« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

INDRUMAREA COPILULUI

ELLEN G. WHITE 

S E C T I U N E A   X I I  - Dezvoltarea puterilor intelectuale

CAPITOLUL CINCIZECI SI PATRU

PROFESORII ÎN COLABORARE CU PÃRINTII

            Nevoia de întelegere plinã de compasiune. - Profesorii de acasã ar trebui sã aibã o întelegere plinã de compasiune fatã de lucrarea profesorilor de la scoalã si invers. Ei ar trebui sã lucreze împreunã în mod armonios, cuprinsi de acelasi spirit misionar, strãduindu-se împreunã sã-i ajute pe copii sã beneficieze din punct de vedere fizic, intelectual si spiritual si sã-si dezvolte caractere ce vor rezista la testul ispitei. (CT. p. 157)    Pãrintii ar trebui sã-si aminteascã de faptul cã se va realiza mult mai mult prin activitatea scolii comunitãtii dacã ei însisi îsi dau seama de avantajele pe care copiii lor le vor obtine într-o astfel de scoalã si se vor uni din toatã inima cu profesorul. Prin rugãciune, rãbdare si stãpânire de sine, ei pot împiedica o mare parte din rãul provocat de nerãbdare si indulgentã neînteleaptã. Pãrintii si profesorii sã se apuce de lucru împreunã, iar pãrintii sã-si aminteascã de faptul cã ei însisi vor fi ajutati de prezenta în comunitate a unui profesor serios si temãtor de Dumnezeu. (Id. p. 155, 156)

            Lipsa de unire poate anula influenta bunã.  -  Un spirit de dezbinare nutrit în inimile câtorva va fi transmis altora si va strica influenta spre bine pe care scoala se strãduieste s-o exercite. Dacã pãrintii nu sunt doritori si gata sã colaboreze cu profesorul pentru salvarea copiilor lor, ei nu sunt pregãtiti sã aibã o scoalã înfiintatã în mijlocul lor. (6T. p. 202)                Echipa de lucru începe acasã. - Colaborarea trebuie sã înceapã în cãmin, cu tata si mama. În formarea copiilor lor ei au o rãspundere comunã si ar trebui încontinuu sã caute a actiona împreunã. Sã se predea pe ei însisi lui Dumnezeu, cãutând ajutor la El pentru a se sustine unul pe altul. Sã-si învete copiii sã fie cinstiti fatã de Dumnezeu si fatã de principiu si astfel sã fie cinstiti fatã de ei însisi si fatã de toti aceia cu care vin în legãturã. Cu o astfel de pregãtire, când vor merge la scoalã, copiii nu vor fi o cauzã de tulburare sau neliniste. Ei vor fi un sprijin pentru profesori, un exemplu si o încurajare pentru ceilalti elevi. (Ed. p. 283)     Copiii vor duce cu ei în clasã influenta instruirii voastre. Pe mãsurã ce pãrinti si profesori evlaviosi lucreazã în armonie, inimile copiilor sunt pregãtite sã aibã un interes mai profund pentru lucrarea lui Dumnezeu din bisericã. Calitãtile cultivate în cãmin sunt duse în comunitate si Dumnezeu este slãvit. (L. 29, 1902)             Dacã pãrintii sunt asa de absorbiti cu ocupatiile si plãcerile acestei vieti încât neglijeazã disciplinarea corectã a copiilor lor, lucrarea profesorului nu numai cã este fãcutã foarte grea si obositoare dar adesea este complet lipsitã de rezultate. (R&H. 13 iunie, 1882)

            Lucrarea profesorului este suplimentarã. - În formarea caracterului, nici o influentã nu conteazã asa de mult ca influenta cãminului. Lucrarea profesorului ar trebui sã se adauge la cea a pãrintilor dar nu sã-i ia locul. Efortul pãrintilor si al profesorilor de a coopera trebuie depus în tot ce priveste bunãstarea copilului. (Ed. p. 283)       Educatia datã copilului în cãmin ar trebui sã fie de asa naturã încât sã-l ajute pe profesor. Acasã copilul trebuie învãtat despre importanta curãteniei, a ordinei si a desãvârsirii, lectii care sã fie repetate la scoalã. (MS. 45, 1912)        Când copilul este destul de mare pentru a merge la scoalã, profesorul ar trebui sã conlucreze cu pãrintii, iar instruirea manualã sã fie continuatã ca o parte a studiilor scolare. Existã multi elevi care au obiectii cu privire la acest fel de lucru în scoli. Ei cred cã activitatea utilã, ca învãtarea unei meserii, este înjositoare; dar ei au o idee gresitã despre ceea ce constituie adevãrata demnitate. (CT. p. 146)

            Cãminul poate fi binecuvântat prin scoalã. - Dacã el {profesorul} munceste rãbdãtor, în mod serios si perseverent, în acelasi fel ca si Hristos, lucrarea reformatoare fãcutã în scoalã se poate extinde în familiile copiilor, aducând în ele o atmosferã mai purã si mai cereascã. Aceasta este cu adevãrat lucrare misionarã de cea mai înaltã clasã. (Id. p. 157)             Profesorul atent va gãsi multe ocazii pentru a-i îndruma pe copii sã fie folositori. Profesorul este privit în general de copiii mici cu încredere si respect nemãrginit. Tot ceea ce el poate sugera ca modalitate de a ajuta în cãmin - credinciosie în datoriile zilnice, servirea bolnavului sau a sãracului - aduce aproape întotdeauna roade. Si astfel va fi asigurat din nou un dublu câstig. Sugestiile binevoitoare vor actiona asupra autorului lor. Recunostinta si conlucrarea pãrintilor vor usura povara profesorului si-i vor lumina cãrarea. (Ed. p. 213)

            Pãrintii pot usura lucrarea profesorului. - Dacã pãrintii îsi fac partea cu credinciosie, lucrarea profesorului va fi mult usuratã. Speranta si curajul sãu vor spori. Pãrintii ale cãror inimi sunt umplute cu iubirea lui Hristos, se vor feri de a gãsi greseli si vor face tot ce le stã în putere pentru a-l ajuta si încuraja pe acela pe care ei l-au ales ca profesor pentru copiii lor. Ei vor fi binevoitori sã creadã cã el este la fel de constiincios în lucrul lui cum sunt si ei într-al lor. (CT. p. 157)    Când pãrintii îsi vor întelege rãspunderile ce le revin, va fi lãsat mult mai putin lucru pe seama profesorilor. (Id. p. 148)

            Pãrintii pot fi sfãtuitorii profesorilor.  -  Noi  trebuie  sã vorbim despre iubirea lui Dumnezeu în familiile noastre si s-o predãm în scolile noastre. Învãtãturile Cuvântului lui Dumnezeu trebuie aduse în viata de cãmin si de scoalã. Dacã pãrintii înteleg pe deplin datoria lor de a se supune vointei descoperite a Domnului, ei vor fi sfãtuitori întelepti în scolile noastre, în probleme de educatie, deoarece experienta lor în educatie acasã îi va învãta cum sã se pãzeascã de ispitele ce vin la copii si tineri. Profesorii si pãrintii vor deveni conlucrãtori cu Dumnezeu în educarea tineretului pentru cer. (L. 356, 1907 )              Cunoasterea îndeaproape de cãtre pãrinti atât a caracterului copiilor lor cât si a particularitãtilor si slãbiciunilor, dacã este împãrtãsitã cu profesorul, îi va fi de ajutor. Este regretabil faptul cã atât de multi nu reusesc sã-si dea seama de asta. Putin interes este arãtat de cãtre cei mai multi pãrinti în a se informa de competenta profesorului sau de a colabora cu el în lucrarea lui. (Ed. p. 284)           Ei {pãrintii} trebuie sã simtã cã este datoria lor de a coopera cu profesorul, de a încuraja disciplina înteleaptã si de a se ruga mult pentru acela care-i învatã pe copiii lor. (FE. .p. 270)

            Profesorii pot fi sfãtuitorii pãrintilor. - De vreme ce pãrintii comunicã atât de rar cu profesorul, este mai important ca profesorul sã caute sã facã cunostintã cu pãrintii. El ar trebui sã viziteze casele elevilor lui si sã cunoascã influentele si mediul în care acestia trãiesc. Venind personal în contact cu familiile si vietile lor, el poate întãri legãturile ce-l unesc cu elevii si poate învãta cum sã lucreze mai cu succes cu variatele lor firi si temperamente.

            Pe mãsurã ce se intereseazã de educatia din cãmin, profesorul împarte un beneficiu dublu. Multi pãrinti, absorbiti de muncã si griji, pierd din vedere ocaziile de a influenta spre bine viata copiilor lor. Profesorul poate face mult pentru a-i trezi pe acesti pãrinti la posibilitãtile si privilegiile lor. El va gãsi pe altii constienti de responsabilitatea lor, doritori ca si copiii lor sã devinã bãrbati si femei bune si de folos. Adesea profesorul îi poate ajuta pe acesti pãrinti în purtarea poverii lor. Sfãtuindu-se împreunã, atât profesorul cât si pãrintii vor fi încurajati si întãriti. (Ed. p. 284, 285)   

ELLEN  G.  WHITE