« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

INDRUMAREA COPILULUI

ELLEN G. WHITE 

S E C T I U N E A   XIV - Mentinând conditia fizicã

CAPITOLUL SAIZECI SI TREI

CUMPATARE IN TOATE LUCRURILE

            Necumpãtarea cauzeazã cele mai multe din bolile vietii. - Necumpãtarea stã la temelia  multora din bolile vietii. Ea distruge în fiecare an zeci de mii. Nu vorbim despre intemperantã ca fiind limitatã numai la folosirea bãuturilor intoxicante, ci îi dãm un înteles mai  cuprinzãtor, incluzând îngãduinta dãunãtoare a oricãrui apetit sau pasiuni. (PHJ. aprilie, 1890)

             Datoritã lipsei de cumpãtare unii îsi sacrificã jumãtate, iar altii douã treimi din puterile fizice, intelectuale si morale si devin jucãriile vrãjmasului. (MYP. p. 236)

            Îngãduinta excesivã este pãcat. - Indulgenta excesivã în a mânca, a bea, a dormi si a privi este pãcat. Activitatea armonioasã si sãnãtoasã a tuturor puterilor trupului si mintii are ca rezultat fericirea si cu cât aceste puteri sunt mai elevate si mai rafinate, cu atât mai purã si neumbritã este fericirea. (CD. p. 44)

            Abstinenta este un principiu al vietii religioase. - Temperanta în toate lucrurile acestei vieti trebuie sã fie învãtatã si practicatã. Cumpãtarea în mâncare, bãuturã, somn si îmbrãcãminte este unul din marile principii ale vietii religioase. Adevãrul adus în sanctuarul sufletului va cãlãuzi în tratarea corpului. Nici un lucru ce are legãturã cu   sãnãtatea agentului uman nu trebuie privit cu indiferentã. Binele nostru vesnic depinde de felul în care folosim timpul, tãria si influenta în aceastã viatã. (6T. p. 375)

            O singurã viatã ne este datã aici si întrebarea fiecãruia ar trebui sã fie: cum sã-mi investesc viata ca sã aducã cel mai mare profit? (PHJ. aprilie, 1890)

           Prima noastrã datorie fatã de Dumnezeu si fatã de semenii nostri este aceea a dezvoltãrii de sine. Fiecare capacitate cu care ne-a înzestrat Creatorul ar trebui cultivatã pânã la cel mai înalt grad de perfectiune, ca sã putem fi în stare sã facem cantitatea cea mai mare de bine de care suntem capabili. Asadar, acel timp este folosit cu un scop bun, ce este îndreptat spre stabilirea si pãstrarea unei bune sãnãtãti fizice si intelectuale. Noi nu ne putem permite sã micsorãm sau sã paralizãm vreo functie a mintii sau a corpului prin muncã peste mãsurã sau prin abuzarea vreunei pãrti a masinãriei vii. Când facem aceasta, cu sigurantã trebuie sã suferim consecintele. (ST. 17 noiembrie, 1890) 

            Ea are o putere minunatã. - Respectarea cumpãtãrii si a regularitãtii în toate lucrurile are o putere minunatã. Ea va face mai mult decât împrejurãrile sau înzestrãrile naturale în a încuraja acea dispozitie dulce si seninã ce va netezi calea vietii. În acelasi timp, puterea stãpânirii de sine dobânditã astfel va fi unul din cele mai pretioase echipamente pentru lupta plinã de succes cu datoriile si realitãtile serioase ce o asteaptã pe fiecare fiintã omeneascã. (Ed. p. 206)

            Un ajutor pentru a gândi clar. - Bãrbatii din pozitii importante au de luat în fiecare zi hotãrâri de care depind rezultate de mare importantã. Ei trebuie adesea sã gândeascã repede si acest lucru poate fi îndeplinit cu succes numai de cãtre aceia care practicã strictã abstinentã. Mintea se întãreste sub tratamentul corect al puterilor fizice si intelectuale. Dacã solicitarea nu este prea mare, fiecare încercare aduce nouã vitalitate. (MH. p. 309)

            Obiceiurile cumpãtate aduc rãsplãtiri bogate. - Noua generatie în crestere este înconjuratã de atractii menite sã ispiteascã apetitul. În mod deosebit în orasele noastre mari, fiecare formã de îngãduintã este fãcutã usoarã si ademenitoare. Aceia care refuzã, ca si Daniel, sã se pângãreascã vor secera rãsplata obiceiurilor lor de cumpãtare. Cu puterea lor fizicã superioarã si cu rezistenta mãritã, ei au o rezervã la care pot apela în caz de nevoie.

            Obiceiurile fizice corecte promoveazã superioritatea intelectualã. Puterea intelectualã, tãria fizicã si longevitatea depind de legi neschimbãtoare. Nu existã întâmplare, sansã, cu privire la aceastã chestiune. Dumnezeul naturii nu va interveni sã-l pãzeascã pe om de consecintele încãlcãrii legilor naturii. (CTBH. p. 28)

            Pentru o sãnãtate perfectã, fii cumpãtat în toate lucrurile. - Pentru a pãstra sãnãtatea, este nevoie de temperantã în toate lucrurile. . . . Tatãl nostru ceresc a trimis lumina reformei sanitare sã protejeze împotriva relelor ce rezultã dintr-un apetit pervertit, ca cei care iubesc puritatea si sfintenia sã poatã sti cum sã foloseascã cu discretie lucrurile bune pe care El li le-a asigurat si ca, prin exercitarea cumpãtãrii în viata de fiecare zi, ei sã poatã fi sfintiti prin adevãr. (Id. p. 52)

            Temperanta precede sfintirea. - Poporul lui Dumnezeu trebuie sã învete abstinenta în toate lucrurile. . . . Orice îngãduintã de sine trebuie îndepãrtatã din vietile lor. Înainte ca sã poatã întelege cu adevãrat însemnãtatea adevãratei sfintiri si a conformãrii cu voia Domnului Hristos, ei trebuie, prin cooperare cu Dumnezeu, sã obtinã stãpânirea peste obiceiurile si practicile rele. (MM. p. 275)

            În studiu. - Necumpãtarea în studiu este un fel de intoxicatie si aceia care se complac în ea se rãtãcesc de la cãile sigure, se împiedicã si cad în întuneric. Domnul ar vrea ca fiecare student sã tinã minte faptul cã ochiul trebuie pãstrat numai spre slava lui Dumnezeu. El nu trebuie sã-si epuizeze si sã-si iroseascã puterile fizice si intelectuale cãutând sã dobândeascã toatã stiinta posibilã, ci sã-si pãstreze prospetimea si vigoarea tuturor puterilor ca sã se angajeze în lucrarea pe care Dumnezeu i-a arãtat-o: de a ajuta sufletele sã afle calea neprihãnirii. (CT. p. 405, 406)

            În lucru. - Ar trebui sã practicãm temperantã în munca noastrã. Nu este datoria noastrã sã ne plasãm acolo unde vom fi suprasolicitati. S-ar putea ca unii sã fie asezati acolo unde acest lucru este necesar dar aceasta ar trebui sã fie exceptia si nu regula. Trebuie sã practicãm cumpãtare în toate lucrurile. Dacã Îl onorãm pe Domnul fãcându-ne partea, El Îsi va face partea Lui, pãstrându-ne sãnãtatea. Noi ar trebui sã avem organele sub control sensibil. Practicând cumpãtare în mâncare, în bãuturã, în îmbrãcãminte, în muncã si în toate lucrurile putem sã facem pentru noi ceea ce nici un medic nu poate. (Te. p. 139)     Cei care fac eforturi mari pentru a îndeplini o anumitã lucrare într-un timp dat si continuã sã munceascã atunci când judecata lor le spune cã ar trebui sã se odihneascã, nu câstigã niciodatã. Ei trãiesc cu capital împrumutat. Îsi cheltuiesc forta vitalã de care vor avea nevoie în viitor. Iar atunci când au nevoie de energia pe care au cheltuit-o cu atâta nepãsare, ei esueazã cãci le lipseste. Tãria fizicã s-a epuizat, puterile intelectuale se prãbusesc. Ei îsi dau seama cã au întâmpinat o pierdere dar nu stiu ce este. Resursele lor fizice sunt epuizate când au nevoie de ele. Oricine încalcã legile sãnãtãtii trebuie sã sufere cândva într-o mãsurã mai mare sau mai micã. Dumnezeu ne-a asigurat forta de bazã de care avem nevoie în anumite perioade din viatã. Dacã epuizãm aceastã fortã în mod nechibzuit prin suprasolicitare continuã, cândva vom pierde. (FE. p. 153, 154)

            În îmbrãcãminte. - Îmbrãcãmintea ar trebui sã fie sãnãtoasã din toate punctele de vedere. Dumnezeu doreste ca ,,toate lucrurile tale sã-ti meargã bine si sãnãtatea ta sã sporeascã" - sãnãtatea trupului si a mintii. Iar noi trebuie sã conlucrãm cu El pentru sãnãtatea sufletului si a trupului. Amândouã sunt încurajate de o îmbrãcãminte sãnãtoasã.     Ea ar trebui sã aibã gratia, frumusetea si potrivirea simplitãtii naturale. Hristos ne-a avertizat împotriva mândriei vietii, dar nu împotriva gratiei si frumusetii ei naturale. (MH. p. 288, 289)

            În mâncare. - Adevãrata cumpãtare ne învatã sã ne dispensãm cu totul de orice este dãunãtor si sã folosim în mod rational ceea ce este sãnãtos. Existã câtiva care realizeazã asa cum ar trebui cât de mult au de a face obiceiurile dietei lor cu sãnãtatea, cu caracterul, cu rodnicia lor în aceastã lume si cu destinul lor vesnic. Apetitul ar trebui sã fie întotdeauna subordonat puterilor intelectuale. Trupul sã fie slujitorul mintii si nu invers. (Te. p. 138)   Aceia care mãnâncã si muncesc necumpãtat si nerational vorbesc si actioneazã în acelasi mod. Nu este necesar sã bei bãuturi alcoolice pentru a fi necumpãtat. Pãcatul lipsei de temperantã în mâncare - mâncatul prea des, prea mult, alimentele bogate si nesãnãtoase - distruge activitatea sãnãtoasã a organelor digestive, afecteazã creierul si perverteste judecata împiedicând gândirea si actionarea calmã, rationalã si sãnãtoasã. (CTBH. p. 155)

            Grijã deosebitã pentru a nu mânca peste mãsurã. - În nouã cazuri din zece este un pericol mai mare de a mânca prea mult decât de a mânca prea putin. . . . Existã multi bolnavi care nu suferã de nici o boalã. Cauza suferintei lor este îngãduirea apetitului. Ei cred cã dacã hrana este sãnãtoasã pot sã mãnânce oricât. E o mare gresealã. Persoanele ale cãror puteri sunt slãbite ar trebui sã mãnânce o cantitate de hranã moderatã si chiar limitatã. Atunci organismul va fi în stare sã-si facã lucrarea bine si cu usurinta si ar fi scutit de o mare parte de suferintã. (MS. 1, 1876)

            Nu-L tãgãduiti pe Dumnezeu printr-o faptã necumpãtatã. - Noi am fost cumpãrati cu un pret, de aceea trebuie sã-L slãvim pe Dumnezeu în trupul si în duhul nostru care sunt ale Lui. Nu trebuie sã ne lepãdãm de El printr-o faptã de intemperantã, deoarece unicul Fiu al lui Dumnezeu ne-a cumpãrat cu un pret infinit, chiar jertfa vietii Lui. El nu a murit pentru noi ca noi sã putem deveni sclavii obiceiurilor rele, ci ca sã putem deveni fii si fiice ale lui Dumnezeu, servindu-I cu fiecare putere a fiintei noastre. (L. 166, 1903) Aceia care sunt în continuu constienti de faptul cã se aflã în aceastã relatie cu Dumnezeu, nu-si vor pune în stomac alimente ce plac apetitului dar care vatãmã organele digestive. Ei nu vor distruge proprietatea lui Dumnezeu îngãduindu-si obiceiuri necorespunzãtoare în mâncare, bãuturã sau îmbrãcãminte. Ei vor avea mare grijã de masinãria umanã, realizând cã trebuie sã facã aceasta pentru a conlucra cu Dumnezeu. El îi vrea sãnãtosi, fericiti si folositori. Dar, pentru a fi astfel, ei trebuie sã-si punã vointa lor de partea vointei Lui. (Te. p  214)

            Duceti cumpãtarea în toate amãnuntele vietii de familie. - Noi îndemnãm ca principiile de temperantã sã fie aplicate în toate detaliile vietii de cãmin ca exemplul pãrintilor sã fie o lectie de cumpãtare si ca lepãdarea si stãpânirea de sine sã fie predate si impuse copiilor în mod logic, din pruncie. (R&H. 23 septembrie, 1884)          În cercul familiei si în bisericã trebuie sã asezãm cumpãtarea crestinã pe o platformã mai înaltã. Ea ar trebui sã fie un element viu, lucrãtor, reformând obiceiuri, dispozitii si caractere. (Te. p. 165)       

ELLEN  G.  WHITE