S E C T I U N E A V - Alte lectii de bază
CAPITOLUL TREISPREZECE
CONTROLUL DE SINE
Pregătiti-i pe copii pentru viată si pentru datoriile ei. - Mama ar putea foarte bine să se întrebe cu profundă îngrijorare, în timp ce priveste copiii dati în grija ei: Care este tinta cea măreată si obiectivul educatiei lor? Este aceea de a-i face potriviti pentru viată si datoriile ei, de a-i califica să ocupe o pozitie onorabilă în lume, de a face bine, de a fi folositori semenilor lor, de a câstiga în cele din urmă răsplata celui neprihănit? Dacă-i asa, atunci prima lectie care le trebuie să le fie predată este stăpânirea de sine; pentru că nici o persoană nedisciplinată si încăpătânată nu poate spera să aibă succes în această lume sau răsplată în cea viitoare. (PHJ. mai, 1890)
Învată-l pe copil să se supună. - Copiii mici, înainte de a avea un an, aud si înteleg ce se vorbeste cu privire la ei si stiu până la ce limită sunt îngăduiti. Mame, voi trebuie să vă învătati copiii să se supună dorintelor voastre. Acest punct trebuie câstigat dacă vreti să detineti controlul asupra lor si să vă păstrati demnitatea de mamă. Copiii vostri vor învăta repede chiar ceea ce asteptati de la ei; ei stiu când vointa lor o învinge pe a voastră si vor căuta să câstige cele mai multe victorii. (ST. 16 martie, 1891) Este cea mai mare cruzime să permiti dezvoltarea obiceiurilor rele, să dai legea în mâinile copiilor lăsându-i să conducă. (CTBH. p. 68)
Nu satisfaceti dorintele egoiste. - Dacă părintii nu au grijă, îsi vor trata copiii în asa fel încât îi vor conduce să pretindă atentii si privilegii care le vor cere să se lipsească pe ei însisi pentru a-si satisface micutii. Ei vor cere părintilor să le facă anumite lucruri, să le satisfacă dorintele, iar acestia vor ceda cererilor lor, nepăsându-le de faptul că aceasta inspiră egoism în copii lor. Făcând însă acest lucru, părintii îsi nedreptătesc copiii si vor afla mai târziu cât de dificil este să contracareze influenta educatiei din primii ani de viată ai unui copil. Copiii au nevoie să învete de timpuriu că dorintele nu le vor fi satisfăcute când sunt determinate de egoism. (ST. 13 august, 1896)
Nu dati copiilor nici un lucru pentru care plâng. - O lectie pretioasă pe care mama are nevoie s-o învete mereu este că nu copilul trebuie să conducă; nu el este stăpânul, ci vointa si dorintele ei trebuie să fie supreme. În felul acesta ea îl învată stăpânirea de sine. Nu le dati nici un lucru pentru care plâng, chiar dacă iubirea voastră delicată doreste foarte mult să o facă; pentru că, dacă au câstigat o dată biruinta prin faptul că au plâns, se vor astepta s-o facă din nou. A doua oară bătălia va fi mai vehementă. (MS. 43, 1900)
Nu permiteti niciodată manifestarea patimilor la mânie. - Între primele obligatii ale mamei este aceea de a împiedica patima în micutii ei. Copiilor n-ar trebui să li se permită să manifeste mânie; n-ar trebui să li se permită să se trântească pe dusumea lovind si plângând pentru că le-a fost refuzat ceva ce nu era cel mai bun pentru ei. Am fost necăjită când am văzut cum multi părinti îngăduie copiilor lor manifestarea patimilor la mânie. Mamele par să privească la aceste accese de mânie ca la ceva ce trebuie suportat si par indiferente fată de comportamentul copilului. Dar dacă un rău este permis o dată, el va fi repetat, iar repetarea lui va rezulta în obicei si astfel caracterul copilului va primi o formă rea. (ST. 16 martie, 1891)
Când să certi duhul rău. - Am văzut adesea câte un copilas trântindu-se si tipând dacă vointa lui era împiedicată în vreun fel. Acum este momentul să certi duhul rău. Vrăjmasul va încerca să stăpânească mintile copiilor nostri, dar să-i permitem noi să-i modeleze după cum vrea el? Acesti copilasi nu pot discerne ce duh îi influentează si este datoria părintilor să exercite judecata si prevederea pentru ei. Obiceiurile lor să fie urmărite cu atentie. Tendintele rele trebuie să fie împiedicate, iar mintea stimulată în favoarea binelui. Copilul ar trebui să fie încurajat în orice efort de a se stăpâni. (CTBH. p. 61)
Începeti cu ''Cântările Betleemului". - Mamele trebuie să-si educe pruncii din bratele lor după principii si obiceiuri corecte. Ele n-ar trebui să le permită să se izbească cu capul de dusumea. . . . Mamele să-i educe din pruncie. Începeti cu cântările Betleemului. Aceste melodii plăcute vor avea o influentă linistitoare. Cântati-le aceste melodii calme despre Hristos si iubirea Lui. (MS. 9, 1893)
Nici o sovăială sau nehotărâre. - Temperamentul pervertit trebuie frânat în copil cât de repede posibil, deoarece cu cât această datorie este amânată, cu atât mai greu este de efectuat. Copiii cu o fire iute, înflăcărată, au nevoie de atentie specială din partea părintilor. Cu ei ar trebui să se lucreze într-o manieră deosebit de blândă, dar fermă. În cazul lor, n-ar trebui să existe nici o sovăială sau nehotărâre din partea părintilor. Trăsăturile de caracter ce în mod normal ar împiedica dezvoltarea greselilor lor specifice trebuie să fie hrănite si întărite cu grijă. Indulgenta fată de un copil cu fire pătimasă si pervertită va avea ca rezultat ruina lui. Greselile îi vor fi întărite odată cu vârsta, îi vor întârzia dezvoltarea mintii si îi vor dezechilibra toate trăsăturile de caracter bune si nobile. (PHJ. ianuarie, 1890)
Exemplul stăpânirii de sine din partea părintilor este vital. - Unii părinti nu au control asupra lor însisi. Ei nu-si stăpânesc poftele nesănătoase sau temperamentul aprins; de aceea nu-i pot educa pe copii în ceea ce priveste renuntarea la poftă si nici nu-i pot învăta stăpânirea de sine. (PHJ. octombrie, 1897) Dacă părintii doresc să-si învete copiii controlul de sine, trebuie să-si formeze obiceiul de a se stăpâni pe ei însisi. Dojana severă si cicălitul încurajează un temperament iute si irascibil în copii. (ST. 24 noiembrie, 1881)
Neobosit în facerea binelui. - Părintii sunt prea iubitori de usurătate si plăcere, ca să mai facă lucrarea arătată lor de Dumnezeu în viata de cămin. Dacă tinerii ar fi educati corect acasă, n-am vedea starea teribilă de rău ce există între ei astăzi. Dacă părintii si-ar lua în primire lucrarea încredintată de Dumnezeu si le-ar preda copiilor stăpânirea, lepădarea si controlul de sine, atât teoretic cât si prin exemplu, vor descoperi că în timp ce căutau să-si facă datoria asa încât să capete aprobarea lui Dumnezeu, ei însisi învătau lectii pretioase în scoala lui Hristos. Învătau răbdarea, stăpânirea de sine, iubirea si blândetea; si acestea sunt chiar lectiile ce trebuie să le predea copiilor lor. După ce simturile morale ale părintilor sunt trezite si ei îsi iau în primire, cu energie reînnoită, lucrarea neglijată, n-ar trebui să fie descurajati sau să-si permită să fie împiedicati în lucrare. Prea multi obosesc în facerea binelui. Când îsi dau seama că îi costă efort, continuă stăpânire de sine, har si cunostintă înmultite pentru a face fată urgentelor ce apar, se descurajează si renuntă la luptă lăsând ca vrăjmasul sufletelor să-si urmeze calea. Zi de zi, lună de lună, an de an, lucrarea trebuie să meargă înainte până când caracterul copilului tău este format, iar obiceiurile stabilite în directia cea bună. N-ar trebui să renunti si să-ti lasi familia în voia soartei, într-o manieră liberă si lipsită de cârmuire. (R&H. 10 iulie, 1888)
Nu-ti pierde niciodată controlul de sine. - Niciodată n-ar trebui să ne pierdem stăpânirea de sine. Să păstrăm mereu înaintea noastră Modelul desăvârsit. Este păcat să vorbesti nerăbdător si nervos sau să simti mânie - chiar dacă nu vorbesti. Trebuie să ne purtăm cu vrednicie, reprezentându-L în mod corect pe Domnul Hristos. A spune un cuvânt mânios este ca si cum a-i lovi cremenea de cremene: se aprind deodată simtăminte pline de furie. Niciodată să nu fii ca ghimpele de castană. Nu-ti permite să folosesti în cămin cuvinte aspre si iritante. Ar trebui să inviti Oaspetele ceresc să vină în căminul tău, făcând posibil în acelasi timp ca El si îngerii cerului să rămână cu tine. Tu trebuie să primesti neprihănirea Domnului Hristos, sfintirea Duhului lui Dumnezeu, frumusetea sfinteniei ca să poti descoperi celor din jurul tău Lumina vietii. (MS. 102, 1901) ,,Cel încet la mânie", spune înteleptul, ,,este mai bun decât cel puternic; si acela care-si stăpâneste spiritul, mai bun decât cel care cucereste o cetate." Bărbatul sau femeia care-si păstrează echilibrul mintii când este ispitit să îngăduie patima, se află în ochii lui Dumnezeu si ai îngerilor ceresti pe o pozitie mai înaltă decât cel mai renumit general care a condus vreodată la biruintă o armată în luptă. Un împărat celebru, pe patul de moarte, a spus: ,,Dintre toate cuceririle mele nu este decât una ce să-mi aducă mângâiere acum, iar aceea este biruinta ce am câstigat-o asupra propriului meu temperament furtunos." Alexandru si Cezar au găsit că este mai usor să supună o lume decât să se supună pe ei însisi. După ce au cucerit natiune după natiune, au căzut: unul, ,,victima necumpătării, altul victima ambitiei necugetate". (Good Health, noiembrie, 1880)
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA