« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

INDRUMAREA COPILULUI

ELLEN G. WHITE 

S E C T I U N E A   I X   - Elemente fundamentale ale zidirii caracterului 

CAPITOLUL PATRUZECI

EXEMPLIFICATI PRINCIPIILE CRESTINE

            Copiii îi vor imita pe pãrinti. - Tati si mame, voi sunteti învãtãtori, iar copiii vostri, elevi. Tonul vocii voastre, comportamentul si spiritul vostru sunt copiate de cei mici. (ST. 11 martie, 1886)            Copiii îsi imitã pãrintii; asadar, trebuie acordatã mare atentie în a le oferi exemple corecte. Pãrintii care sunt buni si politicosi acasã si în acelasi timp fermi si categorici, vor vedea aceleasi trãsãturi manifestate în copiii lor. Dacã ei sunt integri, cinstiti si onorabili, copiii lor se prea poate sã semene cu ei în aceste particularitãti. Dacã ei Îl respectã pe Dumnezeu si I se închinã, copiii lor, instruiti în acelasi fel, nu vor uita, de asemenea, sã-I slujeascã. (5T. p. 319, 320) În familie, tatii si mamele ar trebui sã prezinte totdeauna înaintea copiilor lor exemplul pe care îl doresc sã fie urmat. Ei sã manifeste unul fatã de altul un respect gingas în cuvânt, privire si faptã. Sã facã cunoscut faptul cã Duhul Sfânt îi stãpâneste, prezentând copiilor lor caracterul Domnului Isus Hristos. Puterile imitatiei sunt tari, iar în copilãrie si tinerete, când aceastã capacitate are cea mai activã perioadã, înaintea tânãrului trebuie asezat un model perfect. Copiii sã aibã încredere în pãrintii lor si în felul acesta sã-si însuseascã lectiile pe care pãrintii doresc sã le predea. (R&H. 13 martie, 1894)

             Educati prin învãtãturã si exemplu. - Mama, în educarea copiilor ei, se aflã într-o continuã scoalã. În timp ce-si învatã copiii, ea însãsi învatã zilnic. Lectiile ce le predã copiilor ei în stãpânire de sine trebuie sã fie practicate de ea însãsi. Lucrând cu diferite minti si stãri sufletesti ale copiilor ei, ea are nevoie de puteri receptive ascutite, altfel va fi în primejdie de a judeca gresit si de a proceda cu pãrtinire cu copiii. Ea ar trebui sã practice legea bunãtãtii în viata de familie dacã vrea sã aibã copii politicosi si buni. Astfel ei repetã zilnic lectiile prin învãtãturã si exemplu. (PHJ. iunie, 1890)     Profesorii, la scoalã, vor face ceva pentru a-i educa pe copiii vostri, dar exemplul vostru va face mai mult decât poate fi îndeplinit prin orice alte mijloace. Conversatia voastrã, felul în care vã organizati problemele de afaceri, ceea ce vã place si ce nu, toate ajutã la modelarea caracterului. Firea binevoitoare, autocontrolul, stãpânirea de sine, curtoazia pe care copilul le vede în tine, vor fi lectii zilnice pentru el. Ca si timpul, aceastã educatie merge întotdeauna înainte, iar tendinta acestei scoli de fiecare zi ar trebui sã facã din copilul tãu ceea ce el trebuie sã fie. (R&H. 27 iunie, 1899)   Ai grijã sã nu fi nepoliticos cu copiii tãi. . . . Cere ascultare si nu-ti îngãdui sã vorbesti neglijent cu ei, pentru cã manierele si cuvintele tale sunt manualul lor. Ajutã-i cu blândete si gingãsie în aceastã perioadã din viata lor. Lasã ca razele prezentei tale sã le lumineze inimile. Fetele si bãietii în crestere sunt foarte sensibili si, prin asprime, le poti deteriora întreaga viatã. Fiti atente, mame, sã nu certati cu severitate, cãci aceasta nu ajutã niciodatã. (MS. 127, 1898)

            Pãrintii sã fie modele ale stãpânirii de sine. - Copiii trebuie sã fie, pe cât posibil, cât mai feriti de frãmântare. În consecintã, mama sã fie calmã si fãrã grabã, liberã de orice repeziciune si pripealã nervoasã. Aceasta este o scoalã a disciplinei pentru ea, ca si pentru copil. În timp ce-i învatã pe cei mici lectia lepãdãrii de sine, ea se educã sã fie un tipar pentru copiii ei. În timp ce lucreazã solul inimii lor cu interes plin de delicatete pentru a putea supune înclinatiile naturale pãcãtoase, ea cultivã în cuvintele si comportarea ei darurile Duhului. (MS. 43, 1900)      O biruintã câstigatã asupra ta însuti, va fi de o mare valoare si încurajare pentru copiii tãi. Poti sta pe o pozitie avantajoasã spunând: eu sunt proprietatea lui Dumnezeu; sunt clãdirea lui Dumnezeu. Mã asez sub mâna Lui sã fiu format dupã asemãnarea divinã, ca sã pot fi conlucrãtor cu Dumnezeu în modelarea mintii si caracterului copiilor mei asa încât sã fie mai usor pentru ei sã umble în cãile Domnului. . . . Tati si mame, când ajungeti sã vã stãpâniti pe voi însivã, veti câstiga mari biruinte în stãpânirea copiilor vostri. (L.  75, 1898)

            Roadele stãpânirii de sine. - Pãrinti, de fiecare datã când vã pierdeti controlul de sine, când vorbiti si actionati cu nerãbdare, pãcãtuiti împotriva lui Dumnezeu. Îngerul raportor scrie fiecare cuvânt neatent si lipsit de rãbdare adresat lor, fãrã bãgare de seamã sau în glumã; el noteazã fiecare cuvânt ce nu este curat si înalt, ca o patã pe caracterul  vostru  crestin. Vorbiti  cu  bunãvointã  copiilor  vostri. Amintiti-vã cât de sensibili sunteti voi si cât de putin puteti suporta sã fiti mustrati. Nu asezati asupra lor ceea ce nici voi nu puteti purta, cãci ei sunt mai slabi decât voi si nu pot sã suporte asa de mult. Roadele stãpânirii de sine, chibzuintei si ostenelii voastre vor fi însutite.     Lãsati cuvintele voastre plãcute si voioase sã fie ca razele de soare în cãmin. (ST. 10 aprilie, 1884)    Dacã pãrintii asteaptã din partea copiilor sã fie corecti si sã facã ce este bine, ei însisi trebuie sã fie corecti în teorie si în practicã. (Good health, ianuarie, 1880)

            Copiii sunt influentati de comportamentul pretinsilor crestini. - Existã copii care au fost învãtati de mici sã tinã sabatul. Unii din acestia sunt copii foarte buni, credinciosi fatã de datorie în ceea ce priveste chestiunile vremelnice, dar ei nu simt nici o convingere de pãcat si nevoie de pocãintã. Unii ca acestia sunt într-o conditie primejdioasã. Ei privesc la comportamentul si eforturile pretinsilor crestini. Vãd pe unii care fac o înaltã mãrturisire de credintã dar care nu sunt crestini constiinciosi, si ei îsi comparã propriile vederi si actiuni cu aceste pietre de poticnire; si, fiindcã nu existã vreo manifestare exterioarã a pãcatelor în vietile lor, se mãgulesc cã sunt aproape perfecti. (4T. p. 40)            Învãtãtura Scripturii nu are un efect mai mare asupra tineretului din cauza atâtor pãrinti si învãtãtori ce pretind a crede Cuvântul lui Dumnezeu în timp ce vietile lor îi tãgãduiesc puterea. Câteodatã tinerii sunt fãcuti sã simtã puterea Cuvântului. Ei vãd scumpãtatea iubirii lui Hristos. Vãd frumusetea caracterului Sãu si posibilitãtile unei vieti predate în serviciul Lui. Dar, în contrast, vãd viata acelora care pretind a respecta învãtãturile lui Dumnezeu. (Ed. p. 259)

            Pãrintii trebuie sã spunã ,,Nu" ispitei. - Mame, neurmând practicile lumii, puteti aseza înaintea copiilor vostri un exemplu de credinciosie fatã de Dumnezeu si asa îi învãtati sã spunã nu. Spuneti-le copiilor vostri ce înseamnã învãtãtura: ,,Dacã niste pãcãtosi vor sã te amãgeascã, nu te lãsa câstigat de ei." Dar dacã vreti ca ei sã fie capabili sã spunã nu ispitei, voi însivã trebuie sã fiti în stare sã spuneti nu. Acest lucru este la fel de necesar pentru adult, ca si pentru copil. (R&H, 31 martie, 1891)

            Exemplificati blândetea. - Pãrinti, fiti buni si blânzi cu copiii vostri, si ei vor învãta blândetea. Sã demonstrãm în familiile noastre cã suntem crestini. Eu consider fãrã valoare credinta ce nu este demonstratã în viata de cãmin prin amabilitate, rãbdare si dragoste. (MS. 97, 1909)

            Fiti cu bãgare de seamã la tonul vocii la fel ca si la cuvinte.- Nu lãsati nici un cuvânt iritat, aspru sau repezit sã vã scape de pe buze. Harul lui Hristos asteaptã sã fie cerut de voi. Spiritul Lui vã va lua în stãpânire mintea si constiinta, dirijându-vã cuvintele si faptele. Nu vã pierdeti niciodatã respectul de sine prin cuvinte pripite si necugetate. Vedeti sã vã fie cuvintele curate si conversatia sfântã. Dati copiilor vostri un exemplu a ceea ce doriti ca ei sã fie. . . . Sã fie pace, cuvinte plãcute si înfãtisare voioasã. (L. - Scrisoarea 28, 1890)             Pãrintii nu-si pot lua un aer de stãpân fãrã sã-si asume, în acelasi timp si riscuri. Ei nu trebuie sã arate un spirit de stãpân, criticând si cãutând greseli. Cuvintele si tonul cu care le rostesc sunt lectii pentru copiii lor, fie spre bine, fie spre rãu. Tatilor si mamelor, dacã de pe buzele voastre ies cuvinte mincinoase, vã învãtati copiii sã vorbeascã în acelasi fel, iar influenta purificatoare a Duhului Sfânt este fãcutã fãrã efect. Este esential sã faci mereu binele, cu rãbdare, dacã vrei sã-ti îndeplinesti datoria fatã de copiii tãi. (L. 8a, 1896)                      Pãrintii sunt agentii lui Dumnezeu în modelarea  caracterului. - Mintea copiilor vostri capãtã formã, sentimentele si caracterele se modeleazã, dar dupã ce tipar? Pãrintii sã-si aducã aminte cã sunt intermediari în aceste tranzactii si în timp ce dorm, poate, în mormânt, lucrarea rãmasã în urma lor dãinuieste si va da o mãrturie despre ei: bunã sau rea. (PHJ. iunie, 1890)

            Imprimând chipul Celui Divin. - Voi trebuie sã instruiti, sã avertizati si sã sfãtuiti, amintindu-vã întotdeauna cã privirea, cuvintele si faptele voastre se aflã într-o relatie directã cu calea viitoare a celor dragi ai vostri. Lucrarea voastrã nu este de a picta o formã a frumusetii pe pânzã sau de a o dãltui în marmorã, ci de a imprima asupra unui suflet omenesc chipul Celui Divin. (ST. 25 mai, 1882) 

ELLEN  G.  WHITE