« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

INDRUMAREA COPILULUI

ELLEN G. WHITE 

S E C T I U N E A   XVI  - Conservând  integritatea  moralã

CAPITOLUL SAPTEZECI SI UNU

VIGILENTA SI AJUTORUL PARINTESC

            Pãrintii sã învete stãpânirea de sine din pruncie. - Cât de important este sã-i învãtãm pe copii stãpânirea de sine si supunerea vointei din fragedã pruncie. Dacã vor avea nefericirea sã învete obiceiuri gresite, necunoscând tot rãul ce rezultã, vor putea fi îndreptati apelând la ratiunea lor si convingându-i cã astfel de obiceiuri ruineazã constiinta si afecteazã mintea. Noi trebuie sã le arãtãm cã puterea de convingere a persoanelor corupte poate face ca temerile lor trezite sã se linisteascã, influentându-i sã tolereze totusi acel obicei dãunãtor, însã, orice pretext ar avea, ei sunt dusmanii lor si agentii diavolului. (ApM. p. 10)

            Pãstrati-i fãrã patã. Fortificati-le mintea. - Este o crimã ca mamele sã rãmânã ignorante în ce priveste obiceiurile copiilor lor. Dacã ei sunt nepãtati, pãstrati-i asa. Fortificati-le mintea tânãrã si pregãtiti-i sã deteste acest viciu distrugãtor de suflet si sãnãtate. (Id. p. 13       Satana controleazã mintea tinerilor si noi trebuie sã lucrãm cu hotãrâre si credinciosie sã-i salvãm. Copiii de vârstã foarte tânãrã practicã acest viciu care creste si se întãreste pe mãsurã ce avanseazã în vârstã, pânã ce aproape orice facultate nobilã a corpului si sufletului este degradatã. Multi ar fi putut fi salvati dacã ar fi fost instruiti cu grijã în ce priveste influenta acestei practici asupra sãnãtãtii lor. Ei erau necunoscãtori ai faptului cã îsi aduceau asuprã-le o mare suferintã. . . .        Mamelor, nu se poate spune vreodatã cã sunteti prea prudente în a vã preveni copii de a învãta deprinderi josnice. Este mai usor sã înveti rãul decât sã-l înlãturi dupã ce a fost învãtat. (Id. p. 10, 11)

            Vegheati cu hotãrâre si cercetati îndeaproape. - Dacã copiii vostri practicã acest viciu, pot fi în pericol sã recurgã la minciunã pentru a vã induce în eroare. Dar, mame, voi nu trebuie sã fiti linistite atât de usor si sã vã încetati investigatiile. N-ar trebui sã lãsati deoparte problema pânã ce nu sunteti pe deplin satisfãcute. Sãnãtatea si sufletul acelora pe care îi iubiti sunt puse în pericol, ceea ce face ca aceastã chestiune sã fie de cea mai mare importantã. Veghere hotãrâtã si cercetare îndeaproape în ciuda tentativelor de evadare si tãinuire, vor descoperi adevãrata stare a lucrurilor. Apoi mama va trebui sã le prezinte cu fidelitate acest subiect în adevãrata luminã, arãtându-i tendinta degradantã. Încercati sã-i convingeti cã îngãduirea acestui pãcat va distruge respectul de sine si nobletea de caracter, va ruina sãnãtatea si principiile morale si întinarea lui respingãtoare va sterge din suflet adevãrata iubire pentru Dumnezeu si frumusetea sfinteniei. Mama trebuie sã continue a cerceta aceastã problemã pânã ce are dovezi suficiente cã practica este curmatã. (Id. p. 13, 14)

            Evitati critica si pripa când începeti lucrul. - Poate cã întrebati: Cum mai poate fi îndreptat rãul deja existent? Cum va trebui sã începem actiunea? Dacã vã lipseste întelepciunea, mergeti la Dumnezeu. El a promis s-o dea din belsug. Rugati-vã mult si arzãtor pentru ajutor divin. O regulã nu poate fi urmatã în orice situatie. Este necesarã exercitarea unei judecãti sfintite. Nu fiti pripiti si agitati si nu vã abordati copiii prin criticã. Tratati astfel se vor revolta. Ar trebui sã simtiti regret profund pentru orice cale gresitã pe care ati luat-o si care poate sã-i fi deschis usa lui Satana ca sã-i conducã pe copiii vostri cu ispitele lui. Dacã nu i-ati instruit cu privire la violarea legilor sãnãtãtii, vina e a voastrã. Ati neglijat o datorie importantã, iar rezultatul poate fi vãzut în practicile gresite ale copiilor vostri. (Id. p. 20, 21)

            Instruind cu stãpânire de sine si întelegere. - Înainte de a vã angaja sã predati copiilor vostri lectia stãpânirii de sine, ar trebui s-o învãtati voi însivã. Dacã vã agitati usor si deveniti nerãbdãtori, cum puteti apãrea echitabili înaintea copiilor vostri când îi învãtati sã-si stãpâneascã pasiunile. Cu autocontrol si cu simtãminte de profundã întelegere si compasiune ar trebui sã-i apropiati pe copiii vostri gresiti. Prezentati-le cu credinciosie care vor fi efectele practicii asupra constitutiei lor dacã vor continua cursul pe care l-au început. Arãtati-le cã slãbind fizicul si mintea spiritualitatea este afectatã si ei pãcãtuiesc nu numai împotriva lor, ci si împotriva lui Dumnezeu.        Voi ar trebui sã-i faceti sã simtã, dacã este posibil, cã acesta este Dumnezeu cel sfânt si fãrã patã, împotriva cãruia ei au pãcãtuit, cã marele Cercetãtor al inimilor este ofensat de cãile lor si cã nimic nu-i ascuns înaintea Lui. Dacã puteti sã-i impresionati pe copiii vostri astfel încât sã experimenteze acea pocãintã acceptatã de Dumnezeu, acea evlavioasã pãrere de rãu care lucreazã o pocãintã spre salvare, de care sã nu fie nevoie sã se pocãiascã, lucrarea va fi deplinã si reforma sigurã. Ei nu vor simti pãrere de rãu doar pentru cã pãcatele lor sunt cunoscute. Dar ei vor vedea rezultatul practicilor lor pãcãtoase în caracterul lor înrãutãtit si vor fi condusi sã le mãrturiseascã lui Dumnezeu fãrã rezervã, apoi le vor pãrãsi. Le va pãrea rãu de comportamentul lor gresit, din cauzã cã au produs neplãcere lui Dumnezeu si au pãcãtuit împotriva Celui care i-a creat si le-a cerut sã-si înfãtiseze trupurile ca o jertfã vie, sfântã si plãcutã Lui, aceasta fiind din partea lor o slujbã duhovniceascã. (Id. p. 21, 22)

            Pãziti tovãrãsiile copiilor. - Dacã mintea copiilor nostri nu este bine echilibratã pe principii religioase, moravurile lor vor fi corupte de  exemplele stricate cu care vin în contact. (CTBH. p. 134)       Ca mame credincioase, feriti-i de asocierea cu orice tineri. Pãziti-i ca pe niste pietre scumpe de influenta corupãtoare a acestui veac. Dacã vã aflati în situatia în care relatiile lor cu tineri nu poate fi întotdeauna condusã asa cum ati dori, atunci lãsati-i sã vã viziteze copiii, în prezenta voastrã si, în nici un caz nu le permiteti sã stea în acelasi pat sau chiar în aceeasi camerã. Va fi mult mai usor sã preveniti un rãu decât sã-l înlãturati dupã aceea. . . .    Ei {pãrintii} le permit copiilor lor sã viziteze alti prieteni tineri, sã-si formeze propriile cunostinte si chiar sã plece de sub observatia lor pãrinteascã la o oarecare distantã de casã unde li se îngãduie sã facã aproape tot ce le place. Satana înmulteste aceste ocazii si ia în stãpânire mintea acestor copii ale cãror mame i-au expus cu ignorantã curselor sale fine. (ApM. p. 13, 14)

            Dieta este importantã. - Nu puteti stimula sensibilitãtile morale ale copiilor vostri în timp ce nu sunteti atenti în alegerea hranei lor. De obicei, mesele pe care pãrintii le pregãtesc pentru copii sunt o cursã. (2 T. p. 400)          Pãrintii indulgenti nu-i învatã pe copii abnegatia. Chiar hrana pe care o pun înaintea lor este în asa fel gãtitã încât iritã stomacul. Excitarea astfel produsã este transmisã la creier si, ca urmare, sunt trezite pasiunile. Nu se poate repeta îndeajuns cã ceea ce intrã în stomac afecteazã nu numai trupul, ci si mintea deopotrivã. Hrana abundentã si stimulentã înfierbântã sângele, excitã sistemul nervos si, prea adesea, amorteste perceptia moralã, astfel încât ratiunea si constiinta sunt biruite de impulsurile firesti. Este dificil si adesea imposibil pentru cel necumpãtat în dietã sã exercite rãbdare si stãpânire de sine. Iatã de ce este deosebit de important a îngãdui copiilor ale cãror caractere nu sunt încã formate sã aibã numai hranã sãnãtoasã si neiritantã. În dragostea Lui, Tatãl nostru ceresc a trimis lumina reformei sanitare sã protejeze împotriva relelor ce rezultã din îngãduinta nestãpânitã a apetitului. (CTBH. p. 134)            Dacã a existat vreodatã un timp în care dieta trebuia sã fie cea mai simplã, acel timp este acum. Carnea nu trebuie sã fie pusã în fata copiilor nostri. Influenta ei este de a excita si de a întãri patimile josnice si are tendinta de a înãbusi puterile morale. (2 T. 352)

            Curãtenia este importantã. - Baia frecventã este foarte binefãcãtoare, în special seara, înainte de culcare sau dimineata la desteptare. Nu va lua mult timp sã le dati copiilor o baie si sã-i frecati pânã ce trupurile le sunt îmbujorate. Aceasta aduce sângele la suprafatã descongestionând creierul, iar ei vor fi mai putin tentati sã se complacã în practici impure. Învãtati-i pe cei mici cã Dumnezeu nu are plãcere sã-i vadã cu trupurile murdare si cu hainele dezordonate si rupte. Spuneti-le cã îi vrea curati atât în afarã cât si în interior ca El sã poatã locui în ei. (CTBH. p. 141, 142)

            Îmbrãcãminte curatã si lejerã. - Îmbrãcãmintea îngrijitã si curatã va fi un mijloc de a pãstra gândurile curate si plãcute. Orice obiect de îmbrãcãminte trebuie sã fie modest si simplu, fãrã împodobire inutilã, astfel încât va fi usor de spãlat si de cãlcat. În mod deosebit, orice articol care vine în contact cu pielea trebuie pãstrat curat si lipsit de orice miros neplãcut. Nimic iritant n-ar trebui sã atingã trupurile copiilor, iar hainele nu trebuie sã-i strângã în vreun fel. Dacã ar fi fost acordatã mai multã atentie acestui subiect, mult mai putinã necurãtie ar fi practicatã. (Id. p. 142)

            Nu scutiti de exercitiu. - Ei {tinerii} sunt scutiti de exercitiu fizic într-o mare mãsurã de teamã cã se vor extenua. Pãrintii poartã poverile pe care ar trebui sã le poarte copiii lor. Extenuarea este rea dar rezultatul lenii este mai de temut. Lenea duce la îngãduirea obiceiurilor corupte. Hãrnicia nu oboseste si nu epuizeazã nici a cincea parte din cât afecteazã obiceiul dãunãtor al masturbãrii. Dacã munca simplã si obisnuitã îi epuizeazã pe copii, fiti siguri, pãrinti cã existã ceva, aparte de munca lor, care le slãbeste sistemul si le produce un sentiment de obosealã continuã. Dati-le copiilor muncã fizicã ce le va solicita nervii si muschii. Oboseala ce însoteste astfel de muncã va slãbi înclinatia lor de a se complace în obiceiuri vicioase. (2 T. p. 348, 349)

            Indolenta este o usã deschisã pentru ispitã. - Mame dati  destul de lucru copiilor vostri. . . . Indolenta nu va fi favorabilã sãnãtãtii fizice, mintale sau morale. Aceasta deschide larg usa si-l invitã pe Satana care profitã de ocazie atrãgând pe copii în cursele sale. Prin lene, nu numai cã este slãbitã tãria moralã, iar impulsul pasiunii întãrit, ci îngerii lui Satana pun stãpânire pe întreaga cetãtuie a mintii si obligã constiinta sã se predea pasiunilor josnice. Trebuie sã-i învãtãm pe copii obiceiuri de hãrnicie rãbdãtoare. (ApM. p. 18, 19)

            Pe cel ce se pocãieste, Dumnezeu nu-l va lãsa sã piarã. - Voi ar trebui sã prezentati încurajãri copiilor vostri cã un Dumnezeu milos va accepta o adevãratã pocãintã a inimii si va binecuvânta strãduintele lor de a se curãti de toatã murdãria cãrnii si a spiritului. Când Satana va vedea cã pierde controlul asupra mintii copiilor vostri, îi va ispiti cu putere si va cãuta sã-i determine sã continue practicarea acestui viciu fascinant. Punându-si însã un ideal solid, ei trebuie sã reziste ispitei de a îngãdui pasiunile animalice pentru  cã   acesta  este  un  pãcat  înaintea  lui  Dumnezeu. Ei n-ar trebui sã se aventureze pe teren interzis, unde Satana poate pretinde controlul asupra lor. Dacã Îl implorã în umilintã pe Dumnezeu pentru puritatea gândului si pentru imaginatie curãtitã si sfintitã, El îi va asculta si va da curs cererilor lor. Dumnezeu nu-i va lãsa sã piarã în pãcatele lor, ci îl va ajuta pe cel slab si neajutorat, dacã I se predã cu totul, în credintã. (Id. p. 22, 23)

ELLEN  G.  WHITE