| « Back = Inapoi |
Intercer |
AZS-Romania
|
UNIUNEA ROMANA |
S E C T I U N E A II - Metode si manuale
CAPITOLUL SASE
CARTEA NATURII
O sursă constantă de învătătură. - După Biblie, natura trebuie să fie următorul nostru manual. (6T. p. 185)
Natura oferă o sursă constantă de învătătură si încântare pentru copilasul care încă nu este în stare să citească pagini tipărite sau să fie introdus în rutina scolii. Inima încă neîmpietrită de contactul cu răul recunoaste imediat Prezenta care străbate toate lucrurile create. Urechea, netocită deocamdată de zgomotul lumii, este atentă la Vocea care vorbeste prin intermediul naturii. Iar pentru cei mai mari, care au mereu nevoie ca ea să le amintească în mod tăcut lucrurile spirituale si vesnice, învătătura naturii va fi nu mai putin o sursă de plăcere si instruire. (Ed. pag. 100)
Folosită ca manual în Eden. - Întreaga lume naturală este destinată a fi traducătorul lucrurilor lui Dumnezeu. Pentru Adam si Eva, în căminul lor din Eden, natura era plină de cunostinta lui Dumnezeu, bogată în instructiuni divine. Întelepciunea vorbea ochiului si era primită în inimă pentru că ei comunicau cu Dumnezeu în lucrurile create de El. (CT. p. 186)
Cartea naturii ce-si desfăsura lectiile vii înaintea lor oferea o sursă nesecată de învătătură si bucurie. Pe fiecare frunză a pădurii, pe fiecare stâncă a muntilor, pe fiecare stea strălucitoare, pe pământ, pe mare si pe cer era scris Numele lui Dumnezeu. Locuitorii Edenului aveau de-a face cu creatiunea însufletită si neînsufletită - cu frunza, cu floarea, cu pomul si cu fiecare făptură vie, de la leviatanul din apă până la atomul din raza soarelui - pătrunzând în tainele vietii lor. Mărirea lui Dumnezeu în ceruri, nenumăratele lumi în mersul lor plin de rânduială, ,,plutirea norilor" (Iov 37, 16), misterele luminii si sunetului, zilei si noptii, toate erau obiecte de studiu pentru elevii primei scoli de pe pământ. (Ed. p. 21)
Lectii adăugate după cădere. - Cu toate că pământul era împovărat de blestem, totusi trebuia ca natura să rămână cartea de studiu a oamenilor. Acum nu mai putea reprezenta doar binele, căci răul era de fată pretutindeni si păta pământul, marea si cerul cu atingerea lui profanatoare. Acolo unde odată stătea scris numai caracterul lui Dumnezeu, cunostinta binelui, acum se află si caracterul lui Satana, cunostinta răului, ca un înlocuitor. Omul trebuia să primească avertizări cu privire la urmările păcatului de la natură, aceasta dând acum pe fată cunostinta binelui si răului. (Id. p. 26)
Natura ilustrează lectii biblice. - Scriitorii Bibliei folosesc multe ilustratii din natură. Observând lucrurile din lumea naturii, vom putea întelege mult mai bine învătăturile Cuvântului lui Dumnezeu, sub călăuzirea Duhului Sfânt. (Id. p. 120) În lumea naturală, Dumnezeu a pus în mâinile oamenilor cheia cu care să descuie visteriile Cuvântului Său. Lucrurile nevăzute sunt ilustrate prin lucruri care se văd; întelepciunea divină, adevărul vesnic, mila infinită sunt întelese prin lucrurile create de Dumnezeu. (CT. p. 187, 188) Copiii trebuie încurajati să cerceteze afară, în natură, lucrurile ce ilustrează învătăturile Bibliei si să vadă în Biblie asemănările scoase din natură. Ei ar trebui să găsească, atât în natură cât si în Sfintele Scripturi, orice obiect ce reprezintă pe Hristos si tot ceea ce a folosit El pentru reprezentarea adevărului. În acest fel, ei pot învăta să-L vadă în pom si vită, în crin si trandafir, în soare si stea. Ei pot învăta să-I audă glasul în cântecul păsărilor, în fosnetul copacilor, în rostogolirea tunetului si în muzica mării si fiecare obiect din natură le va repeta învătăturile Sale pretioase.
Pentru aceia care se alipesc astfel de Hristos, pământul nu va mai fi un loc singuratic si pustiu. El va fi casa tatălui său, plină de prezenta Aceluia care odată a locuit printre oameni. (Ed. p. 120)
Biblia explică misterele naturii. - Pe măsură ce copilul vine în contact cu natura, va avea motive de nedumerire. El nu poate vedea decât forte ce se opun una alteia. Aici natura va trebui explicată. Privind asupra răului manifestat chiar în lumea naturală, toti au de învătat aceeasi lectie tristă - ,,un vrăjmas a făcut lucrul acesta." Matei 13, 28.
Numai în lumina ce străluceste de pe Golgota pot fi întelese bine învătăturile naturii. Prin istoria Betleemului si a crucii să fie arătat cum binele trebuie să învingă răul si cum fiecare binecuvântare ce o primim este un dar al mântuirii.
Spinii si mărăcinii, pălămida si neghina reprezintă răul care degradează si distruge. In pasărea ce cântă si în floarea ce se deschide, în ploaie si în lumina soarelui, în briza verii si în roua gingasă, în zecile de mii de lucruri ale naturii, de la stejarul pădurii până la vioreaua ce înfloreste la rădăcina lui se poate vedea iubirea care restaurează. (Id. p. 101)
Lectii din scoala ideală. - După cum locuitorii Edenului învătau din paginile naturii, după cum Moise deslusea scrisul mâinii lui Dumnezeu prin câmpiile si muntii Arabiei, iar Copilul Isus pe dealurile Nazaretului, tot la fel copiii de astăzi pot învăta despre El. Cele nevăzute sunt ilustrate prin cele văzute. (Id. p. 100)
Cultivati dragostea pentru natură. - Mama . . . să găsească timp să cultive în ea însăsi si în copiii ei dragoste pentru lucrurile frumoase din natură. Să le arate aureolele răspândite pe ceruri, miile de forme ale frumusetii ce împodobesc pământul si apoi spuneti-le despre Cel care le-a făcut pe toate. Ea poate să îndrepte astfel mintile lor tinere înspre Creator si să trezească în inimile lor respect si iubire pentru Dătătorul oricărei binecuvântări. Câmpiile si dealurile - camera de audientă a naturii - ar trebui să fie sala de clasă pentru copilasi. Comorile ei ar trebui să fie manualul lor. Lectiile întipărite în acest fel în mintea lor nu vor fi uitate curând. . . . Părintii pot face mult legându-si copiii de Dumnezeu, încurajându-i să iubească lucrurile naturii pe care El li le-a dat si să recunoască mâna Dătătorului în tot ce primesc. Terenul inimii poate fi pregătit în acest fel de timpuriu pentru sădirea pretioaselor seminte ale adevărului care, la vremea potrivită, vor încolti si vor aduce un seceris bogat. (ST. 6 decembrie, 1877)
Uniti-vă cu păsările în cântece de laudă. - Mai ales cei mici trebuie să vină în legătură cu natura. În loc de a-i înlăntui în cătusele modei, lăsati-i să fie liberi ca mieii, să se joace în raza dulce si proaspătă a soarelui. Arătati-le arbustii si florile, iarba plăcută si copacii înfrunziti, si obisnuiti-i cu formele lor frumoase, variate si delicate. Învătati-i să vadă întelepciunea si iubirea lui Dumnezeu în lucrurile create de El si pe măsură ce inimile lor se umplu de bucurie si iubire recunoscătoare, lăsati-i să se unească cu păsările în cântările lor de laudă.
Educati-i pe copii si tineri să se gândească la lucrările marelui Maestru Artist si să imite frumusetile atractive ale naturii în construirea caracterului lor. Pe măsură ce iubirea lui Dumnezeu le câstigă inimile, lăsati-i să aducă în vietile lor frumusetea sfinteniei si astfel îsi vor folosi capacitătile pentru a binecuvânta pe altii si pentru a onora pe Dumnezeu. (CT. p. 188)
De la natură arătati spre Dumnezeul naturii. - Copiilor trebuie să le fie date lectii ce vor hrăni în ei curajul de a rezista răului. Îndreptati-le atentia de la natură spre Dumnezeul naturii si ei vor deveni astfel familiarizati cu Creatorul. ,,Cum îl pot învăta cât mai bine pe copilul meu să servească si să onoreze pe Dumnezeu?" să fie întrebarea care să preocupe mintile părintilor. Dacă întreg cerul este interesat în binele omenirii, noi să nu ne dăm silinta să facem tot ce ne stă în putere pentru binele copiilor nostri? (MS. 29, 1886) Studiul naturii întăreste mintea. - Slava lui Dumnezeu este manifestată în lucrarea mâinilor Sale. Aici sunt taine prin cercetarea cărora mintea va deveni puternică. Minti ce au fost distrate si asupra cărora s-a făcut abuz prin citirea de literatură fictivă pot avea în natură o carte deschisă si pot citi adevărul în lucrările lui Dumnezeu din jurul lor. Toti pot găsi teme de studiu în simpla frunză din copacul pădurii, în firele de iarbă ce acoperă pământul cu covorul lor verde si catifelat, în plante si flori, în copacii falnici ai codrului, în muntii grandiosi si stâncile de granit, în neodihnitul ocean pururea în miscare, în pretioasele nestemate de lumină presărate pe bolta cerului pentru a face noaptea frumoasă, în nesfârsitele bogătii ale razelor de soare si în aureoala solemnă a lunii, în frigul iernii, căldura verii si succesiunea anotimpurilor, în ordinea si armonia perfectă, guvernată de puterea infinită; iată subiecte ce necesită atât o gândire profundă cât si o exersare a imaginatiei. Dacă cei usuratici si căutători de plăceri si-ar lăsa mintea să se ocupe de lucruri reale si adevărate, inima nu poate decât să fie umplută de respect, iar ei vor adora pe Dumnezeul naturii. Contemplarea si studiul caracterului lui Dumnezeu, descoperit în lucrurile create de El, va deschide un câmp de gândire ce va distrage mintea de la plăcerile josnice care corup si slăbesc vitalitatea. Cunoasterea lucrărilor si căilor lui Dumnezeu, pe care abia putem începe s-o obtinem în această lume, va fi continuată de-a lungul vesniciei. Dumnezeu i-a asigurat omului subiecte de cugetare ce vor stimula orice activitate a mintii. Putem citi caracterul Creatorului în cerurile de sus si în pământul de jos, umplând inima cu recunostintă si multumire. Fiecare nerv si simt va răspunde expresiilor iubirii lui Dumnezeu descoperite în lucrările Sale minunate. (4T. p. 581)
Natura si Biblia erau manualele lui Isus. - Educatia Sa {a lui Isus} a fost obtinută din surse stabilite de cer: din munca utilă, din studiul Scripturilor, din natură si din experientele vietii - manualele lui Dumnezeu pline cu instructiuni pentru toti aceia care au mână binevoitoare, ochi care să vadă si inimă gata să înteleagă. (MH. p. 400) Familizarea Lui intimă cu Scripturile arată cât de sârguincios au fost dedicati studiului Cuvântului lui Dumnezeu anii de la începutul vietii Sale. Răspândită peste tot înaintea Lui era marea bibliotecă a lucrurilor create de Dumnezeu. El, care a făcut toate lucrurile, studia acum lectiile pe care propria Sa mână le-a scris pe pământ, pe mări si pe cer. Departe de căile nesfinte ale lumii, El a adunat comori de stiintă din natură. A studiat viata plantelor, a animalelor si a omului. Chiar din primii Săi ani a fost stăpânit de o singură tintă: să trăiască pentru a face pe altii fericiti. Pentru lucrul acesta a găsit resurse în natură. În timp ce studia viata plantelor si animalelor, noi idei de căi si mijloace pentru aceasta Îi scânteiau în minte. . . . În felul acesta, în timp ce El se străduia să înteleagă cauza lucrurilor, I-a fost dezvăluită importanta Cuvântului si a lucrărilor lui Dumnezeu. Isus era ajutat de fiinte ceresti si cultiva cugete si legături sfinte. De la prima licărire de inteligentă, El crestea necontenit în har spiritual si în cunoasterea adevărului.
Fiecare copil poate dobândi cunostinte asa cum a făcut Isus. Atunci când încercăm să-L cunoastem pe Tatăl ceresc din Cuvântul Său, îngerii se vor apropia de noi, mintea ne va fi fortificată, iar caracterul, înăltat si înnobilat. (DA. p. 70, 71)
Mai târziu folosită de El în învătăturile Sale. - Marele Învătător îi aducea pe ascultătorii Săi în contact cu natura pentru ca ei să poată auzi glasul ce vorbeste în toate lucrurile create. Pe măsură ce inimile lor deveneau sensibile, iar mintile receptive, El îi ajuta să înteleagă învătăturile spirituale ale scenelor asupra cărora îsi odihneau privirea. Parabolele, cu ajutorul cărora Îi plăcea să dea învătătură despre adevăr, arăta cât de deschis era spiritul Lui fată de influentele naturii si cât de mult Îi plăcea să scoată învătături spirituale din lucrurile obisnuite ale vietii de fiecare zi.
Păsările din văzduh, crinii de pe câmp, semănătorul si sământa, păstorul si oaia - cu acestea a ilustrat Hristos adevărul cel vesnic. De asemenea, El a mai scos si ilustratii din evenimentele vietii, fapte din experienta de toate zilele a ascultătorilor: aluatul, comoara ascunsă, mărgăritarul, năvodul, drahma pierdută, fiul rătăcitor, casa pe stâncă si cea pe nisip. În învătăturile Sale era ceva ce interesa orice minte si făcea apel la orice inimă. Astfel datoria zilnică, în loc de a fi o simplă muncă mecanică, lipsită de gânduri înalte, devenea luminată si înăltată prin amintirea constantă a lucrurilor spirituale si nevăzute. Asa ar trebui si noi să învătăm. Copiii să învete a vedea în natură o expresie a iubirii si întelepciunii lui Dumnezeu; lăsati ca gândurile despre El să fie în legătură cu păsările, florile si pomii; lăsati toate lucrurile văzute să fie tălmăcitorii celor nevăzute si toate evenimentele vietii să devină mijloace de învătătură divină.
Pe măsură ce ei studiază în felul acesta învătăturile din toate lucrurile create si din toate experientele vietii, arătati-le că aceleasi legi care guvernează lucrurile naturii si evenimentele din viată trebuie să ne conducă si pe noi; că ele sunt date spre binele nostru si că numai în ascultare de ele putem găsi adevărata fericire si adevăratul succes. (Ed. p. 102, 103)
Intercer
AZS-Romania
UNIUNEA ROMANA
