« Back =  Inapoi

Intercer

AZS-Romania

UNIUNEA ROMANA

1

INDRUMAREA COPILULUI

ELLEN G. WHITE 

 S E C T I U N E A  III  - Învãtãtori  pregãtiti  corespunzãtor

CAPITOLUL  NOUA

O CHEMARE LA PROGRES PERSONAL

            Este necesarã înaintare continuã. -  Lucrarea mamei este de asa naturã  încât cere progres continuu în propria-i viatã pentru a-si putea conduce copiii la realizãri tot mai înalte, dar Satana îsi pune în aplicare planurile sale de a face ca, atât sufletele copiilor, cât si ale pãrintilor sã parã în sigurantã. Mamele sunt sustrase de la datoriile cãminului si de la instruirea plinã de grijã a copilasilor lor cãtre slujirea de sine si slujirea lumii. (CTBH. p. 60)

          De dragul copiilor lor, dacã nu pentru alt motiv, mamele ar trebui sã-si cultive intelectul pentru cã ele au de purtat în lucrarea lor o rãspundere mai mare decât cea a regelui pe tronul sãu. Putine mame îsi dau seama de greutatea încrederii ce le-a fost acordatã sau de eficienta ce o pot obtine pentru lucrarea lor deosebitã prin efort rãbdãtor si stãruitor în vederea educãrii de sine.

       Mai întâi mama are nevoie sã-si cultive si sã-si disciplineze strict toate facultãtile mintii si toate sentimentele inimii ca sã nu aibã un caracter deformat sau neechilibrat si sã lase semnele deficientei sau excentricitãtii ei asupra urmasilor. Multe mame au nevoie sã fie stimulate sã vadã necesitatea realã de a-si schimba scopurile si caracterele pentru ca sã  îndeplineascã în mod acceptabil datoriile pe care si le-au asumat de bunã voie prin intrarea în viata de cãsãtorie. Sfera utilitãtii femeii poate fi lãrgitã, iar influenta ei poate fi extinsã la un grad aproape nelimitat, dacã ea va acorda atentia cuvenitã lucrurilor care afecteazã destinul umanitãtii. (PHJ. mai, 1890)

            Crestere constantã în întelepciune si eficientã.  -  Mamele, mai presus de toti altii, ar trebui sã se obisnuiascã sã reflecteze si sã cerceteze dacã vor sã creascã în întelepciune si eficientã. Cei care stãruie în aceastã directie vor observa curând cã dobândesc aptitudinea în care se credeau deficitari; ei învatã sã formeze în mod corect caracterele copiilor lor. Rezultatul muncii si gândirii depuse în aceastã lucrare va fi vãzut în ascultarea copiilor, în simplitatea, modestia si curãtia lor. Acest rezultat va rãsplãti din plin tot efortul depus. (ST. 9 februarie, 1882) 

            Pãrintii ar trebui sã creascã din punct de vedere intelectual si moral. - Este datoria mamelor sã-si pãstreze inima curatã si sã-si cultive mintea. Ele ar trebui sã valorifice orice mijloc ce stã în puterea lor pentru corectarea lor spiritualã si moralã, ca sã poatã fi calificate sã îmbogãteascã mintea copiilor lor. (3T. p. 147)

           Pãrintii ar trebui sã învete în mod constant în scoala Domnului Hristos. Ei au nevoie de prospetime si putere ca în simplitatea lui Hristos sã poatã descoperi voia lui Dumnezeu membrilor mai tineri ai familiei Lui. (ST. 25 septembrie, 1901)

            Puterea uimitoare a culturii crestine. - Pãrintii încã n-au ajuns sã înteleagã uimitoarea putere a culturii crestine. Existã mine ale adevãrului ce asteaptã sã fie lucrate dar care au fost neglijate în mod ciudat. Aceastã indiferentã nepãsãtoare nu primeste aprobarea lui Dumnezeu. Pãrinti, Dumnezeu vã cheamã sã priviti aceste probleme având ochii unsi cu alifie cereascã. Voi ati atins doar în treacãt suprafata. Luati-vã în primire lucrarea neglijatã multã vreme si Dumnezeu va coopera cu voi. Îndepliniti-vã lucrul cu toatã inima, iar Dumnezeu vã va ajuta sã faceti îmbunãtãtiri. Începeti prin a aduce Evanghelia în viata de cãmin. (ST. 3 aprilie, 1901)

      Acum ne aflãm în atelierul lui Dumnezeu. Multi din noi suntem pietre de carierã, colturoase, dar pe mãsurã ce adevãrul lui Dumnezeu este adus si asezat asupra noastrã, fiecare imperfectiune este îndepãrtatã si suntem pregãtiti sã strãlucim ca pietre frumoase în templul ceresc, unde vom fi împreunã nu doar cu îngerii sfinti, ci cu Însusi Împãratul cerurilor. (CTBH. p. 161)

            Tinta: desãvârsirea. - Mame, nu vã veti dispensa de munca inutilã si lipsitã de importantã pentru cele ce pier odatã cu folosirea lor? Nu veti cãuta sã vã apropiati de Dumnezeu  ca  întelepciunea  Lui  sã  vã  poatã  cãlãuzi  si harul Sãu sã vã ajute într-o lucrare ce va dura cât vesnicia? Puneti-vã ca tintã sã dezvoltati în copiii vostri un caracter desãvârsit. Amintiti-vã cã numai aceia pot vedea pe Dumnezeu. . . .

            Multi pãrinti îsi neglijeazã lucrarea încredintatã de Dumnezeu. Ei însisi sunt departe de curãtie si sfintenie si nu pot vedea defectele copiilor lor asa cum le-ar vedea dacã ochii lor ar privi si admira desãvârsirea Domnului Hristos. (ST. 1 iulie, 1886)

            Cum sã devii o mamã idealã. - În loc de a se scufunda într-o mlastinã de trudã casnicã, lãsati sotia si mama sã-si facã timp sã citeascã, sã se mentinã bine informatã, sã fie un partener pentru sotul ei si sã tinã legãtura cu mintea în crestere a copiilor ei. Lãsati-o sã foloseascã cu întelepciune ocaziile ce le are de a-i influenta pe cei dragi ai ei pentru o viatã mai înaltã. Sã-si ia timp pentru a face din Mântuitorul scump un tovarãs de fiecare zi si un prieten al familiei. Sã-si facã timp pentru a studia Cuvântul Lui pentru a merge cu copiii în câmpii si a învãta despre Dumnezeu din frumusetea lucrãrilor Sale.            Sã fie mereu voioasã si optimistã. În loc de a petrece fiecare minut cosând la nesfârsit, faceti seara un moment social plãcut, o reîntâlnire a familiei dupã datoriile zilei. Multi bãrbati ar fi condusi în acest fel sã aleagã societatea cãminului lor mai presus de cea a clubului sau a cârciumei. Multi bãieti ar fi pãziti de stradã sau de magazinul din colt. Multe fete ar fi salvate de la tovãrãsii frivole, care conduc la rãu. Influenta cãminului ar fi pentru pãrinti si copii ceea ce Dumnezeu a destinat-o sã fie: o binecuvântare pentru întreaga duratã a vietii. (MH. p. 294)

            Fã din viata casnicã un succes - sfat cãtre o mamã. - Tu nu ar trebui sã-ti urmãresti propriile înclinatii. Ar trebui sã fii foarte atentã ca sã dai un bun exemplu în toate lucrurile. Nu fi inactivã. Trezeste-ti energiile adormite. Fã-te necesarã sotului tãu, fiind atentã si de ajutor. Fii o binecuvântare pentru el în toate lucrurile. Ia-ti în primire rãspunderile esentiale. Studiazã felul în care sã îndeplinesti cu  râvnã  datoriile  obisnuite  care  par  neinteresante,  dar care sunt, de fapt, cele mai trebuincioase, legate de viata casnicã. . . .          Încearcã sã faci un succes din viata ta casnicã. Aceasta înseamnã a ocupa postul de sotie si mamã mai mult decât asa cum ai crezut. . . . Ai nevoie de cultura si experienta vietii casnice. Ai nevoie de varietate, initiere, efort stãruitor, cultivarea puterii vointei, lucruri pe care le aduce aceastã viatã casnicã. (L. 5, 1884)

            Pãrinti  care  sunt  prea  ocupati. - Multi pãrinti se plâng de faptul cã au asa de multe de fãcut încât n-au timp sã-si cultive mintile, sã-si educe copiii pentru viata practicã sau sã-i învete cum pot deveni miei în turma lui Hristos. (3T. p. 144, 145)     Pãrintii nu trebuie sã neglijeze întãrirea propriilor lor minti împotriva pãcatului, sã se pãzeascã de ceea ce nu numai cã-i va ruina, dar va  transmite durere si tot felul de nenorociri si de rele urmasilor lor. Educându-se corect pe ei însisi, pãrintii sã-si învete copiii cã cerul guverneazã. (L. 86, 1899)

            Pãrintii ar trebui sã primeascã sfatul cu bunãvointã. - În timp ce ei dorm într-o indiferentã pãcãtoasã, Satana seamãnã în inimile copiilor lor seminte ce vor încolti si vor aduce un seceris al mortii. Totusi astfel de pãrinti se ofenseazã adesea de sfatul dat cu privire la greselile lor. Se poartã ca si cum ar vrea sã-i întrebe pe cei ce oferã recomandarea: Ce drept ai tu sã te amesteci în lucrurile ce-i privesc pe copiii mei? Dar nu sunt ei si copiii lui Dumnezeu? Cum priveste El aceastã primejdioasã neglijare a datoriei? Ce scuzã vor prezenta atunci când El îi va întreba de ce au adus copii pe lume si apoi i-au lãsat sã fie jucãrii pentru ispitele lui Satana? (ST. 3 aprilie, 1901)

          Fiti gata sã ascultati sfaturile altora. Sã nu simtiti cã nu-i priveste pe  fratii sau surorile voastre felul în care vã tratati copii sau felul în care se comportã ei. (MS. 27, 1911)

          Beneficiile adunãrilor pentru sfat reciproc* - Dumnezeu a încredintat mâinilor noastre cea mai sacrã lucrare, iar noi trebuie sã ne  adunãm  împreunã  ca  sã  primim instructiuni sã putem fi în stare a îndeplini  aceastã  lucrare.  .  .  .  Trebuie  sã  ne  întâlnim  si  sã primim atingerea divinã ca sã putem întelege lucrarea noastrã în cãmin. Pãrintii au nevoie sã înteleagã cum pot trimite din sanctuarul cãminului  pe  fiii si fiicele lor astfel instruiti si educati încât ei vor fi în stare sã strãluceascã ca lumini în lume. (6T. p. 32, 33)   De la adunarea de tabãrã putem lua cu noi o întelegere mai bunã a datoriilor cãminului nostru. Existã lectii ce trebuie învãtate aici, privind lucrarea pe care Domnul ar vrea ca surorile noastre s-o facã în cãminul lor. Ele trebuie sã învete a cultiva politetea în vorbire când se adreseazã sotului si copiilor. Trebuie sã învete cum pot ajuta sã aducã pe fiecare membru al familiei lor sub disciplina lui Dumnezeu. Tatii si mamele trebuie sã înteleagã cã se aflã sub obligatia de a face cãminul plãcut si atractiv si cã ascultarea nu trebuie obtinutã prin ceartã si amenintare. Multi pãrinti au încã de învãtat cã nimic bun nu se realizeazã prin accese de dojanã asprã. Multi nu iau în consideratie nevoia de a vorbi blând cu copiii. Ei nu-si amintesc de faptul cã acesti micuti au fost cumpãrati cu un pret si sunt proprietatea Domnului Isus. (MS. 65, 1908)

ELLEN  G.  WHITE