei care sunt gata să facă orice sacrificiu pentru viata vesnică o vor avea si se va merita să sufere pentru a o dobândi, se va merita să-si răstignească eul si să renunte la orice idol pentru a ajunge la ea. O greutate mult mai mare si vesnică de slavă întrece orice lucru si eclipsează orice plăcere pământească.
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA