| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
S E C T I U N E A VI - Lectii în virtuti practice
CAPITOLUL DOUAZECI SI UNU
HĂRNICIE
O protectie pentru tineri. - Unul din cele mai sigure mijloace de a-i proteja pe tineri este ocupatia folositoare. Copiii care sunt antrenati în obiceiuri de hărnicie, asa încât îsi folosesc tot timpul lor în mod util si plăcut, nu au nici o înclinatie să se plângă de soarta lor si nu au timp pentru visări fără temei. Pericolul ca ei să-si formeze obiceiuri sau prietenii vicioase este mic. (CT. p. 122)
Există o valoare negrăită în ocupatia folositoare. Copiii să fie învătati să facă ceva util. Este nevoie de întelepciune mai mult decât omenească pentru ca părintii să poată întelege cât de bine să-si educe copiii pentru o viată fericită si utilă aici si pentru o servire mai înaltă si o bucurie mai mare în viata viitoare. (Id. p. 125)
Dati sarcini potrivite cu vârsta si capacitatea. - Copiii ar trebui obisnuiti din pruncie să facă lucruri potrivite pentru vârsta si capacitatea lor. Părintii ar trebui acum să-si încurajeze copiii să devină mai independenti. Tulburări serioase sunt gata să apară în curând pe pământ si ei ar trebui să fie antrenati în asa fel încât să le poată face fată. (ST. 13 august, 1896)
Învătati-i pe copiii vostri să fie folositori, să poarte răspunderi potrivite cu vârsta lor si apoi obiceiul de a lucra va deveni pentru ei o a doua natură, iar munca utilă nu li se va părea niciodată o corvoadă. (R&H. 24 iunie, 1890)
Rodul lenii. - Părintii nu pot comite un păcat mai mare decât acela de a neglija responsabilitătile date lor de Dumnezeu, lăsându-si copiii fără să facă nimic; deoarece acesti copii vor învăta curând să iubească lenea, vor creste trândavi, devenind adulti care nu sunt buni de nimic. Când ajung la vârsta să-si câstige existenta si sunt angajati, vor lucra într-un mod lenes si vor crede că vor fi plătiti ca si când ar fi făcut cu credinciosie lucrul desi pierd timpul. Este o mare diferentă între lucrătorul din această categorie si acela care-si dă seama că trebuie să fie un ispravnic credincios. În orice domeniu s-ar angaja, tinerii trebuie să fie ,,fără preget în sârguintă, plini de râvnă cu duhul, slujind Domnului", pentru că acela care este necredincios în cele mai mici lucruri este necredincios si în cele mari. (MS. 117, 1899)
Dacă au o pregătire corespunzătoare în cămin, copiii nu vor fi găsiti pe străzi, primind o educatie la întâmplare pe care asa de multi o primesc. Părintii care-si iubesc în mod inteligent copiii nu le vor permite să crească cu obiceiuri de lene si necunoscători în ce priveste îndeplinirea datoriilor casnice. Ignoranta nu este aprobată de Dumnezeu si nu favorizează împlinirea lucrării. (CT. p. 149)
Folosirea înteleaptă a timpului. - Acolo unde există lene din abundentă, Satana lucrează cu ispitele lui să distrugă viata si caracterul. Dacă tinerii, fie ei bogati sau săraci, nu sunt instruiti pentru muncă utilă, sunt în pericol grav, deoarece Satana va găsi ocupatie pentru ei după propria lui rânduială. Tinerii care nu sunt baricadati cu principii nu privesc timpul ca pe o comoară pretioasă, încredintată de Dumnezeu, pentru care fiecare fiintă omenească trebuie să dea socoteală. (MS. 43, 1900) Copiii ar trebui să fie educati să-si folosească timpul cât mai bine cu putintă, să fie de ajutor pentru tata si mama si să fie constienti de puterea de a-si folosi propriile capacităti. Nu ar trebui să li se permită să se considere mai presus de orice muncă ce este necesară. (L. 11, 1888) Valoarea timpului este inestimabilă. Timpul pierdut nu poate fi niciodată recuperat. . . . Valorificarea momentelor pierdute este o comoară. (MS. 117, 1899)
Învinge orice obicei de indolentă. - Dumnezeu a trasat în Cuvântul Lui un plan pentru educatia copiilor, care ar trebui urmat de părinti. Ei să-si învete copiii să învingă orice înclinatie spre lene. Fiecare copil ar trebui învătat că are de făcut o lucrare în lume. (MS. 98, 1901)
Lenea si nepăsarea nu sunt fructe crescute în pomul crestinului. (MS. 24, 1894)
Lenea este un mare blestem. Dumnezeu i-a binecuvântat pe oameni cu nervi, organe si muschi, iar ei să nu-si permită să le deterioreze din cauza lipsei de activitate, ci să le întărească si să le păstreze sănătoase prin exercitiu. Să nu ai nimic de făcut este o mare nenorocire, căci lenea a fost si va fi întotdeauna un blestem pentru familia omenească. (MS. 60, 1894)
Copii, niciodată să nu vă dovediti a fi ispravnici necredinciosi în cămin! Nu vă sustrageti niciodată de la datoria voastră! Lucrul bun si din greu face tendoane si muschi tari. Ajutând la prosperitatea căminului veti aduce asupra voastră cele mai bogate binecuvântări. (MS. 117, 1899)
De ce lucru înainte de joacă? - Mama mea m-a învătat să lucrez. Eu obisnuiam s-o întreb: ,,De ce trebuie întotdeauna să lucrez asa de mult înainte de a mă juca?" ,,Ca să-ti educe si antreneze mintea pentru muncă utilă si să te păzească de rău, iar când vei creste mai mare îmi vei multumi pentru aceasta." Când una din fetitele mele {o nepoată} mi-a spus: ,,De ce trebuie să tricotez? Bunicile tricotează", i-am răspuns: ,,Vrei să-mi spui cum au învătat bunicile să tricoteze?" ,,Păi, au început când erau fetite mici." (MS. 19, 1887)
Valoarea unui program zilnic. - Este bine să luăm în consideratie, pe cât posibil, ce este de îndeplinit în ziua respectivă. Faceti o listă cu diferite sarcini ce asteaptă să le dati atentie si hotărâti un anumit timp pentru efectuarea fiecăreia. Toate să fie făcute complet, curat si repede. Dacă-ti revine datoria de a face curătenia în camere, atunci ai grijă să fie bine aerisite, iar lenjeria de pat bine expusă la lumina soarelui. Acordă-ti un număr de minute si nu te opri să citesti ziare si cărti ce-ti atrag privirea, ci spune-ti: ,,Nu, eu am doar atâtea minute în care să-mi fac lucrul si trebuie să-mi îndeplinesc obligatia în timpul dat. . . ."
Aceia care în mod natural sunt înceti în miscări, trebuie să caute a deveni activi, rapizi, energici, amintindu-si cuvintele apostolului: ,,În sârguintă fiti fără preget. Fiti plini de râvnă cu Duhul. Slujiti Domnului."
Dacă-ti revine sarcina de a pregăti masa, fă calcule cu grijă, ia-ti tot timpul necesar pentru a pregăti mâncarea si pune-o pe masă în ordinea potrivită si exact la timp. Să ai masa gata cu cinci minute mai devreme decât timpul ce ti l-ai propus este mai lăudabil decât s-o ai gata cinci minute mai târziu. Dacă însă esti sub stăpânirea miscărilor încete si zăbavnice, dacă obiceiurile tale sunt din categoria lenesă, vei face o lucrare lungă dintr-una scurtă si este de datoria acelora care sunt înceti să facă reformă si să devină mai expeditivi. Dacă vor, ei pot să-si învingă obiceiurile de zăbavă si de nervozitate. În spălatul vaselor pot fi atenti si în acelasi timp să lucreze repede. Exersati vointa spre aceasta, iar mâinile se vor misca cu repeziciune. (YI. 7 septembrie, 1893)
Îmbinati fizicul cu intelectul. - Când în familia mea erau trimisi copii în gazdă si spuneau: ,,Mama mea nu vrea ca eu să-mi spăl vasele", răspundeam: ,,Păi, să le spălăm noi în locul tău si să te taxăm cu o jumătate de dolar mai mult pentru gazdă?" ,,O, nu! Mama nu vrea să plătească mai mult pentru mine." ,,Ei bine, atunci poti să te scoli de dimineată si s-o faci tu însuti" - spuneam eu. ,,Dumnezeu nu a plănuit niciodată ca tu să fii servit de noi. În loc ca mama ta să se scoale de dimineată si să pregătească dejunul în timp ce tu stai în pat, tu ar trebui să fii cel care spune: ,Mamă, nu trebuie să te scoli de dimineată. Noi vom prelua aceste sarcini si vom îndeplini aceste datorii.' Ar trebui să-i lăsati pe aceia al căror păr încărunteste să se odihnească dimineata."
De ce nu se întâmplă asa? Unde este problema? Este la părintii care nu-si lasă copiii să aibă vreo sarcină în familie. Când acesti copii pleacă departe la scoală, spun: ,,Mama zice că nu vrea ca eu să lucrez." Astfel de mame sunt nechibzuite. Ele îsi distrug copiii si apoi îi trimit la scoală s-o păgubească. . . . Cea mai bună disciplină pe care o pot avea este lucrul. Nu este mai greu pentru ei decât pentru mamele lor. Îmbinati munca fizică cu cea intelectuală si puterile mintii se vor dezvolta cu mult mai bine. (MS. 19, 1887)
Inventati căi. - Părintii ar trebui să inventeze căi si mijloace pentru a-si tine copiii ocupati în mod folositor. Să le fie dată copiilor câte o portiune mică de teren pe care s-o cultive, ca să aibă ceva de dat ca dar de bunăvoie. (MS. 67, 1901)
Permiteti-le să vă ajute în orice fel pot si arătati-le că le apreciati ajutorul. Lăsati-i să simtă că sunt o parte din asociatia familiei. Învătati-i să-si folosească mintea atât de mult cât pot să-si planifice lucrul în asa fel încât să-l poată face repede si bine. Învătati-i să fie prompti si energici în lucrul lor, să economisească timp asa ca nici un minut să nu fie pierdut în orele alocate lor pentru lucru. (MS. 60, 1903)
Munca este nobilă. - Să-i învătăm pe micutii nostri să ne ajute când mâinile lor sunt mici, iar puterea lor este neînsemnată. Să imprimăm în mintea lor faptul că munca este nobilă, că i-a fost menită omului de către cer, că ea a fost bucuria lui Adam în Eden ca un lucru esential pentru dezvoltarea sănătoasă a mintii si a corpului. Să-i învătăm că plăcerea nevinovată nu este nici măcar pe jumătate atât de satisfăcătoare ca plăcerea adusă de ocupatia utilă. (PHJ. mai, 1890)
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
