« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

INDRUMAREA COPILULUI

ELLEN G. WHITE 

SECTIUNEA VIII datoria supremã - dezvoltarea caracterului

CAPITOLUL TREIZECI SI CINCI

CUM POT PÃRINTII CONSTRUI CARACTERE PUTERNICE

            Consacrati-i cugetarea si timpul cel mai bun. - Pãrintii primesc copilul, o povarã neajutoratã în bratele lor; el nu stie nimic si trebuie învãtat sã-L iubeascã pe Dumnezeu; trebuie crescut în sfatul si învãtãtura Domnului, format dupã modelul divin.    Când pãrintii vãd importanta lucrãrii lor în educarea copiilor, când vãd cã ea implicã interese vesnice, atunci îsi dau seama cã trebuie sã consacre cel mai bun timp si chibzuintã acestei lucrãri. (ST. 16 martie, 1891)

            Dobânditi o întelegere a principiilor implicate. - Lectiile învãtate si obiceiurile formate în pruncie si copilãrie au mai mult de-a face cu formarea caracterului si cu directia vietii decât toatã instruirea si educatia din anii de mai târziu.              Pãrintii trebuie sã ia în consideratie lucrul acesta, sã înteleagã principiile ce stau la baza îngrijirii si educãrii copiilor si sã fie în stare sã-i creascã în sãnãtate fizicã, intelectualã si moralã. (MH. p. 380)

            Interziceti superficialitatea. - Trãim într-un veac în care aproape totul este superficial. Existã doar putinã stabilitate si fermitate a caracterului, deoarece instruirea si educarea copiilor din fragedã pruncie este superficialã. Caracterul lor este construit pe nisip miscãtor. Lepãdarea de sine si stãpânirea nu au fost modelate în caracterul lor. Ei au fost rãsfãtati si îngãduiti atât de mult încât nu mai sunt buni pentru viata practicã. Iubirea de plãcere stãpâneste mintile, iar copiii sunt flatati si alintati spre ruina lor. (HR. decembrie, 1872)

            Fortificati copiii prin rugãciune si credintã.  -  Ai adus pe lume copii care nu au avut nici un cuvânt de spus cu privire la existenta lor. Te-ai fãcut rãspunzãtor într-o mare mãsurã pentru fericirea si binele lor vesnic. Povara de a-i forma pe acesti copii pentru Dumnezeu este asupra ta fie cã simti, fie cã nu. Sã pãzesti cu grijã geloasã prima apropiere a vicleanului dusman si fi pregãtit sã iei mãsuri împotriva lui. Clãdeste o fortãreatã a rugãciunii si credintei în jurul copiilor tãi si, în plus, exercitã o supraveghere sârguincioasã. Nu esti nici un moment la adãpost de atacurile lui Satana. Nu ai timp de rãgaz de la munca serioasã si vigilentã. N-ar trebui sã dormi nici o clipã la postul tãu. Acesta este cel mai important rãzboi. În el sunt implicate interese vesnice. Este o problemã de viatã si de moarte pentru tine si familia ta. (2 T. p. 397, 398)

            Luati o pozitie fermã, hotãrâtã.  -  În general, pãrintii îsi pun prea mult încrederea în copiii lor si, deseori, când le acordã încredere, acestia se complac în fãrãdelegi ascunse. Pãrinti, supravegheati-vã copiii cu grijã geloasã! Îndemnati-i, mustrati-i si sfãtuiti-i când vã ridicati si când vã asezati, când plecati si când veniti, ,,învãtãturã peste învãtãturã, învãtãturã peste învãtãturã, putin aici, putin acolo". Supuneti-i pe copiii vostri când sunt tineri. Acest lucru este neglijat în mod tragic de cãtre multi pãrinti care nu iau o pozitie atât de fermã si de hotãrâtã dupã cum ar trebui cu privire la copiii lor. (Id. vol. 1, p. 156)

             Semãnati cu rãbdare pretioasa sãmântã. - ,,Ce seamãnã omul, aceea va secera." Pãrinti, lucrarea voastrã este de a câstiga încrederea copiilor vostri si de a semãna sãmânta cea pretioasã cu iubire si rãbdare. Faceti-vã lucrul cu multumire, fãrã sã vã plângeti vreodatã de dificultate, grijã si trudã. Dacã prin eforturi rãbdãtoare, pline de bunãtate, asemenea lui Hristos, puteti prezenta un suflet desãvârsit în Hristos Isus, viata voastrã n-a fost în zadar. Pãstrati-vã propriul suflet plin de sperantã si rãbdare. Nu lãsati nici o descurajare sã aparã pe înfãtisarea sau în atitudinea voastrã. Aveti în mâini formarea unui caracter cu ajutorul lui Dumnezeu, care poate sã lucreze în via Maestrului si sã câstige multe suflete la Isus. Încurajati-vã întotdeauna copiii sã atingã un standard înalt în toate obiceiurile si tendintele lor. Fiti rãbdãtori cu nedesãvârsirile lor, asa cum Dumnezeu este rãbdãtor cu voi în nedesãvârsirile voastre, suferind cu voi si veghind asupra voastrã ca sã puteti aduce rod spre slava Lui. Încurajati-vã copiii sã se strãduiascã sã adauge la realizãrile lor calitãtile ce le lipsesc. (MS. 136, 1898)

            Învãtati supunerea fatã de lege. - Tati si mame, fiti practici. Învãtati-i pe copiii vostri sã asculte de lege. (MS. 49, 1901)   Mila si bunãtatea nu constau în a permite copilului sã-si aibã propria cale, în a i te supune si în a neglija sã-l corectezi pe motiv cã îl iubesti prea mult pentru a-l pedepsi. Ce fel de iubire este aceea care-i permite copilului sã dezvolte trãsãturi de caracter ce-l vor face pe el si pe oricine altcineva nenorocit? La o parte cu astfel de iubire! Dragostea adevãratã va urmãri binele prezent si vesnic al sufletului. (R&H. 16 iulie, 1895)         Ce drept au pãrintii sã aducã pe lume copii, sã-i neglijeze si sã-i lase sã creascã fãrã culturã si instruire crestinã? Pãrintii trebuie sã fie responsabili. Învãtati-i stãpânirea de sine. Învãtati-i cã trebuie sã fie stãpâniti, nu sã stãpâneascã. (MS. 9, 1893)

            Armonizati  fizicul,  intelectul  si  spiritualul. - Capacitãtile fizice, intelectuale si spirituale trebuie dezvoltate pentru a forma un caracter bine echilibrat. Copiii sã fie supravegheati, îndrumati si disciplinati pentru a realiza acest lucru cu succes. (4 T. p. 197, 198)

           Constitutia fizicã a lui Isus, precum si dezvoltarea Lui spiritualã este adusã înaintea noastrã prin cuvintele: ,,Copilul crestea în întelepciune" si ,,în staturã". În copilãrie si tinerete trebuie acordatã atentie dezvoltãrii fizice. Pãrintii sã-si învete copiii cu obiceiuri bune în mâncare si bãuturã, în îmbrãcãminte si exercitiu si va fi pusã o temelie solidã pentru o bunã sãnãtate în restul vietii. Organismul trebuie sã aibã îngrijire specialã pentru ca puterile trupului sã nu fie micsorate, ci dezvoltate pânã la mãsura lor deplinã. Aceasta îi va aseza pe copii si pe tineri într-o pozitie favorabilã astfel încât, cu o pregãtire religioasã cuvenitã, ei sã poatã creste în întelepciune ca si Hristos. (YI. 27 iulie, 1893)

            Sãnãtatea  este  asociatã  cu intelectul si capacitãtile morale. - Pentru a trezi simturile morale ale copiilor vostri la drepturile pe care Dumnezeu le are asupra lor, ar trebui sã imprimati în mintea si în inimile lor felul în care sã asculte de legile lui Dumnezeu în structura lor fizicã, deoarece sãnãtatea are de a face într-o mare mãsurã cu intelectul si capacitãtile lor morale. Dacã au sãnãtate si curãtie de inimã, sunt mai bine pregãtiti sã trãiascã si sã fie o binecuvântare pentru lume. A le orienta mintea în directia bunã si la timpul potrivit este o lucrare foarte importantã deoarece foarte mult depinde de decizia luatã la momentul critic.             Ce important este atunci ca mintile pãrintilor sã fie cât se poate de eliberate de grija complicatã si epuizantã a lucrurilor inutile, ca sã poatã gândi si actiona cu judecatã calmã, întelepciune si iubire, fãcând din sãnãtatea fizicã si moralã a copiilor lor prima si cea mai înaltã motivatie. (HR. decembrie, 1872)             Pãrintii se mirã de ce copiii sunt cu mult mai greu de stãpânit decât obisnuiau sã fie, când în cele mai multe cazuri propria lor conducere criminalã i-a fãcut astfel. Calitatea mâncãrii  de  pe  mesele  lor  si  pe  care  îi  încurajeazã  pe copii s-o mãnânce le excitã fãrã încetare pasiunile animalice si le slãbesc aptitudinile morale si intelectuale. (PHJ. octombrie, 1897)

            Hrana  curatã  pentru  minte  este esentialã. - Educati facultãtile si gusturile celor dragi ai vostri. Cãutati sã le preocupati mintea în asa fel încât sã nu fie loc pentru gânduri si îngãduinte josnice si corupãtoare. Harul Domnului Hristos este singurul antidot sau singura mãsurã de prevenire a rãului. Voi puteti alege, dacã vreti, ca mintea copiilor vostri sã fie ocupatã fie cu gânduri curate, necorupte, fie cu rele ce existã pretutindeni - mândria si pierderea din vedere a Rãscumpãrãtorului lor. Mintea, la fel ca trupul, are nevoie de hranã curatã pentru a obtine sãnãtate si tãrie. Dati copiilor vostri ceva de gândit, ce este în afara lor si mai presus de ei însisi. Mintea care trãieste într-o atmosferã purã si sfântã nu devine usuraticã, neserioasã si egoistã. (L. 27, 1890)

            Trãim într-un timp când tot ce este fals si superficial este înãltat mai presus de ceea ce este real, natural si trainic. Mintea  trebuie  pãstratã  departe  de  tot  ce  ar  conduce-o într-o directie gresitã. Sã nu fie încãrcatã cu istorisiri de calitate slabã, ce nu adaugã tãrie puterilor intelectuale. Gândurile vor fi de aceeasi naturã ca si hrana ce o asigurãm pentru minte. (5T. p. 544)

            Un intelect genial nu este suficient. -  Poate cã esti satisfãcut de inteligenta eminentã a copilului tãu, dar dacã aceasta nu se aflã sub controlul unei inimi sfintite, va lucra împotriva scopurilor lui Dumnezeu. Numai un simt înalt al cerintelor lui Dumnezeu fatã de noi poate da stabilitatea de caracter potrivitã, capacitatea de discernãmânt a mintii si profunzimea întelegerii lucrurilor esentiale pentru succes, atât în aceastã lume cât si în lumea viitoare. (R&H. 23 aprilie, 1889)

            Tinte înalte în dezvoltarea caracterului. - Dacã-i învãtãm pe copiii nostri sã fie harnici, jumãtate din pericol a trecut, deoarece lenea duce la tot felul de ademeniri la pãcat. Sã ne educãm copiii sã fie simpli în maniere, fãrã a fi obraznici, sã fie binevoitori si gata sã se sacrifice, fãrã a fi extravaganti, sã fie economi, fãrã a deveni avari. Si, mai presus de toate, sã-i învãtãm cerintele ce le are Dumnezeu fatã de ei, cã este datoria lor de a duce religia în  orice aspect al vietii, cã ei trebuie sã-L iubeascã pe Dumnezeu în mod suprem si sã iubeascã pe aproapele lor, fãrã a neglija micile acte de politete ale vietii ce sunt esentiale pentru fericire. (PHJ. mai, 1890)

            Rugati-vã pentru întelepciune cereascã. -  Pãrintii trebuie sã mediteze si sã se roage stãruitor lui Dumnezeu pentru întelepciune si ajutor divin ca sã-si educe copiii cum se cuvine, pentru ca acestia sã-si poatã dezvolta caracterele dupã voia lui Dumnezeu. Grija lor n-ar trebui sã fie cum sã-si educe copiii ca sã poatã fi lãudati si onorati de lume, ci cum sã-i poatã educa pentru a-si forma caractere frumoase, pe care Dumnezeu sã le poatã aproba. Este nevoie de multã rugãciune si studiu pentru întelepciune cereascã, pentru a sti cum sã lucreze cu mintile tinere, cãci foarte multe depind de directia ce o dau pãrintii mintii si vointei copiilor lor. (HR. decembrie, 1872) 

            Trebuie acordatã cãlãuzire moralã si spiritualã. -Pãrintii trebuie fãcuti sã-si înteleagã obligatia de a da lumii copii cu caractere bine dezvoltate, care vor avea putere moralã sã reziste ispitei si a cãror viatã va fi o onoare pentru Dumnezeu si o binecuvântare pentru semenii lor. Cei care intrã în viata de adult cu principii neclintite vor fi pregãtiti sã stea nepãtati în mijlocul poluãrii morale a acestui veac corupt. (CTBH. p. 75)

            Învãtati-i pe copii sã aleagã pentru ei însisi.  -  Tinerii si copiii sã fie învãtati sã-si aleagã acel vesmânt regesc, tesut în rãzboiul cerului, ,,inul subtire, strãlucitor si curat" (Apocalipsa 19, 8), ce-l vor purta toti cei sfinti de pe pãmânt. Acest vesmânt, propriul caracter al Domnului Hristos, fãrã patã, este oferit fiecãrei fiinte umane, dar toti aceia care-l primesc îl vor primi si-l vor purta încã de aici.              Copiii sã fie învãtati cã, în timp ce îsi deschid mintea la gânduri curate si iubitoare si sãvârsesc fapte de iubire si de ajutor, ei însisi se îmbracã cu frumoasa hainã a caracterului Sãu. Aceastã îmbrãcãminte îi va face plãcuti si iubiti aici, iar dupã aceea, va fi titlul admiterii lor în palatul Regelui. (Ed. p. 249)

ELLEN  G.  WHITE